De ce a premiat ONU orașul Milano, deși e unul dintre cele mai poluate din Europa

Parcări, depozite și foste zone industriale din Milano devin spații verzi, potrivit Euronews. Până în 2030, în oraș și în împrejurimi vor fi plantați trei milioane de copaci și arbuști. Proiectul se numește Forestami și a pornit în 2019. De atunci au fost plantați aproape 640.000 de copaci și arbuști.

De ce are Milano un aer atât de poluat

Orașul se află în Câmpia Padului, o zonă joasă unde aerul circulă greu. La asta se adaugă agricultura intensivă și emisiile unei regiuni puternic industrializate. Un clasament IQAir din octombrie l-a plasat pe locul al șaptelea între cele mai poluate zece orașe din lume, singurul din Europa.

Clasamentele IQAir sunt contestate în Italia. Ele se bazează pe măsurători orare, folosesc și senzori instalați de persoane private și nu pot fi comparate direct cu datele oficiale.

Fundația Forestami spune că mai multă vegetație pe străzi, acoperișuri și fațade este cea mai ieftină și eficientă metodă de a filtra particulele fine, de a răcori orașul și de a îmbunătăți viața locuitorilor. Proiectul a pornit de la o cercetare a Politehnicii din Milano, coordonată de arhitectul Stefano Boeri, cel care a construit celebra „Pădure verticală” din oraș.

Premiul de la ONU

Pe 29 octombrie, la Conferința ONU privind biodiversitatea (COP17) de la Erevan, Armenia, Forestami a fost desemnat „World Restoration Flagship”. Titlul recunoaște proiectele mari și de durată de refacere a naturii. Milano a fost unul dintre cele cinci proiecte premiate și singurul din Europa.

Programul ONU pentru Mediu (UNEP) arată că orașul a refăcut zone degradate cu o suprafață cât 350 de terenuri de fotbal, plantând aproximativ câte un copac pentru fiecare locuitor. Proiectul implică și elevii din școli.

„Natura se poate regenera dacă îi dăm posibilitatea să o facă”, a spus Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP.

Alături de Milano au fost premiate un proiect de refacere a zonelor umede din Columbia, programul de îngrijire a parcurilor din Seattle, refacerea pădurilor din Marele Rift, în Etiopia, și refacerea ecosistemelor marine și de coastă din China.

În aceeași zi, UNEP a publicat un raport care arată că în 149 de țări sunt în curs lucrări de refacere a naturii pe 252 de milioane de hectare, cel mai mare efort documentat până acum. Ritmul este însă insuficient, iar finanțarea anuală ar trebui să crească de peste patru ori. Dacă țintele globale ar fi atinse, până în 2030 ar putea fi create până la 32 de milioane de locuri de muncă.