Ungaria şi Polonia, jucători importanţi în industria bateriilor electrice

  • Revoluţia maşinilor electrice are nevoie de explozia producţiei de baterii, pentru a reuşi.
  • Ţările din Europa de Est devin rapid furnizorii Europei, însă producătorii sunt străini, cum de altfel sunt şi companiile care construiesc maşinile, scrie ZF.
302 afișări
Imaginea articolului Ungaria şi Polonia, jucători importanţi în industria bateriilor electrice

Ungaria şi Polonia, jucători importanţi în industria bateriilor electrice

Şi totuşi, sectorul auto şi cel al electromobilităţii se transformă în coloana vertebrală a industriei est-europene.

În urmă cu 50 de ani, pe 31 iulie 1971, NASA aducea pe Lună o maşină, roverul lunar, propulsată de un motor alimentat de la baterii electrice. Adică, o maşină electrică. La dezvoltarea vehiculului inovator au avut o contribuţie semnificativă inginerii imigranţi Mieczyslaw Gregory Bekker, din Polonia, şi Ferenc Pavlics, din Ungaria.

Astăzi, ţările lor de origine se transformă în centre importante de producţie de baterii litiu-ion pentru maşinile electrice de ultimă generaţie, noua tendinţă industria auto dictată de nevoia de a reduce poluarea şi de o serie de scandaluri, cum este Dieselgate, declanşate de practicile necinstite ale unor mari constructori de maşini.

În Polonia, compania sud-coreeană LG are ceea ce doar deocamdată este cea mai mare fabrică de baterii pentru maşini electrice din Europa.

În Ungaria, baterii produce Samsung SDI, tot companie sud-coreeană, iar SK Innovation - din Coreea de Sud - a decis la începutul acestui an să-şi contruiască cea de-a treia fabrică acolo. Deocamdată, guvernul de la Budapesta ajută producătorul cu subvenţii generoase să-şi dezvolte cea de-a doua fabrică. Din Polonia, bateriile pot fi transportate uşor spre marile uzine auto din Germania, dar şi local produc constructori mari - Volkswagen, Fiat, Toyota şi Opel. Ungaria este centru european de producţie de maşini şi motoare pentru Mercedes şi Audi, companii care-şi electrifică o mare parte din modele. În România, gazdă pentru Dacia a Renault şi pentru Ford, firma germană Dräxlmaier a anunţat în vara aceasta că intenţionează să construiască o fabrică de baterii pentru maşini electrice la Timişoara, o investiţie de 200 de milioane de euro.

Spre comparaţie, doar subvenţiile date de guvernul ungar pentru cea de-a doua uzină locală a SK Innovation se ridică la 90 de milioane de euro, iar expansiunea fabricii LG din Polonia costă 300 de milioane de euro. Ungaria produce deja maşini electrice. Polonia vrea să-şi dezvolte primul brand auto naţional care va fi o maşină electrică.

Dacia, marcă românească deţinută de grupul francez Renault, produce un model electric, dar în China. Ford s-ar putea să spargă gheaţa producţiei de maşini electrice în România. În această cursă est-europeană a atragerii de investiţii străine şi de firme mari a intrat şi Cehia, un producător auto cu tradiţie prin Skoda, acum a Volkswagen. Guvernul de acolo a anunţat că discută cu doi posibili investitori în fabrici de baterii, unul fiind chiar VW. Pentru a-i atrage, Cehia este pregătită să ofere un pachet de stimulare a investiţiilor de miliarde de coroane cehe. Această ţară este una dintre locaţiile pe care VW le ia în considerare pentru una din cele şase fabrici de celule pentru baterii electrice pe care intenţionează să le construiască în Europa până în 2030, a precizat guvernul de la Praga, citat de Reuters.

Celălalt posibil investitor a rămas mult timp un mister, dar mai recent autorităţile au menţionat numele companiei LG. Săptămâna aceasta, executivul a anunţat că sprijină un memorandum între ministerul industriei şi comerţului şi compania de utilităţi CEZ, deţinută de stat, referitor la construirea unei fabrici de baterii pentru maşini electrice de două miliarde de euro. Aceasta va crea cel puţin 2.300 de locuri de muncă, potrivit bne IntelliNews.

„Industria auto este piatra de temelie pentru economia cehă, iar ponderea ei în PIB este de aproape 10%. Acum, în linie cu strategia «Ţara pentru viitorÆ, trebuie să o ducem la următorul nivel. Electromobilitatea este o realitate şi este foarte important ca una sau mai multe fabrici de celule pentru baterii să fie construite chiar aici, în Republica Cehă”, a explicat ministrul industriei Karel Havlicek. Fiecare fabrică poate avea peste 2.000 de angajaţi direct şi poate duce la crearea altor câteva mii de locuri de muncă în sectoarele conexe, a precizat ministrul, asigurând că guvernul va ajuta la realizarea proiectelor inclusiv prin constuirea infrastructurii necesare. Astfel, o fabrică de baterii pentru maşini electrice reprezintă un proiect strategic care va accelera transformarea sectorului energiei şi industriei auto. Un avantaj pe care Cehia îl are faţă de alţi concurenţi europeni sau din altă parte este că are resurse naturale de litiu. Iar extracţia acestui ingredient al bateriilor electrice va ajuta la îmbunătăţirea condiţiilor de trai în zonele miniere, unde dezvoltarea este blocată de renunţarea la cărbune. CEZ ar fi un partener logic într-o investiţie într-o fabrică de baterii deoarece este cel mai mare operator de staţii de încărcat cu energie şi are şi un proiect de exploatare a litiului. O fabrică ar putea fi construită chiar în locul fostei termocentrale pe cărbune Prunerov, aparţinând CEZ. Într-un scenariu optimist, Cehia va avea o fabrică de baterii până în 2026-2028.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
auto,
europa de est,

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici