Joe Biden respinge cererea talibanilor şi vrea să folosească activele băncii centrale afgane în alte scopuri. Ce se va întâmpla cu 7 miliarde de dolari

  • Preşedintele intenţionează să folosească activele băncii centrale afgane pentru a finanţa ajutorul umanitar şi alte nevoi din Afganistan şi pentru a compensa victimele atacurilor din 11 septembrie 2001.
  • Atunci când guvernul afgan s-a dizolvat în august a lăsat în urmă puţin peste 7 miliarde de dolari în active ale băncii centrale depuse la Banca Rezervei Federale din New York.
  • Talibanii, care acum controlează Afganistanul, au revendicat imediat dreptul la bani, însă, din cauza acţiunilot teroriste, este ilegal să se efectueze tranzacţii financiare cu aceştia.
10392 afișări
Imaginea articolului Joe Biden respinge cererea talibanilor şi vrea să folosească activele băncii centrale afgane în alte scopuri. Ce se va întâmpla cu 7 miliarde de dolari

Joe Biden respinge cererea talibanilor şi vrea să folosească activele băncii centrale afgane în alte scopuri. Ce se va întâmpla cu 7 miliarde de dolari

Preşedintele Joe Biden va începe demersurile pe cale legală pentru ca anumite rude ale victimelor atacurilor de la 11 septembrie 2001 să obţină 3,5 miliarde de dolari din activele pe care banca centrală a Afganistanului le-a depozitat la New York înainte de preluarea puterii de către talibani, potrivit unor oficiali familiarizaţi cu deliberările interne, potrivit New York Times.

În acelaşi timp, Biden va emite un ordin executiv prin care va invoca puterile de urgenţă pentru a consolida şi îngheţa toate cele 7 miliarde de dolari din totalul activelor pe care banca centrală afgană le deţinea la New York şi va cere unui judecător permisiunea de a muta celelalte 3,5 miliarde de dolari într-un fond fiduciar pentru a plăti pentru eforturile imediate de ajutor umanitar şi alte nevoi din Afganistan, au declarat oficialii.
 
Atunci când guvernul afgan s-a dizolvat în august, cu înalţi oficiali, inclusiv preşedintele său şi guvernatorul interimar al băncii sale centrale, care au fugit din ţară, a lăsat în urmă puţin peste 7 miliarde de dolari în active ale băncii centrale depuse la Banca Rezervei Federale din New York. Deoarece nu mai era clar cine avea autoritatea legală de a avea acces la acel cont, Fed a făcut ca fondurile să nu fie disponibile pentru retragere.
 
Talibanii, care acum controlează Afganistanul, au pretins imediat că au dreptul la aceşti bani. După ce talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului, şi-au numit propriul oficial la conducerea băncii centrale şi au cerut eliberarea imediată a banilor deţinuţi la New York. Dar, în conformitate cu sancţiunile antiteroriste de lungă durată impuse de Statele Unite, este ilegal să se efectueze tranzacţii financiare cu aceştia.
 
Între timp, economia din Afganistan s-a prăbuşit, ceea ce a dus la o foamete în masă care, la rândul său, creează un nou val enorm şi destabilizator de refugiaţi - şi ridică o nevoie clară de cheltuieli extinse pentru ajutor umanitar.
 
În acest context, Consiliul de Securitate Naţională al Casei Albe a condus luni de zile deliberări privind fondurile băncii centrale, implicând oficiali de rang înalt din departamente precum Justiţia, Statul şi Trezoreria, potrivit unor persoane care au vorbit sub protecţia anonimatului pentru a discuta o chestiune sensibilă care nu a fost încă făcută publică.
 
Banii aparţinând băncii centrale afgane, Da Afghanistan Bank, includ active precum valută, obligaţiuni şi aur. Alex Zerden, un fost oficial de top al Departamentului Trezoreriei în Afganistan, a caracterizat rezervele băncii centrale ca fiind un fel de fond de rezervă pentru zile negre pentru poporul afgan.
 
Dar în septembrie, un grup de aproximativ 150 de rude ale victimelor de la 11 septembrie, care cu ani în urmă au obţinut o hotărâre judecătorească în lipsă după ce au dat în judecată ţinte precum Al Qaeda şi talibanii într-un caz cunoscut sub numele de Havlish, au convins un judecător să trimită un şerif al Statelor Unite să notifice departamentul juridic al Rezervei Federale din New York cu un "mandat de executare" pentru a confisca banii.
 
Până atunci, administraţia Biden a intervenit în litigiul Havlish, invocând o lege care îi permite să intervină în procese pentru a informa instanţa de judecată cu privire la ceea ce este de interes naţional. Aceasta a amânat până vineri termenul în care trebuia să facă această declaraţie.

Ce s-ar putea întâmpla cu banii?

Biden a decis acum că guvernul nu se va opune niciunei decizii a instanţei de a aloca jumătate din bani pentru cererile de despăgubire pentru evenimentele din 11 septembrie.
 
Dacă judecătorul va fi de acord să ridice parţial mandatul de executare, dl Biden va încerca să direcţioneze restul banilor către un fond fiduciar care să fie cheltuit pentru alimente şi alte tipuri de asistenţă în Afganistan - păstrându-i în acelaşi timp departe de talibani, potrivit unor persoane informate despre decizie. Se aşteaptă ca înfiinţarea acestui fond şi elaborarea detaliilor să dureze câteva luni, au spus persoanele respective.
 
Statele Unite nu recunosc talibanii ca fiind guvernul legitim al Afganistanului, ceea ce ridică problema dacă fondurile care aparţin băncii centrale afgane sunt într-adevăr ale talibanilor şi, prin urmare, pot fi folosite pentru a plăti datoriile de judecată ale talibanilor.
Însă administraţia Biden a fost supusă unor presiuni politice interne pentru a spune instanţei că, în opinia sa, banii băncii sunt suficient de legaţi de talibani, acum că aceştia controlează ţara şi instituţiile sale, ceea ce face ca fondurile să fie sechestrate.
 
Avocaţii din cazul Havlish au propus anterior un aranjament similar, împărţind activele între ajutor umanitar şi plata datoriei de judecată a talibanilor faţă de clienţii lor. Într-o declaraţie transmisă în această săptămână de echipa sa juridică, un reclamant în acel caz, Ramon Melendez Sr., a susţinut că utilizarea banilor în acest mod ar fi justă.
 
„Mi-am pierdut soţia la 11 septembrie 2001 din cauza sprijinului acordat de talibani terorismului", a declarat dl Melendez. „Am devenit un părinte singur pentru cei doi fii ai mei şi apoi mi-am pierdut casa. Nu am primit niciodată niciun ban împotriva hotărârii mele. Cred că o parte din bani ar trebui să meargă către ajutor umanitar pentru poporul afgan, dar vreau, de asemenea, ca hotărârea mea legală să fie onorată în totalitate”.
 
Însă nu toate rudele victimelor de la 11 septembrie sunt de acord. Săptămâna aceasta, Barry Amundson, al cărui frate, Craig, a fost ucis în Pentagon în acea zi, a declarat că grupul său - September 11th Families for Peaceful Tomorrows - consideră că toţi banii ar trebui să meargă în beneficiul afganilor.
 
În ultimele săptămâni, un membru vechi al consiliului de administraţie al băncii, Dr. Shah Mohammad Mehrabi, a susţinut că guvernul SUA ar trebui, în schimb, să lase Da Afghanistan Bank să încerce să reia o parte din această activitate şi să supravegheze cu atenţie pentru a se asigura că fondurile nu ajung la talibani.
 
 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici