Isterie după moartea unei cercetătoare din Rusia. Există un risc de război biologic? Reacția expertului italian

Pasquale Ferrante se declară „uimit” de cât caz se face în jurul ciumei din Irkutsk, după moartea unei cercetătoare de 28 de ani care lucra într-un laborator de combatere a ciumei, în urma unei pneumonii grave.

„M-a surprins foarte mult faptul că se presupune existența unui risc legat de ciumă. Am citit chiar că unii sugerează o vagă posibilitate ca Rusia să se pregătească pentru un război bacteriologic prin intermediul ciumei”, a spus virologul, conform Sky.

„Este puțin probabil ca aceasta să fie” o armă biologică

De-a lungul istoriei, au existat mai multe feluri de ciumă. Ciuma justiniană, ciuma antonină și multe altele care au chinuit umanitatea.

Podgoriile italiene, promovate ca destinații turistice. Regiunile viticole pot primi sprijin pentru evenimente și vizite

„Pepenele suspendat”, soluția ingenioasă găsită în Italia după amenzile acordate micilor producători

Cea mai importantă ciumă este cea care a primit ulterior numele de „ciuma neagră”, asociată cu „moartea neagră”. A început aproximativ în 1345-1346 și s-a încheiat în 1350, ducând la moartea cel puțin o treime din întreaga populație europeană, spune Ferrante.

Bacteria care provoacă ciuma, Yersinia pestis, este „bacteria obișnuită care trăiește la animale, în special la șoareci și șobolani, și, trăind în blana acestora, se înmulțește. Ocazional, se transmite la om. Odată ajunsă la om, provoacă afecțiuni”, precizează profesorul.

Există o serie de antibiotice care distrug bacteria, subliniază Ferrante

Așa cum subliniază virologul, una dintre țările în care ciuma este încă prezentă este SUA. Mai ales în statele din sud, precum Colorado, New Mexico, Arizona, California și Oregon. Locuitorii de aici au un contact mai strâns cu natura. Printre alte probleme, pot suferi și de o lipsă de asistență medicală.

În această parte a Statelor Unite „au existat în fiecare an cel puțin 7-8 cazuri, cu maxime de până la 17 cazuri de ciumă. Cazurile letale au fost mai puține.

În ceea ce privește ciuma, se observă cel puțin două forme: bubonică și pulmonară, aceasta din urmă fiind cea mai gravă.

„După cum am văzut, există mai multe țări din lume în care este posibil să te infectezi”. Zonele afectate cel mai frecvent de ciumă sunt Madagascar, Congo și alte țări africane învecinate. Dar nici aici nu s-au înregistrat epidemii grave.

Mesajul transmis de virolog este, așadar, „fără panică”. Cazurile raportate de OMS „depășesc rareori cifra de o 1.000 în întreaga lume, iar în Europa în acest moment nu s-a raportat niciun caz”.