COMENTARIU Adrian Onciu. Scade dramatic încrederea în Uniunea Europeană, pe măsură ce ungurii şi polonezii sunt văzuţi ca nişte duşmani

Cu cât retorica agresivă, amenzile şi măsurile punitive la adresa Poloniei şi Ungariei se înmulţesc, cu atât creşte sentimentul eurosceptic pe continent. Creşte sentimentul că ceva nu-i în regulă cu funcţionarii de la Bruxelles. Şi că avem de-a face mai degrabă cu o vendetă politică.

24094 afișări
Imaginea articolului COMENTARIU Adrian Onciu. Scade dramatic încrederea în Uniunea Europeană, pe măsură ce ungurii şi polonezii sunt văzuţi ca nişte duşmani

COMENTARIU Adrian Onciu. Scade dramatic încrederea în Uniunea Europeană, pe măsură ce ungurii şi polonezii sunt văzuţi ca nişte duşmani

Spiritele s-au inflamat la maxim după ce Tribunalul Constituţional al Poloniei a contestat întâietatea dreptului european asupra celui naţional şi a acuzat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) că îşi depăşeşte competenţele.  ''Apartenenţa la UE nu înseamnă că CJUE poate să treacă peste constituţiile naţionale sau că Polonia şi-a transferat în întregime suveranitatea către UE'', a scris pe Twitter ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga.

De cealaltă parte, susţinătorii fără rezerve ai Bruxelles-ului s-au grăbit să denunţe un Polexit, fără vreo bază reală, ca argument suprem că guvernul Morawiecki este duşmanul numărul 1 al poporului. Cum era de aşteptat, Donald Tusk, fostul preşedinte al Consiliului European, i-a scos în stradă pe locuitorii din Varşovia ”pentru a apăra o Polonie europeană”. La rândul ei, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost fără echivoc: ”Toate hotărârile Curţii de Justiţie a UE sunt obligatorii pentru toate autorităţile statelor membre, inclusiv pentru instanţele naţionale. Dreptul Uniunii are întâietate faţă de dreptul naţional, inclusiv faţă de dispoziţiile constituţionale. Acesta este angajamentul pe care toate statele membre ale UE şi l-au asumat în momentul aderării la Uniunea Europeană”.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, dar şi Vera Jourova, comisar european pentru Justiţie, au cerut Varşoviei să ”respecte regulile clubului”. Iar cea mai importantă regulă a clubului ar fi că legea europeană depăşeşte legislaţia naţională, potrivit lui Borrell.

Atât Viktor Orban, cât şi Mateusz Morawiecki, susţin că la intrarea în clubul select al UE n-a fost vorba niciun moment despre cedarea totală a suveranităţii. Şi că Tratatul de aderare nu specifică nimic despre întâietatea dreptului european faţă de constituţia fiecărei ţări membre. Articolul 4 din cadrul Tratatului amintit stipulează: ”Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală şi regională. Aceasta respectă funcţiile esenţiale ale statului şi, în special, pe cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale, menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii naţionale”. Mai mult, articolul 5 arată foarte clar: ”În temeiul principiului atribuirii, Uniunea acţionează numai în limitele competenţelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. Orice competenţă care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparţine statelor membre”.

Ungaria şi Polonia afirmă că UE nu mai acţionează demult doar în limitele competenţelor atribuite de statele membre, iar pentru a-şi atinge scopul Bruxelles-ul a recurs la o mică şmecherie. A folosit Curtea de Justiţie a UE (CJUE) pe post de anexă la tratatul de aderare, cu puteri nelimitate, discreţionare.

Să vedem cine este CJUE. Fondată în 1952, Curtea are sediul în Luxemburg. În cadrul instituţiei activează 27 de judecători, câte unul din fiecare stat membru, plătiţi generos din bugetul Uniunii. Potrivit informaţiilor oficiale, CJUE interpretează legislaţia UE pentru a se asigura că aceasta se aplică în acelaşi mod în toate ţările membre şi soluţionează litigiile juridice dintre guvernele naţionale şi instituţiile europene. CJUE garantează că ţările şi instituţiile UE se supun dreptului european.

Aşadar, CJUE reprezintă interesele Uniunii Europene în raport cu statele membre (şi niciodată invers!). Magistraţii ”naţionali” trimişi să împartă dreptatea în sediul din Luxemburg judecă întotdeauna prin prisma scopului declarat al instituţiei de unde îşi ridică lefurile cu multe zerouri: supunerea necondiţionată faţă de dreptul european. Independenţa şi imparţialitatea în cazul judecătorilor CJUE reprezintă noţiuni strict teoretice. În realitate, cei 27 sunt profund dependenţi. Cariera lor depinde de modul cum înţeleg să servească interesele instituţiei.

De fapt, ca s-o spunem pe şleau, CJUE este un instrument politic. Răspunde fără să crâcnească la comenzile Comisiei Europene. Dovadă decizia judecătorilor Curţii de a amenda Polonia cu 500.000 de euro pe zi, după refuzul de a închide mina de cărbuni de la Turow.

Trebuie să fii de-a dreptul naiv să crezi că Ungaria şi Polonia vor avea câştig de cauză în vreun proces deschis la Curtea de Justiţie a UE. Indiferent de greutatea argumentelor. Este ca şi cum România ar spera să primească Tezaurul de la ruşi, printr-un proces judecat la Curtea Supremă de la Moscova.

Interesant de subliniat că, înainte ca Bruxelles-ul să se inflameze pe tema poloneză, Curtea Constituţională a României a avut o interpretare similară legată de întâietatea dreptului european faţă de dreptul naţional. Dreptul european nu primează faţă de legea fundamentală a României, Constituţia, ci doar faţă de legile interne mai prejos de Constituţie, au precizat cei şapte judecători ai CCR în motivarea deciziei ce interzice desfiinţarea Secţiei speciale de către instanţele naţionale. De asemenea, mai spune CCR, prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, prevăzută şi în Constituţie, ”nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale”.

Desigur, cârcotaşii vor argumenta că CCR este o instituţie politizată sub umbrela ”ciumei roşii”, de aici şi deciziile cu iz naţionalist, eurosceptic. Ce să mai spunem atunci de instituţia similară din Germania? Tot ”ciuma roşie” şi-o fi băgat coada şi acolo?

Comisia Europeană a acuzat Germania că a creat un ”grav precedent” după ce Curtea Constituţională germană a contestat întâietatea dreptului european asupra celui naţional. Pe 5 mai 2020, Curtea Constituţională Federală a Germaniei a stabilit că Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a depăşit competenţele într-un program de achiziţionare de active de către sectorul public, de pe pieţele secundare. Mai mult, Curtea Constituţională germană a decis că o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE care validase acel program nu are efecte juridice în Germania. Drept răspuns, Comisia Europeană a considerat că hotărârea Curţii Constituţionale a Germaniei constituie un precedent grav, atât pentru practica viitoare a Curţii Constituţionale germane în sine, cât şi pentru tribunalele şi curţile supreme şi constituţionale din alte state membre.

Însă în acel moment nimeni nu a ieşit pe străzile din Berlin pentru a apăra Germania de eurosceptici. N-a fost cazul. Spre deosebire de Orban sau Morawiecki, doamna Merkel a mers întotdeauna în tandem cu autorităţile de la Bruxelles. De fapt, chiar a dat tonul la cântec, ca să fim mai precişi.

Ce se vede cu ochiul liber este că nici Ungaria şi nici Polonia nu intenţionează să iasă din Uniunea Europeană. Au spus-o răspicat. Nu ar fi în interesul lor. Fluturarea marotei ajută doar propaganda de la Bruxelles, cu unicul scop de dărâmare a regimurilor de la Budapesta şi Varşovia. Conduse de guverne conservatoare (mare greşeală, nu-i aşa?), cele două state sunt puse la zid sub pretextul că ”încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin schimbările aduse în sistemul judiciar sau prin refuzul de a accepta imigranţi”. Proceduri de infringement şi acţiuni la Curtea de Justiţie a UE au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană. Mai mult, Ursula von der Leyen încă nu a aprobat planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale celor două ţări.

Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE de şantaj şi practicarea ”dublului standard”. ''Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competenţă, şi cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE'', consideră Viktor Orban.  

Potrivit celei mai recente cercetări INSCOP, dacă în luna iunie 55% dintre români susţineau că au multă şi foarte multă încredere în Uniunea Europeană, în septembrie procentul acestora a ajuns la 42,5%. Adică o scădere abruptă de 13% în doar trei luni.

Şi asta mai puţin din pricina AUR, a senatoarei Şoşoacă sau a revistei Sputnik. Dacă ne uităm la atitudinea faţă de Ungaria şi Polonia, constatăm că autorităţile de la Bruxelles şi-o fac cu mâna lor. Propaganda ieftină cu iz neomarxist îi loveşte în moalele capului.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici