Ion Cristoiu: Şapte însuşiri care lipsesc românilor, dar pe care le-avea Carol I

  • Ion Cristoiu: Ce însuşiri avea Carol I prin contrast cu spiritul românesc? Răspunzînd, I.G. Duca întocmeşte, fără să-şi dea seama, şi tabloul slăbiciunilor moldo-valahe, valabile, evident, şi azi.
  • Ion Cristoiu: 1. Exactitatea. 2. Conştiinciozitatea. 3. Consecvenţa .4. Răbdarea. 5. Virtutea domestică. 6. Spiritul occidental. 7. Urmărirea scopului
  • Ion Cristoiu: Înclin să cred că trăsăturile înfăţişate de I.G. Duca drept deosebite de cele ale politicienilor noştri izvorăsc din felul de a fi al lui Carol I şi nu din condiţia sa de neamţ.
4548 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Şapte însuşiri care lipsesc românilor, dar pe care le-avea Carol I

Ion Cristoiu: Şapte însuşiri care lipsesc românilor, dar pe care le-avea Carol I

Despre Exemplul Carol I am mai scris. Cred că am şi publicat ceva. Dacă nu mă înşel, despre tăria neamţului de a nu se vîrî în tărîţele moldo-valahe.

Luînd din Biblioteca personală cîteva cărţi, pentru a verifica mai multe citate din eseul Ionel Brătianu sau geniul de a aştepta, mi-au căzut sub ochi paginile dedicate de I.G. Duca, în Memorii, Regelui Carol I.

Descopăr pe marginile filelor semne făcute de mine în vederea citării ulterioare.

Voi fi folosit rîndurile respective?

Nu-mi dau seama.

În Folderul Posibile eseuri nu le găsesc.

Vor fi pe undeva prin miile de fişe depozitate, iremediabil uitate pentru că nu cred să le folosesc vreodată.

Îmi atrag atenţia notele definitorii ale omului Carol I, note despre care I.G. Duca susţine c-au transformat în „arbitru de necontestat” al lumii noastră politice, „un om în definitiv mediocru” pentru că aceste note, aceste însuşiri „nouă, românilor, ne lipseau”.

Ce însuşiri avea Carol I prin contrast cu spiritul românesc?

Răspunzînd, I.G. Duca întocmeşte, fără să-şi dea seama, şi tabloul slăbiciunilor moldo-valahe, valabile, evident, şi azi.

Le voi înfăţişa aici, numărîndu-le:

1. Exactitatea:

Într-o ţară care n-avea noţiunea timpului, regele Carol aducea simţul exactităţii matematice. Pentru nimic în lume nu ar fi intrat la deschiderea Parlamentului în sala de şedinţă la 12 şi un minut. Cînd suna 12, el şi intra pe poartă.”

2. Conştiinciozitatea:

Într-o ţară de aproximaţie în toate, el a adus conştiinciozitatea impusă pînă la meticulozitatea germană.”

3. Consecvenţa:

Într-o ţară de zvîcnituri, de entuziasm violent şi de descurajare pripită, sau cel puţin de rapidă plictiseală, el a adus o stăruinţă nezdruncinată, liniştită şi regulată ca bătăile numeroaselor orologii ce umpleau apartamentele sale.”

4. Răbdarea:

Într-o ţară plină de nerăbdare şi de neastîmpăr, el a adus răbdarea care ştie să pregătească şi astîmpărul care ştie să-şi menţie pururea seninătatea.”

5. Virtutea domestică:

Într-o ţară cu moravuri destul de uşoare, în care divorţurile înfloreau şi aventurile amoroase stăpîneau viaţa socială, el ne-a adus pilda unor virtuţi domestice de o neobişnuită puritate. Se poate spune că femeile n-au jucat nici un rol în viaţa lui. Cîteva au pretins mai tîrziu că i-ar fi obţinut favorurile în tinereţe, dar nu se ştie dacă ele nu s-au lăudat. În Memoriile lui reaminteşte cu drag anume serbări pe la Măgurele şi lasă să se înţeleagă că frumuseţile Bucureştiului îl cam asediau prin saloanele d-nei Oteteleşanu. Dar nu i s-a putut stabili nici o legătură serioasă şi, în orice caz, nu s-a cunoscut nici o femeie care a exercitat vreodată vreo influenţă asupra lui. Privită în genere, viaţa sa intimă avea chiar ceva monahal.”

6. Spiritul occidental:

Pe de altă parte, într-o ţară cu mentalitate orientală, el a adus un spirit occidental în vremea tocmai cînd acea ţară se străduia să se avînte în marea vîltoare a civilizaţiunii occidentale. Nu este vorba că, pe la sfîrşit, atmosfera de bizantinism a ţării l-a influenţat şi pe el, ci că a avut tăria să rămîie întotdeauna occidental şi să nu ne împrumute orientalismul decît în unele forme. În rezumat, l-am contaminat prea puţin”.

7. Urmărirea scopului:

Şi în fine, într-o ţară care, din cauza vicisitudinilor ei istorice, nu era obişnuită cu planuri dinainte făcute şi bine definitivate, el a venit urmărind un scop precis, a făcut un program şi l-a îndeplinit întocmai. Că acest program era mai mult un program personal decît un program naţional, aceasta este o altă chestiune, dar că a fost un program şi că s-a îndeplinit, aceasta nimeni n-o poate nega.”

Paginile consacrate de I.G. Duca lui Carol I îşi propun să explice fenomenul – fixat de marele om politic drept ciudat – autorităţii căpătate de Carol I asupra politicienilor şi partidelor din România Mică.

Citit însă cu atenţia pe care o merită un Document de adîncimi, textul lui I.G. Duca ne dezvăluie şi aspecte mult mai bogate.

Avem mai întîi o trecere în revistă a slăbiciunilor de esenţă ale românilor, dar mai ales ale clasei noastre politice.

Urmează, apoi, întrebarea, marea întrebare:

Carol I a avut aceste trăsături ca om sau ca neamţ?

Înclin să cred că trăsăturile înfăţişate de I.G. Duca drept deosebite de cele ale politicienilor noştri izvorăsc din felul de a fi al lui Carol I şi nu din condiţia sa de neamţ.

Altfel am putea ajunge la absurditatea că orice neamţ ar fi putut cîrmui România Mică timp de patru decenii.

Dacă aceste note de superioritate faţă de politicienii români sînt ale unei personalităţi şi nu ale unui etnic, de ce n-avem, postdecembrist, un Carol I?

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici