PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Cruciada” lui Putin, susţinută de Patriarhul Kirill, îngroapă Biserica Ortodoxă Rusă şi întăreşte poziţia de lider spiritual al Patriarhiei Constantinopolului

Patriarhul Kirill al Moscovei, bunul prieten şi susţinător al lui Vladimir Putin, a uitat sau ignoră că ”dă-i Cezarului ce-i al Cezarului” nu înseamnă să-i dai acestuia sufletul. Kirill a pus însă la bătaie, în războiul din Ucraina însăşi Biserica Ortodoxă Rusă, tîrîtă şi ea în susţinerea conflictului. Au fost poate şi ambiţii de răzbunare ale patriarhului, după obţinerea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă Ucraineană recunoscută de Patriarhia ecumenică, în urmă cu cinci ani şi ieşirea ei de sub tutela Patriarhiei Moscovei, cu sprijinul lui Bartolomeu, Patriarhul Constantinopolelui. La începutul războiului, Putin visa la alipirea Ucrainei la Federaţia Rusă. Kirill, la ”reîntoarcerea turmei rătăcite” la Biserica Moscovei. Acum, fiecare cu coşmarul lui.

5685 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Cruciada” lui Putin, susţinută de Patriarhul Kirill, îngroapă Biserica Ortodoxă Rusă şi întăreşte poziţia de lider spiritual al Patriarhiei Constantinopolului

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Cruciada” lui Putin, susţinută de Patriarhul Kirill, îngroapă Biserica Ortodoxă Rusă şi întăreşte poziţia de lider spiritual al Patriarhiei Constantinopolului

Înaintea războiului între armate, a fost războiul între biserici

De la începutul războiului în Ucraina, Patriarhul Kirill s-a alăturat fără echivoc eforturilor propagandistice ale Kremlinului. Predicile sale au devenit un fel de editoriale din ”Pravda” de pe vremuri, care preamăreau Marele Război pentru Apărarea Patriei. Numai că acum, în Ucraina, e vorba de un război de agresiune, împotriva unor ”fraţi ortodocşi”. Dacă pentru ruşii de rînd, care sînt intoxicaţi de ştiri coafate şi lipsiţi de acces la informaţii reale cu privire la conflict, în sînul Bisericii a început deja să se creeze o falie, iar Biserica Ortodoxă Rusă îşi pierde rapid statutul de ”a treia Romă” (cea ortodoxă) la care aspira, dar şi o mulţime de parohii, precum şi proprii credincioşi.  

De ani buni, e un conflict mocnit între Patriarhul ortodox al Constantinopolelui, Bartolomeu şi Kirill al Moscovei. El s-a acutizat, după ocuparea şi alipirea Crimeei, în 2014, cînd patriarhul rus a ”sfinţit” trupele de invazie şi a binecuvîntat acţiunea. În următorii doi ani, politicienii şi clerul ucrainean au început demersuri pentru a desprinde biserica ortodoxă ucraineană de sub tutela Moscovei, sub care intrase în urmă cu o jumătate de mileniu. Demersurile au fost încurajate de Patriarhul Bartolomeu, care după parcurgerea paşilor canonici necesari, a acordat Bisericii Ortodoxe a Ucrainei autocefalia, la 6 ianuarie 2019.

Încă înaintea semnării acestui act de către Bartolomeu, relaţiile sale cu Moscova erau îngheţate. La 15 septembrie 2018, Sinodul Bisericii Ruse a întrerupt legăturile cu Patriarhia de Constantantinopol, declarînd că se suspendă menţionarea numelui Patriarhului Constantinopolelui Bartolomeu în timpul slujbelor, conslujirea cu ierarhii Patriarhiei de Constantinopol şi participarea Bisericii Ortodoxe Ruse la toate adunările episcopale, în toate dialogurile teologice, cu Patriarhia Constantinopolelui. Toate acestea, dintr-un singur motiv: ”acţiunile anti-canonice ale Patriarhiei de Constantinopol din Ucraina”, care vizau recunoaşterea ulterioară a autocefaliei acesteia. Dar Bartolomeu nu s-a lăsat intimidat de Kirill, deşi diferenţa de ”putere economică” între cele două patriarhii este imensă. Bartolomeu nu are decît prestigiu simbolic.

Războiul între cei doi patriarhi s-a purtat şi pe alte planuri. Încercarea de blocare a recunoaşterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a fost însoţită de repetate manifestaţii împotriva Patriarhiei Constantinopolelui, din care unele au avut loc chiar şi la Kiev, unde în mai multe rînduri a fost arsă efigia lui Bartolomeu, sau chiar a un manechin cu chipul acestuia. Dar războiul început de Moscova împotriva Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol a fost pierdut, odată cu faptul împlinit al acordării autocefaliei pentru Biserica Ortodoxă a Ucrainei în 2019. Patriarhul Bartolomeu a avut, în schimb, mult de pierdut: a avut de înfruntat schisma Bisericii Ortodoxe din Cipru şi a Patriarhiei Alexandriei şi întregii Africi, ”cumpărate” pur şi simplu de către patriarhul Kirill, cu bani şi investiţii de la Putin. A fost răspunsul dat Patriarhului Bartolomeu, pentru că a scos Biserica Ortodoxă a Ucrainei de sub tutela Bisericii Ruse, consfinţind autocefalia acesteia spre furia Moscovei.

Bartolomeu a rezistat şi rezistă însă bine crizei, cu toată vîrsta sa înaintată şi presiunile la care este supus. În Turcia, s-au dejucat trei atentate în ultimul deceniu, la adresa lui – cele mai cunoscute şi bine organizate, în 2011 şi 2013. Ultima oară, pe 3 martie în acest an, Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolelui a declarat el însuşi că a devenit ”o ţintă pentru Moscova”.

În Rusia şi în teritoriile ”controlate” de Patriarhul Kirill, s-a adoptat un limbaj neortodox şi uneori extrem de vulgar, în atacurile îndreptate împotriva Patriarhiei Ecumenice, nu numai în stradă, ci şi de la amvon. În genere, Patriarhia Moscovei în neagă oficial orice legătură cu asemenea manifestări, după ce au loc. De la predici la proteste, străine de duhul Ortodoxiei, care au amintit mai degrabă de manifestaţiile din Iran împotriva americanilor, nimic n-a avut însă darul să-l clintească pe Bartolomeu, în susţinerea pe care acesta a arătat-o Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, deşi Patriarhia Ecumenică a pierdut părţi din Patriarhia Alexandriei şi a întregii Africi, istoric legate de Constantinopol, prin înfiinţarea unei aşa-zise mitropolii ruse a Africii, ca răspuns la autocefalia oferită Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Bartolomeu.

Sprijinul pentru Ucraina al Patriarhului Bartolomeu l-au făcut ”ţintă” pentru ruşi

Biserica Ortodoxă a Ucrainei, această ”Biserică naţională” autocefală are în jur de 20 de milioane de credincioşi, faţă de cei 9,6 milioane, cîţi avea la începutul invaziei ruse Biserica Ortodoxă Ucraineană, rămasă sub ascultarea Patriarhiei Moscovei, preponderentă în zonele rusofone din sud. Dar, de la începutul războiului în Ucraina, întîi-stătătorul acestei biserici, mitropolitul Onufrie, s-a confruntat cu o presiune uriaşă din partea clerului şi a credincioşilor, astfel încît a fost silit să dezavueze invazia şi să nu-l mai pomenească în rugăciune pe însuşi Kirill, drept cap al Bisericii Ucrainene la slujbe, ci doar drept ”Patriarh al Moscovei”.  Ceea ce n-a putut să împiedice Onufrie, a fost o puternică ”scurgere” de credincioşi, care au plecat de la ”ortodoxia războinică” a Moscovei spre cea a ”bisericii naţionale” a Ucrainei.  

În 27 februarie, la trei zile după invadarea Ucrainei de către ruşi, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu spunea în predica de după Sfînta Liturghie în Catedrala din Constantinopol: ”O tragică catastrofă umanitară se desfăşoară în Ucraina. Un război care, ca orice război, este o situaţie abominabilă şi condamnabilă. Este dominaţia iraţionalităţii asupra raţiunii, a urii asupra iubirii, a întunericului asupra luminii. Moartea peste viaţă. Chemăm, şi din această poziţie, o altă biserică pentru a pune capăt războiului acum! Pentru a opri imediat orice act de violenţă, orice răspîndeşte durere şi moarte. Lăsăţi raţiunea să prevaleze, iubirea faţă de semeni, reconcilierea şi solidaritatea, lumina Celui Înviat, darul vieţii!”

Apelul din urmă al Patriarhului Bartolomeu era, neîndoielnic, adresat lui Kirill. Dar acesta din urmă nu l-a ascultat, declarîndu-se un susţinător deschis al ”operaţiunii militare speciale” a Kremlinului, pe care a îmbrăcat-o în haine mistice şi i-a dat ”acoperire dogmatică”, în predica pe care el o rostea în aceeaşi duminică, la Moscova: ”Ferească Dumnezeu ca actuala situaţie politică din Ucraina frăţească, care ne este apropiată, să aibă drept scop ca forţele răului, care au luptat întotdeauna împotriva unităţii Rusiei şi a Bisericii Ruse, să învingă. Nu trebuie să îngăduim forţelor exterioare întunecate şi ostile să rîdă de noi; trebuie să facem totul pentru a menţine pacea între popoarele noastre, protejînd în acelaşi timp Patria noastră istorică comună de orice acţiune exterioară care poate distruge această unitate. Fie ca Domnul să păzească pămîntul rusesc. Cînd spun rusesc, folosesc o expresie veche din Cronica vremurilor trecute – anume de unde îşi are originea pămîntul rusesc, pămînt care acum include Rusia, Ucraina, Belarusul”.

În 28 februarie, luni, a patra zi după invadarea Ucrainei de către ruşi, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu l-a sunat personal pe Volodimir Zelenski, pe care l-a îmbărbătat şi l-a asigurat că ” poartă în rugăciune poporul Ucrainei”. După apelul telefonic, preşedintele Zelenski a scris pe Twitter: ”Vă mulţumesc pentru conversaţia caldă, Preasfinţia Voastră Bartolomeu. Cuvintele dumneavoastră sînt că nişte mîini care ne ridică în această perioadă dificilă. Ucrainenii simt sprijinul spiritual şi puterea rugăciunilor voastre. Sperăm la pace cît mai curînd”

Dar pace nu va fi curînd, şi din motivul că o parte a Bisericii Ortodoxe şi-a trădat misiunea. Patriarhul Kirill a făcut, în mai multe predici, apologia războiului din Ucraina, pe care-l socoteşte o luptă ”metafizică” împotriva răului. Deşi nu e deloc metafizică – e cît se poate de reală, cu bombardamente, gloanţe, morţi şi răniţi – din care, un număr care a trecut de mult de o sută de copii. Patriarhul Bartolomeu I, conducătorul Patriarhiei ecumenice din Constantinopol şi-a întărit în schimb poziţia de lider spiritual al creştinilor ortodocşi din întreaga lume, prin declaraţiile în care a cerut Rusiei încetarea oricăror acte de violenţă în Ucraina. El a rămas de partea ”bisericii păcii”. Kirill e cu Putin şi ”cruciada” lui, devenind pe zi ce trece un patriarh ”militarist”, care-şi şi-a lăsat turma, plecînd alături de Cezar la război.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici