De ce se întorc unii români din Italia. Chiriile din Roma au crescut, iar salariile au pierdut din puterea de cumpărare

Revenirea românilor din Italia a fost prezentată în ultimele luni drept începutul unei inversări a marelui val de emigrare. În sprijinul acestei idei a fost citată cifra de 35.000 de persoane întoarse în România în 2024.

Datele Institutului Național de Statistică din Italia, ISTAT, nu confirmă însă această interpretare. Aproape 191.000 de persoane au emigrat din Italia în 2024. Dintre acestea, aproximativ 156.000 erau cetățeni italieni și circa 35.000 aveau cetățenie străină.

Românii au reprezentat aproximativ 23% dintre cetățenii străini care au plecat, echivalentul a aproape 8.000 de persoane. Așadar, cifra de 35.000 se referă la totalul străinilor care au emigrat din Italia, nu la românii reveniți în țară.

Revenirile există, dar nu formează încă un exod

Italia găzduiește în continuare peste un milion de cetățeni români. Comunitatea românească rămâne cea mai numeroasă dintre comunitățile străine din Peninsulă.

Plecările trebuie interpretate și în contextul unei migrații devenite tot mai mobile. Unele persoane își mută reședința în România, dar păstrează legături profesionale în Italia. Altele lucrează sezonier, circulă între cele două țări sau revin după câteva luni.

O parte dintre românii stabiliți definitiv în Italia obțin cetățenia italiană. Ei nu mai apar în statisticile despre cetățenii străini, chiar dacă nu și-au schimbat locuința. Scăderea comunității românești nu poate fi atribuită integral întoarcerilor.

O locuință de 80 de metri pătrați ajunge la peste 1.500 de euro în Roma

Costul locuințelor reprezintă una dintre cele mai mari presiuni asupra familiilor. În septembrie 2026, chiria solicitată în Roma era, în medie, de 19,13 euro pe metru pătrat, potrivit Immobiliare.it.

La acest nivel, un apartament de 80 de metri pătrați ar costa aproximativ 1.530 de euro pe lună. În centrul istoric, prețul cerut depășea 28 de euro pe metru pătrat, în timp ce în cartierele periferice cobora spre 11–13 euro.

Piața contractelor pe termen lung a fost afectată și de extinderea închirierilor turistice. Înaintea Jubileului Catolic din 2025, Reuters relata că oferta de locuințe pentru rezidenți se redusese, iar chiriile crescuseră cu aproximativ o treime într-un singur an. Un apartament cu două dormitoare ajunsese la cel puțin 1.400 de euro în numeroase zone ale capitalei.

În București, chiria mediană solicitată în septembrie 2026 era de aproximativ 650 de euro. Pentru un apartament cu două camere, media anunțurilor ajungea la 700 de euro. Valorile nu sunt perfect comparabile, deoarece suprafețele și metodele de calcul diferă, dar indică presiunea considerabil mai mare de pe piața romană.

Italia plătește mai bine, dar salariile au rămas în urma prețurilor

Diferența salarială dintre cele două țări nu a dispărut. Potrivit Eurostat, salariul anual brut ajustat la normă întreagă era de 33.523 de euro în Italia și de 21.108 euro în România în 2024.

Problema Italiei este pierderea puterii de cumpărare. OECD arată că salariile reale italiene se aflau, la începutul anului 2025, cu 7,5% sub nivelul înregistrat la începutul lui 2021. A fost cea mai mare scădere consemnată în rândul marilor economii ale organizației.

Creșterile salariale din 2025 și 2026 au adus o recuperare modestă. Ele nu au compensat integral efectele inflației, iar costul locuințelor a continuat să urce în marile orașe.

Când revenirea în România devine o opțiune realistă

Întoarcerea este mai ușoară pentru românii care dețin o locuință în țară, au economii sau pot continua să lucreze pentru o companie străină. Apropierea de familie poate reduce costurile legate de îngrijirea copiilor sau a părinților vârstnici.

România oferă și mai multe locuri de muncă bine plătite decât în primii ani ai migrației masive, mai ales în tehnologie, servicii profesionale, construcții și domenii tehnice. Diferențele sunt însă mari între regiuni și profesii.

Pentru familiile cu copii integrați în sistemul italian, cu locuințe cumpărate sau contracte stabile, revenirea poate presupune pierderi importante. De aceea, datele nu indică o întoarcere în masă, ci o reevaluare. Pentru o parte dintre românii din Italia, salariul mai mare nu mai compensează automat chiria, cheltuielile zilnice și distanța față de familie.

Poate te interesează și: Povestea incredibilă a italianului care muncește și la 86 de ani. Magazinul familiei sale funcționează de peste 100 de ani