Healthcare Trends VIDEO. Valul patru al pandemiei de COVID în România. Invitată: medic primar pediatru Monica Terteliu, specialist Boli infecţioase, despre viroze şi suprainfecţii

  • Monica Terteliu, medic primar pediatru şi specialist în Boli Infecţioase, vorbeşte despre COVID, infecţiozitate, propria experienţă cu boala şi pericolul valului patru al pandemiei.
  • Infecţiile şi dezvoltarea imunităţii la copii. Ce trebuie să ştie părinţii?
  • Cum procedăm în cazul unei muşcături de insecte sau înţepătură de albină?
  • Invitata vorbeşte, totodată, despre dezvoltarea imunităţii şi cât durează după boală, în lupta cu alte variante ale virusului SARS-CoV-2.
2400 afişări
Monica Terteliu, medic primar pediatru,  specialist în Boli infecţioase şi coordonatoarea secţiei de Boli infecţioase de la Spitalul Sfântul Ioan cel nou din Suceava, a fost invitata celei mai recente ediţii Healthcare Trends, o emisiune săptămânală pe teme medicale.
 
Valul patru al pandemiei de COVID bate şi la poarta României, iar experţii în Sănătate declară că numărul infectărilor cu SARS-CoV-2 va creşte, întrucât viaranta Delta este mult mai contagioasă. 
 
Şi pentru că un medic care a trecut prin boală este şi mai avizat să vorbească despre subiect, Terteliu vorbeşte despre pandemie şi ce înseamnă asta pentru spitatele din România. Totodată, aceasta aduce în discuţie propria experienţă cu boala COVID, fiind infectată cu virusul SARS-CoV-2 de două ori şi vindecată.
 
Am fost infectată, prima dată, începând cu luna martie. Data mea de infecţie a fost 22 martie - data confirmării testului pozitiv, moment în care am intrat in izolare - fiind internată în spital. Ulterior, după acele 14 zile şi două teste negative m-am reîntors la spital. Am avut norocul să fac o formă extrem de uşoară, ca să nu spun aproape asimptomatică, deşi din punct de vedere medical este un pleonasm. O formă uşoară, care mi-a permis să lucrez din spital şi ulterior din izolare, de acasă, astfel încât să îi pot ajuta pe ceilalţi. Ulterior am revenit la serviciu”, povesteşte medicul.
 
Apoi, la a doua infectare cu SARS-CoV-2, invitata a fost spitalizată din nou şi a primit tratament. Spre deosebire de majoritatea persoanelor care au fost infectate şi s-au vindecat de COVID, aceasta nu a dezvoltat anticorpi nici după prima infectare, nici după a doua.
 

Valul 4 al pandemiei de COVID în România

 
Specialista consideră că valul 4 este inevitabil. „Cu siguranţă va veni un val 4, pentru că noua tulpina descoperită, şi anume Delta, este extrem de contagioasă. În comparaţie cu varianta britanică, la care o persoană infectată contamina 3,3 persoane, în medie, varianta Delta contaminează 6,8 persoane”.  În plus, modalitatea de răspândire este mult mai uşoară, răspândirea este tot la nivel respirator, aşadar, măsurile de protecţie - purtatul măştii, dezinfecţia tegumentelor - vot trebui în continuare respectate cu stricteţe, arată invitata.
 
Monica Terteliu spune că variatea simptomelor a suprins-o cel mai mult la boala provocată de SARS-CoV-2 dar şi faptul că încadrarea în boală se schimbă rapid. Apoi, complicaţiile apărute în urma infectării: complicaţiile respiratorii şi pneumoniile grave, dar şi complicaţiile vasculare.
 

Pandemia de COVID: o provocare şi o lecţie în desfăşurare

 
A fost o patologie despre care noi am învăţat din mers, pe măsură ce capătam noi înşine experienţă cu ajutorul pacienţilor trataţi. A fost o patologie la care tratamentul în continuare nu este 100% standardizat, chiar daca faţă de momentul martie 2020 lucrurile sunt mult mai clare în ceea ce priveşte schema de tratament, dar totuşi, nu exista o schema standardizată în ceea ce priveşte antiviralele. Nu sunt nişte antivirale destinate exclusiv patologiei COVID”, mai explică invitata.
 
Apoi, discuţia despre anticorpi este una necesară, întrucât nu este plăcut să te reinfectezi cu SARS-CoV-2.  Întrucât anticorpii nu sunt „pe viaţă”, oamenii se pot reinfecta, chiar dacă există sau nu o imunitate colectivă. Singura soluţie rămâne, în continuare, vaccinarea anti COVID. „Cert este că, în continuare, cred că vaccinarea este singura soluţie, atât pentru cei care au făcut boala, cât mai ales pnetru cei care nu au trecut prin boală”, mai punctează medicul Monica Terteliu.
 
 

Primul an în colectivitate.  Cum ajutăm copiii să facă faţă virozelor?

 
Odată cu intrarea în colectivitate, şansa de a contracta un virus, din cauza apropierii de ceilalţi, este tot mai mare, explică invitata. De aceea, este important de trecut peste primul hop - primul an de grădiniţă. Iar aici intervine atenţia părinţilor şi deciziile luate corect.
 
Într-o clasă, existenţa a 20-30 de copii, o clasă ce nu poate fi permanent aerisită, într-adevăr, creşte posibilitatea de transmitere a bolilor respiratorii. Iar ţinutul acasă al copilului bolnav îi protejează pe ceilalţi micuţi de infectare”, mai spune specialista.
 
Totodată, medicul recomandă părinţilor ca la apariţia primelor simptome să ţină copilul acasă câteva zile. „Este important ca părintele să înţeleagă ca atunci când copilul are febră sau simptome respiratorii, cea mai bună decizie este de a sta acasă cu copilul”.
 

Când este recomandat antibioticul la copii?

 
Vorbind despre infectare şi pentru că este medic primar pediatru, Terteliu aduce în discuţie bolile la copiii şi spune că marea majoritate a infecţiilor sunt de tip viral, astfel că antibioticul poate fi administrat doar dacă apar suprainfecţii. Şi pentru că nu este mereu facilă diferenţierea dintre cele două, experta recomandă ca micuţii să fie consultaţi de către un medic specialist.
 
Poate îşi dă seama părintele de suprainfecţii decât daca apare febra. Dacă micuţul are o răceală obişnuită care pare să fi trecut dupa 4, 5 zile, însă, ulterior, reapare febra, înseamnă că putem să ne gândim la o suprainfecţie bacteriană şi trebuie din nou consultul la medicul de familie, medic pediatru sau prezentarea pacientului în UPU poate definitiva dacă este vorba despre o infecţie bacteriană sau virală”.
 
 

În vacanţă cu copiii. Ce medicamente punem în bagaj?

 
Invitata punctează pe diverse „must-have” în vacanţă, precum ar fi crema de protecţie solară, pălării pentru evitarea insolaţiei, trusa de urgenţă cu substanţe împotriva durerilor (paracetamol, ibuprofen), Smecta sau alte produse antidiareice, săruri de rehidratare pentru copiii mici. Apoi, anti–sistaminicele, pentru înţepăturile de insecte, dar şi pentru diverse alergii. Dar părinţii pot evita ca micuţii să fie înţepaţi sau muşcaţi de insecte, prin diverse metode, despre care medicul pediatru vorbeşte în emisiune. Oricum, este vital care orice problemă de sănătate a copiilor să fie tratate serios, nu cu leacuri băbeşti sau apelând la forumuri nespecializate de pe internet.
 
A fost din nou nevoie de spitalizare si tratament, insa am reusit sa trec si peste acest hop. Intr adevar, am a fost un caz extrem de studiat pentru ca nu am dezvoltat anticorpi nici dupa prima boala, nici dupa al doilea episod de boala. Un lucru extrem de curios. In ciuda faptului ca eu nu am nicio patologie care sa ma incadreze in categoria persoanelor imunocompromise. Deci care nu au imunitate normala. 
 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici