Afacerea de familie dintr-un sat din Abruzzo care a pornit de la un borcan de vinete. A renunțat la slujbă după 20 de ani ca să vândă conserve

Totul a pornit de la vinetele în ulei pe care mama lui Giovanni Ferrara le pregătea acasă, relatează Gambero Rosso. Edda le făcea de ani de zile pentru rude și prieteni. Leguma era curățată, trecută prin apă și oțet, apoi pusă în ulei.

Sursa foto: nonnaedda.it

În 2014, Giovanni a hotărât să transforme acele rețete într-o meserie. Și-a dat demisia după douăzeci de ani ca angajat. În iunie 2015 și-a deschis atelierul, ajutat de sfaturile mamei sale. Nici astăzi lucrurile nu s-au schimbat prea mult: ochiul critic al Eddei urmărește fiecare preparat.

De la câteva borcane la patru tone de vinete

La început, atelierul producea mai ales vinete în ulei, în cantități mici. Produsul a plăcut imediat, iar Ferrara a ajuns să prelucreze până la 4 tone. Au urmat și alte legume din grădină: dovlecei, anghinare, broccoli, ceapă roșie și usturoi curățat. Gama include și conserve dulci-acrișoare, precum giardiniera, ardeii, conopida și feniculul.

Orașul italian unde oamenii sar de pe balcoane. Un român luptă pentru titlul mondial la competiția inedită

Calculul dur al vieții de părinte: cât costă să crești un copil până la 18 ani

Totul se face de mână

Legumele vin de la un mic agricultor de încredere și sunt prelucrate în funcție de sezon. Procedeul a rămas cel tradițional. Mai întâi sunt fierte în apă și oțet, iar a doua zi sunt puse în borcane. Ferrara spune că ține cu încăpățânare la lucrul manual. Urmărește ca legumele să rămână crocante, iar gustul lor să fie în echilibru cu uleiul și oțetul.

Printre cele mai reușite produse se numără ardeii și cățeii de usturoi, o specialitate din Abruzzo. Potrivit Gambero Rosso, aceștia sunt dulci și crocanți, cu o aromă clară, dar niciodată înțepătoare.

Mesajul care a devenit un manifest

Conservele Nonna Edda sunt cunoscute astăzi în tot Pescocostanzo și în împrejurimi. Giovanni își amintește însă cu drag prima livrare. Borcanele au ajuns la o prietenă din Pescara, care astăzi are un restaurant. A doua zi, ea i-a scris că oamenii se vor întoarce în sate și că micile magazine vor renaște. „Va veni din nou rândul meșteșugarilor”, încheia mesajul, pe care Ferrara îl păstrează și acum.

La mai bine de zece ani de la deschidere, ultimul cuvânt îi aparține tot Eddei.