Expulzarea romilor din Franţa, amplu dezbătută de presa internaţională

Franţa a continuat, joi, expluzarea romilor către România, unde au sosit două avioane cu aproximativ 300 de persoane la bord, dar comentariile acestora ar putea spulbera orice speranţă a francezilor că aceştia îşi vor relua viaţa în România, comentează CNN.

"Este mai bine în Franţa. Sunt aici (în România) în vizită şi voi pleca din nou. Stau aici doar două zile", afirmă un băiat în vârstă de 12 ani, care vorbeşte franceză.

"Vor merge să îşi vadă rudele şi după aceea se vor întoarce în Franţa", susţine şi Adrian Edu, expert în problema romilor la primăria din Bucureşti.

Însă francezii sunt revoltaţi şi cei mai mulţi susţin politica Guvernului lor faţă de romi. Două sondaje de opinie realizare în perioada 24-26 august şi preluate joi şi vineri de numeroase publicaţii franţuzeşti demonstrează acest lucru. Totodată, prezentarea amplă a subiectului în mass media din Franţa, unde acesta a devenit un pretext de dezbatere politică, arată interesul faţă de această temă.

Sondajele au intervenit după ce ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, ale cărui declaraţii sunt preluate şi de Xinhua, a afirmat că rata delincvenţei românilor a crescut cu 138 la sută în Franţa anul trecut.

Totuşi, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy a fost aspru criticat pentru campania sa împotriva romilor, subliniază agenţia chineză.

Printre critici se numără arhiepiscopul Parisului, care a calificat această situaţie drept "circ", comisarul european pentru Justiţie, care a denunţat tonul discriminatoriu al autorităţilor franceze împotrriva unei minorităţi vulnerabile, Amnesty International, care s-a declarat îngrijorată de atitudinea franceză şi numeroase alte organizaţii, adaugă Associated Press.

The Economist subliniază că, după trei săptămâni de vacanţă pe coasta Mării Mediterane, preşedintele Nicolas Sarkozy s-a întors la muncă în această săptămână pentru a întâmpina o toamnă care ar putea fi cel mai important test al preşedinţiei sale. El s-a declarat însă hotărât să continue politica împotriva romilor, adaugă BBC News Online, care publică şi câteva dintre opiniile cititorilor săi cu privire la acest subiect.

Site-ul rusesc pravda.ru susţine că această situaţie este un semnal de alarmă în Europa care ar fi trebuit să se rupă de trecutul nazist din 1945. Romii nu au un stat sau o reprezentare internaţională puternică pentru a-i apăra, adaugă pravda.ru, iar în Europa este normal să vezi în ziare titluri antiromi.

Zece dintre cele 12 milioane de romi din lume trăiesc în Europa şi în special în cele două extreme sudice (Peninsula Iberică şi Balcani), deşi mulţi susţin că între două şi cinci milioane se află în Turcia.

A-i acuza pe ţigani că sunt hoţi este o demogagie care poate atrage o oarecare popularitate, dar dăunează coeziunii sociale a oricărei ţări şi permite intensificarea rasismului, comentează site-ul rusesc.

La rândul său, cotidianul turc Hurriyet susţine că "întotdeauna se vorbeşte despre Turcia în legătură cu drepturile omului, dar a venit timpul să vorbim de asemenea despre ce se întâmplă în Europa în această privinţă".

"Ca şi naziştii, autorităţile franceze folosesc în prezent argumente care au scopul de a face oamenii să creadă că romii sunt subumani, nu au respect pentru cultura şi valorile europene şi sunt înclinaţi către criminalitate", adaugă cotidianul turc, adăugând că situaţii similare sunt şi în Italia, în timp ce în ţări ca Cehia, Slovacia, Ungaria şi România romii sunt persecutaţi în mod tradiţional.

Secretarul de stat român care se ocupă de problema romilor, Valentin Mocanu, şi şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, au mers însă la Paris pentru a discuta cu miniştrii francezi despre acest subiect, aminteşte RFI. Mocanu a avertizat autorităţile franceze că aceste acţiuni ar putea duce la rasism şi xenofobie.

Publicaţia European Voice aminteşte că Franţa a ameninţat România cu blocarea aderării la spaţiul Schengen, în timp ce Bucureştiul a depus eforturi intense în ultimii doi ani pentru a intra în martie 2011 în această zonă de tranzit liber.

Guvernul român vede aderarea la spaţiul Schengen ca un ritual de trecere la statutul de membru UE cu drepturi depline, adaugă publicaţia europeană. Aderarea este văzută şi ca o miză electorală. Dar în realitate, adaugă European Voice, lupta României de combatere a corupţiei şi reforma judiciară reprezintă o ameninţare mai mare la adresa ambiţiilor sale de intrare în spaţiul Schenghen decât îngrijorarea în legătură cu tratamentul aplicat romilor, cu excepţia situaţiei în care Franţa şi-ar folosi dreptul de veto, conchide publicaţia.