Prima pagină » Expresia pe care străinii o iubesc, dar italienii nu o spun niciodată

Expresia pe care străinii o iubesc, dar italienii nu o spun niciodată

„La dolce vita” este probabil cea mai cunoscută expresie italiană din lume, dar italienii nu o folosesc niciodată în conversațiile lor.
Expresia pe care străinii o iubesc, dar italienii nu o spun niciodată
Andreea Tobias
17 oct. 2026, 15:22,

„La dolce vita” este titlul filmului lui Federico Fellini din 1960, cu Marcello Mastroianni, premiat cu Palme d’Or la Cannes. Pentru străini a devenit sinonimă cu Italia. Pentru italieni, nu.

Nu o vei auzi în conversațiile dintre italieni. Niciodată.

Mulți italieni nici nu au văzut La dolce vita

Mulți italieni nici nu au văzut filmul lui Fellini. Iar acea „dulceață” pe care străinii le-o atribuie, italienii o percep cu totul altfel.

Ceea ce pentru un vizitator e imaginea unei vieți fără griji, cu cafea pe terase și plimbări pe Vespa, pentru cei care trăiesc acolo înseamnă muncă, trafic, facturi și aceleași probleme de zi cu zi ca oriunde.

De ce îi deranjează clișeul

Ironia e că filmul lui Fellini nu era deloc un elogiu al vieții dulci. „La dolce vita” era o satiră dură la adresa golului spiritual, a cinismului și a decăderii morale din înalta societate romană a anilor ‘60. În străinătate, titlul a fost luat ad litteram, ca sinonim pentru lux și plăcere, așa că pentru mulți italieni folosirea lui ca laudă sună superficial.

Clișeul se lovește și de realitatea de zi cu zi. Imaginea cu spritz pe terase și plimbări cu Vespa, întreținută de branduri, agenții de turism și influenceri, contrastează cu salariile care stagnează de ani buni, cu șomajul ridicat în rândul tinerilor, cu contractele precare și cu birocrația. De aceea, când un străin le spune italienilor că trăiesc „la dolce vita”, mulți o percep mai degrabă ca pe o ironie decât ca pe un compliment.

Și „dolce far niente”

Același sfat este valabil pentru o altă expresie adorată de turiști: „dolce far niente”, adică „dulcea trândăvie”. Și aceasta sună, pentru italieni, mai degrabă a clișeu decât a ceva ce ar spune ei înșiși.

E mai bine dacă străinii încearcă să vorbească italiana de zi cu zi, chiar cu greșeli. Italienilor le place când un străin face efort.