The New York Times: SUA trebuie să modifice abordarea politică la nivel mondial, prin încurajarea diplomaţiei şi reducerea acţiunilor militare

Statele Unite ar trebui să revizuiască abordarea politică pe plan mondial, optând pentru o strategie care să nu se axeze doar pe o apărare puternică, ci şi pe investiţii în diplomaţie, pe neproliferare nucleară, dezvoltare şi relaţii comerciale corecte, comentează cotidianul The New York Times.

635 afişări
Imaginea articolului The New York Times: SUA trebuie să modifice abordarea politică la nivel mondial, prin încurajarea diplomaţiei şi reducerea acţiunilor militare

The New York Times: SUA trebuie să modifice abordarea mondială, încurajând diplomaţia şi reducând acţiunile militare

Casa Albă tocmai a ordonat blocarea unor fonduri în valoare de patru miliarde de dolari aprobate de Congresul SUA pentru programe medicale globale, misiuni de pace ale Naţiunilor Unite şi alte forme de asistenţă străină.

"Încă o dată, Administraţia SUA reduce acţiunile de relaţionare paşnică la nivel internaţional. Preşedintele Donald Trump a redus activităţile serviciilor diplomatice, iar dacă nu ar fi fost oprit de Congres, ar fi restructurat Departamentul de Stat prin reducerea serviciilor cu 30%. Acest lucru agravează o tendinţă de câteva decenii a preşedinţilor SUA democraţi şi republicani de a se baza din ce în ce mai mult pe putere militară în avansarea intereselor americane", notează cotidianul The New York Times într-un editorial intitulat "Regândirea abordării SUA faţă de lume / A venit vremea să fie inversată tendinţa dependenţei de acţiuni militare în locul diplomaţiei".

Structurilor militare le este alocat mai mult de jumătate din bugetul federal al SUA. După atentatele din 11 sepembrie 2001, se estimează că operaţiunile militare antiteroriste au costat circa 5.900 de miliarde de dolari, conform proiectului "Costurile Războiului" al Universităţii Brown. De teamă să nu fie catalogaţi drept lipsiţi de patriotism, chiar şi congresmenii care denunţă cheltuielile Pentagonului ajung să susţină bugete enorme. Pe fondul disputelor privind bugetul militar actual, democraţii au favorizat o suplimentare de la nivelul de 716 miliarde de dolari la 733 de miliarde de dolari, în timp ce republicanii voiau 750 de miliarde de dolari. Au convenit pentru nivelul de 738 de miliarde de dolari.

În schimb, pentru Departamentul de Stat, bugetul propus era de 56 de miliarde de dolari înainte de cererea Casei Albe de reducere cu patru miliarde.

"Politica externă a SUA are nevoie de o reechilibrare, prin care să fie reduse operaţiunile militare în peste 100 de ţări şi, în schimb, să fie reactivată o abordare multidimensională în sensul consolidării democraţiei şi securităţii lumii", subliniază cotidianul The New York Times.

James Goldgeier, profesor de Relaţii Internaţionale la Universitatea Americană, crede că recenta îmbinare a abordărilor progresiste şi conservatoare în privinţa reconfigurării politicii externe evidenţiază potenţialul consensului politic. Poziţia comună s-ar baza "pe convingerea din ce în ce mai mare a multor politicieni progresişti şi conservatori că Statele Unite ar trebui să se implice în mai puţine intervenţii militare, date fiind eşecurile din Irak, Afganistan şi Libia", argumentează James Goldgeier.

Dov Zakheim, fost oficial în cadrul Pentagonului în timpul Administraţiei George W. Bush, respinge abordarea "pur tranzacţională" a preşedintelui Donald Trump în materie de politică externă, argumentând că "o cale de mijloc conservatoare" ar permite Statelor Unite să rămână active pe plan global fără tendinţe intervenţioniste sau izolaţioniste.

"Există alternative la actuala strategie antiteroristă şi nu ar fi o ofensă pentru armată să le dezbată. Este legitim în totalitate să se analizeze dacă armata este echipată pentru a face faţă ameninţărilor actuale fără a fi acuzată de retragere din lume sau de reduceri bugetare artificiale", afirmă Loren DeJonge Schulman, director adjunct al Centrului pentru Noua Securitate Americană (Center for a New American Security).

Editorialiştii NYT observă că preşedintele Donald Trump pledează pentru suplimentarea bugetelor militare prin stimularea cursei înarmării nucleare mai degrabă decât prin acorduri pentru controlul armamentului. Donald Trump "a pledat pentru intensificarea exporturilor de arme şi a denigrat Naţiunile Unite, Banca Mondială şi alte instituţii internaţionale care, chiar dacă trebuie reformate, ajută la gestionarea disputelor şi reglementează relaţiile pe plan mondial", notează NYT.

"Chiar dacă Statele Unite au nevoie de o apărare puternică, au nevoie şi de dezvoltarea unei strategii de securitate naţională care să nu se bazeze pe cheltuieli militare nelimitate, uneori neraţionale - Pentagonul a picat primul audit anul trecut; în plus, este necesară reţinere în trimiterea forţelor militare în străinătate. O astfel de strategie ar necesita investiţii mai mari în diplomaţie, dezvoltare, în dreptate economică, în comerţ liber şi corect, acţiuni de neproliferare nucleară şi pentru atenuarea schimbărilor climatice", argumentează editorialiştii NYT, notând că o astfel de abordare pare a fi preferată de unii candidaţi din cadrul Partidului Democrat pe funcţia de preşedinte al SUA.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici