Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, cele mai corupte ţări din lume. Ce loc ocupă România în clasamentul privind corupţia

Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt percepute ca cele mai corupte ţări din lume, în timp ce Danemarca şi Noua Zeelandă sunt percepute drept cele mai puţin corupte ţări, potrivit Indexului anual al organizaţiei Transparency International (TI) publicat marţi.

3411 afişări
Imaginea articolului Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, cele mai corupte ţări din lume. Ce loc ocupă România în clasamentul privind corupţia

Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, cele mai corupte ţări din lume. Ce loc ocupă România în clasamentul privind corupţia (Imagine: Shutterstock)

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) lansat marţi de Transparency International clasează România pe locul 69 din 177 de state analizate, cu cinci poziţii mai jos faţă de anul trecut, obţinând 43 de puncte, la egalitate cu Kuwait şi Italia.

Mai mult de două treimi din cele 177 de ţări incluse în Indicele din 2013 au un punctaj sub 50, pe o scală de la 0 (percepute ca fiind foarte corupte) la 100 (percepute ca fiind foarte curate).

În Indicele de Percepţie al Corupţiei 2013, Danemarca şi Noua Zeelandă sunt la egalitate pentru primul loc, cu punctaje de 91, fiind urmate de Finlanda şi Suedia, cu 89 de puncte, şi Norvegia şi Singapore, cu 86 de puncte. La polul opus s-au situat Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, cu opt puncte fiecare.

Scorul obţinut de România este de 43 de puncte din 100, indicând tendinţa descrescătoare înregistrată în acest an. Cu cele 43 de punte, România se înscrise şi de această dată în plutonul codaş al Uniunii Europene, afirmă Transparency International (TI) România.

"Scorul obţinut de România este expresia dezamăgirii pe care oamenii de afaceri şi experţii o împărtăşesc deopotrivă cu privire la lipsa de rezultate a angajamentelor anticorupţie asumate de clasa politică în timpul campaniei electorale de anul trecut, pe baza cărora au fost exprimate opţiunile electorale. Deşi au fost înregistrate unele îmbunătăţiri punctuale, inexistenţa unor măsuri anticorupţie sistematice care să genereze rezultate concrete şi sustenabile pe termen mediu şi lung au condus la o pierdere accentuată de credibilitate a angajamentului politic, exprimată şi în cadrul sondajelor şi studiilor care compun Indicele de Percepţiei a Corupţiei", a precizat TI România.

Pe fondul lipsei marcate de reacţie din partea guvernanţilor din ultimii ani, Transparency International România a lansat un apel la acţiune către ceilalţi actori din mediul social şi economic românesc, invitându-i pe toţi cei care cred că lupta anticorupţie trebuie să înceapă în primul rând din interiorul sistemului, să adere la un set comun de valori şi principii pe care să îşi construiască acţiunile viitoare.

Această iniţiativă s-a concretizat prin fondarea la sfârşitul săptămânii trecute a cinci Pacte Naţionale de Integritate, câte unul pentru comunitatea de afaceri, mediul academic, sectorul sanitar, societate civilă şi parteneri sociali, precum şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ca expresie a angajamentului comun al acestora de a contribui la o schimbare reală şi de lungă durată în societatea românească, a precizat TI România

În acest context, Transparency International România face apel la întreaga clasă politică să îşi asume un nou program de ţară pentru România: adoptarea şi implementarea tuturor măsurilor necesare pentru ca până la finele anului 2020 scorul IPC al României să depăşească 70 de puncte şi să înscrie România în jumătatea de state ale lumii pentru care dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii sunt obiective realizabile.

"Succesul acestui program depinde de măsura în care guvernanţii vor înţelege să asigure un cadru normativ şi administrativ predictibil, echitabil şi coerent", a mai arătat TI România.

Transparency International România solicită guvernanţilor să dedice anul 2014 unor ample dezbateri şi consultări, care să aibă drept finalitate aşezarea instituţiilor publice pe fundamentul solid al unui stat de drept sănătos

Indicele de Percepţie al Corupţiei 2013 al Transparency International oferă un avertisment că abuzul de putere, înţelegerile secrete şi mita continuă să devasteze societăţi în toată lumea.

Corupţia în sectorul public rămâne una dintre cele mai mari provocări din lume, în special în domenii cum ar fi partidele politice, poliţia şi sistemele de justiţie. Instituţiile publice trebuie să fie mai deschise cu privire la activitatea lor şi funcţionarii trebuie să fie mai transparenţi în procesul de luare a deciziilor, a arătat Transparency International.

Indicele de Percepţie a Corupţiei TI clasează ţările în funcţie de cât de corupt este perceput a fi sectorul public al ţării. În acest an au fost incluse în index 177 de ţări şi teritorii. În 2012 au fost 176 de ţări, CPI 2013 incluzând şi Sudanul de Sud.

Indicele de Percepţie a Corupţiei este în cea mai mare parte o evaluare a percepţiei corupţiei administrative şi politice. El nu este un verdict cu privire la nivelurile de corupţie ale naţiunilor sau societăţilor, sau a politicilor şi activităţilor acestora.

Iată primele şi ultimele poziţii din clasament:

1. Danemarca 91
1. Noua Zeelandă 91
3. Finlanda 89
4. Suedia 89
5. Norvegia 86
5. Singapore 86
7. Elveţia 85
8. Olanda 83
9. Australia 81
9. Canada 81
11. Luxemburg 80
12. Germania 78
12. Islanda 78
14. Marea Britanie 76
15. Barbados 75
...
22. Franţa 71
...

69. România 43
...

102. R.Moldova 35
...

160. Cambodgia 20
160. Eritreea 20
160. Venezuela 20
163. Ciad 19
163. Guineea Ecuatorială 19
163. Guineea Bissau 19
163. Haiti 19
167. Yemen 18
168. Siria 17
168. Turkmenistan 17
168. Uzbekistan 17
171. Irak 16
172. Libia 15
173. Sudanul de Sud 14
174. Sudan 11
175. Afganistan 8
175. Coreea de Nord 8
175. Somalia 8

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici