COMENTARIU Lelia Munteanu: Ramadan 1441

Două miliarde de credincioşi vor sprijini cel de-al patrulea stâlp al Islamului (Postul), în carantină.

Ramadanul, care începe astăzi, după apusul soarelui, şi se va încheia pe 23 mai, după apusul soarelui, e un răstimp al comuniunii, simbolizând luna în care i-a fost revelat Coranul ultimului Profet, Muhammad, prin arhanghelui Jibril.

După fiecare zi de post negru, care durează din zori până la asfinţit, familiile şi prietenii se adună la cina de iftar, acasă sau în moschei.

Anul acesta însă va fi un Ramadan al recluziunii. Credincioşii vor fi nevoiţi să-şi spună tarawih (rugăciunea rituală) în liniştea căminului lor.

Majoritatea ţărilor musulmane (cu excepţia Pakistanului, notabilă, prin numărul de locuitori – 220 de milioane) au impus restricţii severe în această lună, argumentând că Isalmul, care celebrează viaţa, nu poate încălca porunca lui Allah, nu-şi poate asuma riscul unor contaminări masive cu SARS CoV2.

Regele Arabiei Saudite, Salman Bin Abdulaziz Bin Abdulrahman Bin Faisal Bin Turki Bin Abdullah Bin Mohammed Bin Saud, care este şi custode al locurilor sfinte ale Islamului, a închis Marea Moschee din Mecca şi Moscheea Profetului din Medina. Cele două lăcaşe vor păstra nestinsă lumina rugăciunii, printr-un număr restrâns de slujitori şi cu o versiune prescurtată a tarawih-ului. Pe cale de consecinţă, pelerinajul - care deplasează anual cea mai mare populaţie de pe glob - a fost interzis până la lichidarea pandemiei.

"Răbdare cuviincioasă" (Coran, Sura Iosif) - cum şi evreii, şi creştinii au dovedit la Pesah şi la Paşte - li se cere credincioşilor musulmani în luna Ramadan, cea mai venerată, în acest încercat an 1441 după Hegira.