Războiul din Ucraina, ziua 933. Rusia ocoleşte sancţiunile pentru a importa piese de avion din Occident / Piloţii ucraineni încep antrenamentele pe F-16 în România / Bloomberg: Atacurile ruseşti asupra reţelei electrice din Ucraina cresc riscurile nucleare

  • Rusia ocoleşte sancţiunile pentru a importa piese de avion din Occident.
  • 49 de ucraineni, eliberaţi din captivitatea rusă.
  • Ministrul chinez al Apărării îndeamnă la negocieri pentru a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina.
  • Miniştrii de Externe ai Poloniei şi Lituaniei vizitează Kievul pe fondul creşterii tensiunilor.
  • Piloţii ucraineni încep antrenamentele pe F-16 în România.
  • SUA caută să consolidze poziţia Ucrainei înainte de încheierea mandatului lui Biden.
  • SBU şi Poliţia Naţională arestează suspecţi pentru atacuri prin incendiere în Kiev în numele Rusiei.
  • Aliaţii lui Harris lansează reclame evidenţiind sprijinul pentru Ucraina în state-cheie.
  • Atac rusesc asupra unei nave de marfă cu grâu ucrainean în Marea Neagră.
  • Bloomberg: Atacurile ruseşti asupra reţelei electrice din Ucraina cresc riscurile nucleare.
Urmărește
6341 afișări
Imaginea articolului Războiul din Ucraina, ziua 933. Rusia ocoleşte sancţiunile pentru a importa piese de avion din Occident / Piloţii ucraineni încep antrenamentele pe F-16 în România / Bloomberg: Atacurile ruseşti asupra reţelei electrice din Ucraina cresc riscurile nucleare

Războiul din Ucraina, ziua 933. Bloomberg: Atacurile ruseşti asupra reţelei electrice din Ucraina cresc riscurile nucleare / SBU şi Poliţia Naţională arestează suspecţi pentru atacuri prin incendiere în Kiev în numele Rusiei

Rachetele ATACMS sunt „inutile” fără capacitatea de a lovi în interiorul Rusiei, afirmă Zelenski

Rachetele ATACMS cu rază lungă de acţiune furnizate de SUA sunt „inutile” în Ucraina din cauza cantităţii lor limitate şi a restricţiilor privind atacurile unor ţinte de pe teritoriul Rusiei impuse de partenerii occidentali, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în cadrul unei conferinţe la Kiev.

În primăvară, SUA au început să furnizeze Ucrainei sisteme de rachete ATACMS, care au o rază de acţiune de până la 300 de kilometri.

Deşi aceste rachete au fost utilizate în Crimeea ocupată de Rusia, restricţiile impuse de Washington împiedică utilizarea lor pe teritoriul rus. Kievul a făcut lobby pe lângă SUA pentru a ridica aceste restricţii, permiţând atacuri asupra bazelor aeriene şi a altor ţinte militare dincolo de graniţă.

„ATACMS în forma pe care le avem astăzi sunt inutile dacă nu le poţi folosi asupra bazele lor militare (ruseşti). Este inutil”, a spus Zelenski.

Zelensky a adăugat că, deşi multe s-au schimbat în timpul războiului, Ucraina se confruntă în continuare cu un deficit de arme, bazându-se în mare măsură pe importuri şi asistenţă din partea partenerilor săi. El a subliniat nevoia de mai multe obuze de artilerie de 155 mm şi 122 mm.

„Da, am început să le producem (obuze de artilerie de 155 mm), dar acest lucru nu este suficient pentru un război la scară largă. Puteţi vedea că nici măcar volumele de producţie din întreaga Europă nu sunt suficiente pentru a acoperi acest decalaj pentru un război terestru de o asemenea amploare”, a declarat preşedintele.

El a subliniat, de asemenea, lipsa sistemelor de apărare aeriană, în special a sistemelor Patriot fabricate în SUA, şi lipsa continuă de rachete necesare pentru apărarea aeriană.

„Nu putem face presiuni asupra SUA; le suntem recunoscători. Cu toate acestea, dacă vorbim despre HIMARS, ATACMS şi alte mijloace care pot doborî cu precizie (ţinte aeriene) şi distruge inamicul, trebuie să creştem producţia mai degrabă decât să limităm numărul”, a declarat preşedintele Ucrainei.

Casa Albă: SUA nu vor anunţa o schimbare a politicii privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune

„Nu există nicio modificare în poziţia noastră cu privire la furnizarea de capabilităţi de atac cu rază lungă de acţiune pentru Ucraina, pentru a fi utilizate în interiorul Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby.

„Nu m-aş aştepta la niciun anunţ major în această privinţă”, în urma discuţiilor de vineri dintre preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a spus Kirby, conform Reuters.

De ce vrea Kievul să folosească rachete Storm Shadow în Rusia

Pentru moment, Kievul nu are permisiunea publică a aliaţilor occidentali de a lansa acest tip de rachete asupra unor ţinte din Rusia. Preşedintele SUA, Joe Biden, urma să discute despre posibilitatea ridicării restricţiilor cu premierul Marii Britanii, Keir Starmer, în timpul vizitei sale la Casa Albă de vineri.

„Viteza rachetelor Storm Shadow este cea care le face atât de utile, dronele noastre sunt mult mai lente”, a declarat Roman Kostenko, un comandant militar ucrainean care prezidează comisia de apărare a parlamentului ucrainean, pentru Financial Times.

Finlanda anunţă un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina în valoare de 118 milioane euro

„Finlanda va livra mai mult material de apărare Ucrainei. Preşedintele Republicii a decis în această privinţă, la propunerea guvernului, la 13 septembrie 2024”, se arată în mesaj, conform unui comunicat al serviciului de presă al Ministerului Apărării din Finlanda, citat de Ukrinform.

Costul estimat al pachetului este de 118 milioane euro, valoarea totală a ajutorului militar furnizat de Finlanda de la începutul războiului ajungând la 2,3 miliarde euro.

Rusia ar produce drone kamikaze cu motoare chinezeşti

Rusia ar folosi drone Garpiya-A1 produse cu piese chinezeşti, conform unor surse europene, citate de Reuters.

Rusia ar fi început producţia dronelor kamikaze Garpiya-A1 în 2023, folosind motoare şi alte componente chinezeşti, conform unor surse dintr-o agenţie europeană de informaţii şi documente obţinute de Reuters în exclusivitate.

Dronele ar fi produse de IEMZ Kupol, subsidiară a producătorului de armament rus Almaz-Antey.

Conform documentelor analizate de Reuters, Rusia ar fi produs mai bine de 2.500 de drone Garpiya între iulie 2023 şi iulie 2024.

Serghei Shoigu s-a întâlnit cu Kim Jong Un în Coreea de Nord

Rusia ocoleşte sancţiunile pentru a importa piese de avion din Occident

În ciuda sancţiunilor internaţionale, Rusia a reuşit să importe anvelope pentru aeronave în valoare de 30 de milioane de dolari de la producători occidentali şi alţi furnizori străini anul trecut, a raportat The Guardian pe 12 septembrie. Raportul, provenit de la o agenţie ucraineană, dezvăluie că Rusia a folosit intermediari pentru a eluda restricţiile şi a asigura aceste componente esenţiale.

49 de ucraineni, eliberaţi din captivitatea rusă

Pe 13 septembrie, Ucraina a reuşit să aducă înapoi 49 de persoane din captivitatea rusă, inclusiv personal militar şi civili, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski. 
 
Printre cei eliberaţi se numără 23 de femei, inclusiv civili ucraineni reţinuţi şi încarceraţi ilegal de Rusia înainte de invazia din februarie 2022. 
Statul Major pentru Tratarea Prisonierilor de Război a confirmat întoarcerea membrilor din Forţele Armate, Garda Naţională, Poliţia Naţională şi grăniceri. 
 
Printre cei eliberaţi se numără Leniye Umerova, o tătară din Crimeea care a fost reţinută în 2022 în timp ce vizita Crimeea pentru a avea grijă de tatăl ei bolnav.

Finlanda anunţă un nou pachet de asistenţă militară de 130 milioane de euro pentru Ucraina

Pe 13 septembrie, Finlanda a anunţat al 25-lea pachet de asistenţă militară pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 118 milioane de euro, conform Ministerului Apărării finlandez. 
 
Acest lucru ridică suma totală a asistenţei militare oferite de Finlanda Ucrainei la 2,3 miliarde de euro. Ministrul Apărării din Finlanda, Antti Hakkanen, a reafirmat angajamentul Finlandei de a susţine Ucraina în contextul războiului în desfăşurare, afirmând că asistenţa materială va continua conform promisiunii.
 
 Deşi conţinutul specific şi termenul de livrare al pachetului nu au fost dezvăluite, ajutorul vine în urma unui acord de securitate pe 10 ani semnat în aprilie între Finlanda şi Ucraina.

Ministrul chinez al Apărării îndeamnă la negocieri pentru a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina

Pe 13 septembrie, în timpul Forumului Xiangshan de la Beijing, ministrul chinez al apărării, Dong Jun, a cerut negocieri pentru a soluţiona războiul în desfăşurare dintre Rusia şi Ucraina, conform Bloomberg. Deşi China susţine că este neutră în conflict, şi-a consolidat legăturile economice cu Moscova şi a sprijinit Rusia împotriva sancţiunilor occidentale.
 
China a propus un plan de pace, deşi acesta nu prevede retragerea tuturor forţelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, motiv pentru care a fost respins de naţiunile occidentale. Cu toate acestea, China a devenit un furnizor-cheie de bunuri cu utilizare duală pentru Rusia, sprijinind indirect industria sa de apărare.
 
Dong a subliniat necesitatea unei “guvernări globale mai eficiente” şi a pledat pentru negocieri pentru a aduce pace în conflict. Oficialii chinezi au exprimat sentimente similare de-a lungul războiului, promovând o soluţie diplomatică. Deşi China rămâne public angajată faţă de suveranitatea Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski a criticat iniţiativa de pace a Chinei ca fiind contraproductivă, în timp ce China asigură că nu va furniza Rusiei ajutor militar direct.

Miniştrii de Externe ai Poloniei şi Lituaniei vizitează Kievul pe fondul creşterii tensiunilor

Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, şi omologul său lituanian, Gabrielius Landsbergis, au sosit la Kiev pe 13 septembrie. Vizita lor vine după prezenţa altor lideri străini la cel de-al patrulea summit al Platformei Crimeea din 11 septembrie.
 
Landsbergis a subliniat importanţa solidarităţii, afirmând: „Sunt din nou la Kiev pentru că asta fac prietenii.”
 
Vizita lui Sikorski coincide cu discuţii în curs de desfăşurare la Varşovia privind posibila interceptare a rachetelor şi dronelor ruseşti lansate împotriva Ucrainei. Sikorski a menţionat dreptul legal al Poloniei de a doborî proiectilele ruseşti care intră în spaţiul său aerian. Cu toate acestea, guvernul polonez a clarificat că aceasta este doar opinia sa personală şi nu reprezintă o poziţie oficială. Nu a fost luată nicio decizie publică cu privire la astfel de acţiuni militare.

Piloţii ucraineni încep antrenamentele pe F-16 în România

Piloţii ucraineni au ajuns la baza aeriană Borcea din România acum câteva zile pentru a începe antrenamentele pe aeronavele F-16 olandeze, potrivit informaţiilor furnizate pe 12 septembrie. În prezent, aceştia se concentrează pe familiarizarea cu detaliile tehnice ale avioanelor F-16 în cadrul instruirii la sol.

Atacurile ruseşti au ucis 10 persoane şi au rănit 41 în Ucraina în ultimele 24 de ore

În ultimele 24 de ore, atacurile ruseşti din întreaga Ucraină au provocat moartea a cel puţin 10 persoane şi rănirea altor 41, conform rapoartelor autorităţilor regionale din 13 septembrie. Printre victime se numără lucrători umanitari şi echipe de intervenţie.

Sat din regiunea Harkov, bombardat de ruşi. Ucrainenii susţin că sunt mai multe victime

MAE condamnă atacul ruşilor împotriva unei nave care transporta cereale în Marea Neagră

SUA caută să consolidze poziţia Ucrainei înainte de încheierea mandatului lui Biden

Administraţia Biden se concentrează pe îmbunătăţirea poziţiei strategice a Ucrainei pe câmpul de luptă înainte ca mandatul preşedintelui Joe Biden să se încheie în ianuarie, conform unui raport al Wall Street Journal din 12 septembrie. Acest efort urmăreşte să maximizeze avantajele Ucrainei în ciuda conflictului în curs cu Rusia.
 
Administraţia ia în considerare ajustări ale politicilor actuale, inclusiv posibila relaxare a restricţiilor privind utilizarea armelor de lungă distanţă furnizate de Occident împotriva ţintelor din Rusia. Deşi detaliile specifice ale acestei strategii nu sunt încă publice, discuţiile sunt în desfăşurare la Casa Albă.
 
Oficialii de rang înalt din SUA recunosc că Ucraina s-ar putea să nu obţină o victorie decisivă înainte ca Biden să părăsească funcţia. Totuşi, aceştia sunt dedicaţi consolidării poziţiei Ucrainei fără a presa Kievul să intre în negocieri de pace sau a-i dicta strategiile militare. Focusul rămâne pe oprirea avansurilor ruseşti în estul Ucrainei şi asigurarea unei poziţionări eficiente a forţelor ucrainene.
 
Raporturile recente indică un impact marginal al contraofensivei Rusiei în Oblastul Kursk, o zonă parţial controlată de Ucraina din 6 august. În ciuda afirmaţiilor privind recapturarea teritoriului, Pentagonul evaluează eficacitatea actuală a contraatacului ca fiind limitată. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că operaţiunile decurg conform planului şi vor fi detaliate într-o prezentare viitoare către SUA.

Pentagon: Contraofensiva rusă în Kursk este „marginală” pentru moment

Pe 12 septembrie, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul maior Pat Ryder, a declarat că contraofensiva recentă a Rusiei împotriva forţelor ucrainene în Kursk este „marginală” în prezent. Rusia a lansat recent o contraofensivă în regiunea afectată, care este parţial controlată de Ucraina din 6 august. Ministerul rus al Apărării a susţinut că soldaţii ruşi au recâştigat controlul asupra a 10 localităţi, dar aceste afirmaţii nu au putut fi verificate de Kyiv Independent.
 
Ryder a spus că Rusia încearcă să lanseze o contraofensivă în regiunea Kursk, dar deocamdată aceasta este considerată marginală. El a subliniat importanţa furnizării de vehicule blindate şi muniţie de artilerie Ucrainei pentru a descuraja alte operaţiuni ruseşti pe câmpul de luptă.
 
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „totul decurge conform planului nostru” şi a menţionat că Ucraina controlează peste 1.300 de kilometri pătraţi şi aproximativ 100 de localităţi în Oblastul Kursk.

Prim-ministrul britanic Starmer respinge ameninţările lui Putin în contextul preocupărilor NATO

Pe 12 septembrie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a respins ferm ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin privind armele occidentale în Ucraina. Starmer a subliniat că Rusia a iniţiat războiul împotriva Ucrainei şi are puterea de a-l încheia imediat. Această reacţie a venit în urma avertismentelor recente ale lui Putin că sprijinul occidental pentru loviturile de lungă distanţă ale Ucrainei ar putea escalada implicarea NATO în conflict.
 
Comentariile lui Putin au sugerat că relaxarea restricţiilor privind utilizarea armelor de lungă distanţă de către Ucraina ar însemna implicarea directă a NATO, schimbând natura conflictului. De asemenea, el a susţinut că forţele ucrainene nu ar putea folosi eficient armele avansate occidentale fără suportul direct al NATO. Această retorică urmează unui model de stabilire a „linilor roşii” privind asistenţa occidentală, ocazional însoţită de ameninţări nucleare.
 
În timp ce Starmer se pregătea pentru o întâlnire cu preşedintele american Joe Biden, el a reiterat că Rusia, şi nu Ucraina sau NATO, este responsabilă pentru conflictul în curs. Discuţiile dintre Starmer şi Biden sunt aşteptate să abordeze posibila relaxare a restricţiilor privind loviturile de lungă distanţă, pe care Ucraina le-a solicitat pentru a contracara avansurile ruseşti.
 
Deşi Ucraina a primit rachete de lungă distanţă din partea SUA şi Regatului Unit, utilizarea acestora pe teritoriul rus a fost restricţionată. Rapoartele recente sugerează că politica occidentală ar putea suferi modificări, permiţând lovituri mai adânci în Rusia pentru a aborda ameninţarea în creştere şi pentru a îmbunătăţi capacităţile de apărare ale Ucrainei.

Statul Major: Rusia a pierdut  631.420 de soldaţi de la începutul invaziei

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a raportat pe 13 septembrie că Rusia a pierdut 631.420 de soldaţi de la începutul invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022. 
 
Acest număr include 1.220 de victime înregistrate în ultima zi. Raportul detaliază, de asemenea, pierderi semnificative în echipamente militare: 8.671 de tancuri, 17.003 vehicule blindate de luptă, 24.560 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 18.061 de sisteme de artilerie, 1.185 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 945 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 328 de elicoptere, 15.113 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.

SBU şi Poliţia Naţională arestează suspecţi pentru atacuri prin incendiere în Kiev în numele Rusiei

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) şi Poliţia Naţională au arestat cinci persoane pe 12 septembrie, acuzate de comiterea unor atacuri prin incendiere asupra vehiculelor militare ucrainene în Kiev, în numele Serviciului de Informaţii al Rusiei (FSB). Suspecţii, cu vârste cuprinse între 21 şi 29 de ani, ar fi incendiat cinci vehicule militare, inclusiv SUV-uri şi furgonete de transport militar, în trei cartiere din Kiev.
 
Anchetatorii au dezvăluit că suspecţii, originari din Sumî, Poltava şi Mykolaiv, au fost recrutaţi prin canale Telegram şi li s-a oferit compensaţie de către agenţi ruşi. După identificarea ţintelor militare, incendiatorii au furnizat agenţilor ruşi dovezi fotografice.
 
Acuzaţii au lăsat, de asemenea, pliante la locul atacurilor, menite să discrediteze Forţele de Apărare ale Ucrainei. Ei se confruntă acum cu acuzaţii conform Codului Penal al Ucrainei şi riscă până la opt ani de închisoare, dacă vor fi găsiţi vinovaţi.

Aliaţii lui Harris lansează reclame evidenţiind sprijinul pentru Ucraina în state-cheie

Un super PAC (comitet de acţiune politică) apropiat de democraţi, America’s Future Majority Fund, a lansat noi reclame în statele de luptă electorală pentru a sublinia sprijinul vicepreşedintelui Kamala Harris pentru Ucraina, criticând în acelaşi timp poziţia lui Donald Trump faţă de NATO. Reclamele vizează alegătorii americano-est-europeni, inclusiv comunităţi mari de polonezi, lituanieni şi ucraineni din Pennsylvania, Michigan şi Wisconsin.
 
În cadrul unei recente dezbateri, Harris a avertizat despre riscul pentru Polonia în cazul unei victorii ruseşti în Ucraina, subliniind necesitatea unui sprijin continuu. Trump, pe de altă parte, a evitat să răspundă dacă victoria Ucrainei este în interesul SUA, concentrându-se pe încheierea războiului fără a explica o strategie clară.
 
Statele pivot în care sunt difuzate aceste reclame au populaţii semnificative de est-europeni, inclusiv o diasporă poloneză de 700.000 de persoane în Pennsylvania. Trump a pierdut la limită aceste state în 2020, făcându-le cruciale pentru alegerile din 2024. Reclamele subliniază, de asemenea, declaraţiile anterioare ale lui Trump despre NATO, în care a sugerat că Rusia ar putea acţiona liber împotriva membrilor care nu îndeplinesc obligaţiile de cheltuieli de apărare.
 
Super PAC-ul este condus de figuri democrate, inclusiv fostul congresman din New Jersey Tom Malinowski şi fostul director executiv al Comitetului Naţional Democrat, Mark Siegel.

Atac rusesc asupra unei nave de marfă cu grâu ucrainean în Marea Neagră

Pe 12 septembrie, o rachetă rusească a lovit o navă de marfă care transporta grâu ucrainean către Egipt prin Marea Neagră. Nava se afla în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 55 km de portul Sfântu Gheorghe. Acesta este primul atac cu rachetă asupra unei nave civile de cereale de la începutul invaziei ruseşti în Ucraina.
 
Ucraina a stabilit o nouă rută de export după ce Rusia s-a retras din acordul pentru cerealele din Marea Neagră. Deşi ruta este esenţială pentru securitatea alimentară globală, ea rămâne periculoasă din cauza atacurilor ruseşti şi a minelor plutitoare.
 
Preşedintele Volodimir Zelenski a subliniat importanţa exporturilor de cereale ucrainene pentru stabilitatea ţărilor din Africa şi Orientul Mijlociu, adăugând că alimentele nu ar trebui să fie niciodată ţinta rachetelor. Deşi nu au fost raportate victime, atacul scoate în evidenţă riscurile continue pentru transportul maritim în regiune.
 
De la începutul funcţionării coridorului din Marea Neagră, Ucraina a exportat peste 64 de milioane de tone de bunuri, inclusiv 43,5 milioane de tone de produse agricole, către 46 de ţări. Ucraina îşi continuă eforturile de a proteja porturile sale şi de a-şi menţine rolul de jucător cheie în securitatea alimentară globală.

Bloomberg: Atacurile ruseşti asupra reţelei electrice din Ucraina cresc riscurile nucleare

Atacurile ruseşti continue asupra reţelei electrice a Ucrainei prezintă riscuri nucleare semnificative, conform Bloomberg. Ministrul Energiei, Herman Halushchenko, a avertizat că zece substaţii electrice esenţiale, conectate la cele trei centrale nucleare operaţionale ale Ucrainei, sunt în pericol. 
 
Dacă aceste substaţii sunt distruse, ar putea duce la întreruperi de curent şi la o posibilă urgenţă radiologică, deoarece miezurile reactoarelor s-ar putea supraîncălzi fără electricitate. Se raportează că Rusia vizează deliberat aceste substaţii critice. 
 
În răspuns, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi-a extins monitorizarea infrastructurii energetice a Ucrainei. Energia nucleară acoperă în prezent până la 60% din consumul de electricitate al Ucrainei. Atacurile ruseşti cu drone şi rachete asupra infrastructurii energetice la începutul anului 2024 au cauzat deja daune semnificative, rezultând întreruperi de curent.

Dispozitiv explozibil descoperit lângă o staţie electrică din regiunea Kiev

Un obiect exploziv a fost găsit lângă o staţie electrică din regiunea Kiev, a raportat Ministerul Energiei pe 12 septembrie, conform The Kyiv Independent. Descoperirea a fost făcută în timpul unei inspecţii, iar autorităţile au intervenit pentru a îndepărta dispozitivul. Detalii suplimentare nu au fost furnizate.
 
În acelaşi mesaj pe Telegram, ministerul a anunţat că alimentarea cu energie a fost restabilită pentru peste 30.000 de consumatori. În plus, din cauza bombardamentelor ruseşti recente, staţiile electrice din regiunile Doneţk, Cernihiv şi Sumî au fost afectate, provocând întreruperi masive de curent.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici