EXCLUSIV | INTERVIU cu Ana Gomes: Nu intenţionăm să desfiinţăm paradisurile fiscale, dar le vom goli prin asigurarea transparenţei / Eurodeputata portugheză condamnă dur asasinarea jurnalistei Daphne Galizia

Uniunea Europeană trebuie să intensifice, pe fondul dezvăluirilor despre paradisuri fiscale, eforturile de limitare a activităţilor de spălare de bani şi finanţare a terorismului, afirmă, într-un interviu acordat Mediafax, eurodeputata Ana Gomes, condamnând dur asasinarea ziaristei Daphne Galizia.

1128 afișări
Imaginea articolului EXCLUSIV | INTERVIU cu Ana Gomes: Nu intenţionăm să desfiinţăm paradisurile fiscale, dar le vom goli prin asigurarea transparenţei / Eurodeputata portugheză condamnă dur asasinarea jurnalistei Daphne Galizia

INTERVIU cu Ana Gomes: UE să intensifice eforturile pentru contracararea activităţilor de spălare de bani / Eurodeputata portugheză condamnă dur asasinarea jurnalistei Daphne Galizia

Ana Gomes, vicepreşedintele Comisiei Parlamentului European pentru investigarea activităţilor de spălare de bani şi evaziune fiscală, evidenţiază, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, necesitatea intensificării de către statele UE a măsurilor pentru combaterea activităţilor de spalare de bani şi finanţare a terorismului. Eurodeputata portugheză se declară "şocată" şi "revoltată" de asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia, care se ocupa de investigarea cazului "Panama Papers" ("Documentele Panama") în Malta. În altă ordine de idei, Ana Gomes critică abordarea Guvernului de la Madrid în criza separatistă din Catalonia.

TITLURILE ZILEI

Reporter Mihail Draghici: Care sunt concluziile preliminare în investigaţia referitoare la cazul numit "Panama Papers" ("Documentele Panama") şi dacă vor fi eventuale modificări în reglementările UE referitoare la combaterea activităţilor de spălare de bani şi finanţare a terorismului?

Ana Gomes: "Cred că avem un raport substanţial, conform versiunii votate deja în Comisie, sigur că vom avea votul plenar, în luna decembrie, dar nu mă aştept la schimbări majore; este un raport foarte consistent, am analizat situaţia din toate punctele de vedere şi am concluzionat în principiu că sistemul, în forma existentă la nivel mondial, dar şi la nivelul Uniunii Europene, este un sistem care îi favorizează pe cei care fac evaziune fiscală, infractorii, corupţii, pe cei implicaţi în activităţi de spălare de bani. Iar dacă toate guvernele tratează cu seriozitate eforturile de contracarare a activităţilor de spălare de bani şi de finanţare a terorismului, trebuie să aibă voinţă politică, acesta este lucrul care a lipsit pentru a fi implementate actualale directive europene şi pentru a lua o serie de măsuri esenţiale. Una dintre ele este, în mod evident, identificarea proprietarilor beneficiari ai multor companii sau trusturi şi a face mai dificil pentru ei să continue activităţile de corupţie şi infracţionalitate organizată, inclusiv de evaziune fiscală. Acest lucru necesită şi existenţa unor registre publice accesibile cu datele de identificare ale proprietarilor companiilor, actuala situaţie a deţinătorilor de acţiuni la purtător pur şi simplu nu poate fi tolerată. Acesta este singurul mod prin care ne putem asigura că procedurile uzuale sunt efectuate de către entităţile obligate, bănci şi altele; în plus, companiile trebuie forţate să prezinte public raportări oficiale despre operaţiunile de la nivel global, trebuie impus un nivel minim în cadrul Uniunii Europene privind definirea a ce se impozitează, ceea ce numim bază de impozitare pentru firme - Baza comună consolidată de impozitare -, trebuie să permitem autorităţilor de investigare financiară să coopereze una cu alta; de asemenea, trebuie să suplimentăm atribuţiile organismelor de recuperare a daunelor în diverse ţări, să îi protejăm pe avertizorii de integritate. Toate aceste lucruri necesită responsabilitate politică din partea statelor membre UE. Cuvântul-cheie este transparenţa. Nu intenţionăm să desfiinţăm sau să interzicem paradisurile fiscale prin decret, dar le vom goli prin asigurarea transparenţei totale. Acesta este singurul mod de a le oferi siguranţă cetăţenilor noştri".

Reporter: Ce credeţi despre asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, care se ocupa de investigarea cazului "Panama Papers" ("Documentele Panama") în Malta?

"Am fost şocată şi revoltată de asasinarea ei, mai ales că eram foarte conştientă de activitatea sa extrem de importantă în Malta, unde a expus multe persoane despre care ştia că sunt corupte, inclusiv din actualul Guvern. Noi am mers în Malta şi vorbiserăm cu ea şi cu alţi jurnalişti", afirmă Ana Gomes, precizând că există dovezi despre oficiali guvernamentali din Malta care, înainte de a deţine funcţii publice, au deschis conturi bancare şi companii-paravan în Panama administrate de trusturi din Noua Zeelandă.

"Faptul că în Malta nu avut loc o investigaţie aprofundată este foarte, foarte îngrijorător. Noi am efectuat şase luni activităţi în Comisia PE de investigare a dosarului Panama, Malta a deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar ne confruntăm cu un Guvern care nu a vrut să faciliteze ancheta noastră. Apropiindu-ne de încheierea activităţii noastre, vestea eliminării acestei jurnaliste curajoase a fost devastatoare. În acelaşi timp, ştiu că exemplul nostru nu va descuraja, dimpotrivă, va inspira alţi oameni; oamenii sunt revoltaţi în Malta, au ieşit pe străzi pentru a cere găsirea celor responsabili. În Parlamentul European, ne-am dat seama că, evident, Poliţia şi justiţia din Malta nu sunt în poziţia de a efectua o investigaţie completă, am cerut intervenţia Europol şi mă bucur să ştiu că organizaţia Europol este implicată în anchetă şi chiar vreau ca autorii să fie aduşi în faţa justiţiei. Cazul Malta arată că atunci când permiţi ca ţara ta să devină un paradis fiscal, să devină un vehicul important pentru tot felul de scheme de spălare de bani şi evaziune fiscală, aşa cum a devenit Malta - şi nu este singurul caz din UE, avem numeroase cazuri, Irlanda, Marea Britanie, mă refer la Londra şi la Districtul financiar al Londrei (The City), ei au inventat toate aceste scheme, în ţara mea (Portugalia -.red.) avem Madeira, Ciprul, ca să nu mai menţionez Luxemburg - dacă vom permite ca ţările noastre să tolereze aceste forme de infracţionalitate, la un moment dat vom fi afectaţi de tipuri mult mai grave de criminalitate, precum grupul de crimă organizată care a aruncat în aer maşina jurnalistei Daphne Caruana Galizia".

Reporter: Referitor la criza din Catalonia, credeţi că decizia Madridului de a suspenda autonomia Cataloniei ar putea conduce la escaladarea conflictului?

"Din nefericire, la originea acestei crize este decizia Partidului Popular, partidul premierului spaniol Mariano Rajoy, de a refuza statutul de autonomie care fusese negociat de socialiştii spanioli cu liderii Cataloniei şi care fusese adoptat de Parlamentul Catalan în anul 2006. Era un statut care în mod evident, în cadrul constituţional spaniol, recunoştea Catalonia ca fiind o entitate cu rang naţional, cu modalităţi specifice de afirmare a identităţii naţionale. Decizia judiciară din anul 2010 are legătură cu hotărârea Partidului Popular de a refuza acel statut. Toţi aceşti factori au alimentat mişcarea separatistă catalană. Sigur că eu, ca politician proeuropean, nu vreau fragmentări, nu vreau dezintegrarea niciunui stat membru al Uniunii Europene, cu atât mai puţin a Spaniei, care este vecină a ţării mele (Portugalia –n.red.), mai ales că prosperitatea Spaniei este legată de prosperitatea noastră. Pe de altă parte, Partidul Popular de la Madrid a avut o poziţie puternic reacţionară, naţionalistă, centralizată, care a condus la alimentarea tendinţelor catalane în favoarea independenţei, iar situaţia s-a agravat în ziua acelui aşa-numit referendum desfăşurat pe 1 octombrie, când premierul Mariano Rajoy a trimis Garda Civilă să lupte împotriva Poliţiei catalane, Mossos d'Esquadra; s-au văzut în întreaga lume scenele de violenţă inadmisibile într-un stat european democratic. Mă tem că cele mai recente măsuri - suspendarea autonomiei şi arestarea liderilor separatişti - ceva de neconceput, pe unii îi cunosc personal - cred că în final aceste lucruri vor fi folosite în avantajul separatiştilor şi vor alimenta mişcarea lor".

Reporter: În acest context, credeţi că situaţia din Catalonia ar putea crea un precedent pentru alte mişcări separatiste similare din Europa?

"Pot doar să sper că nu se va întâmpla acest lucru. Sper că alţi oameni care se confruntă cu situaţii similare vor trage învăţăminte din greşelile făcute în Spania de actualul Guvern de la Madrid".

 

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici