Italiencele o adoră. „Salata Ozempic”, mov sau verde, și ce spun cercetătorii despre efectul ei

Varză mov tăiată foarte subțire, sfeclă roșie, morcovi, rodie și nuci. Acestea sunt ingredientele rețetei care circulă pe rețelele sociale sub numele de „salata Ozempic”.

Autorii susțin că ingredientele ar stimula în mod natural producția de GLP-1, hormonul intestinal care dă senzația de sațietate și încetinește golirea stomacului. Este același mecanism pe care îl imită medicamentele pentru slăbit.

Cele două variante

Varianta mov, cea mai răspândită, are varză mov, sfeclă fiartă tăiată cubulețe, morcovi rași, rodie, nuci și pătrunjel proaspăt. Dressingul se face din ulei de măsline extravirgin, zeamă de lămâie, puțin muștar, o linguriță de miere și sare.

Varianta verde mizează pe legume crocante și bogate în apă: varză albă sau verde tocată mărunt, castravete feliat subțire și o tulpină de țelină. Dressingul cremos se prepară din jumătate de avocado pisat, jumătate de măr verde tăiat foarte mărunt sau mixat, o lingură de ulei de măsline, o linguriță de semințe de susan, zeamă de lămâie, sare, piper negru și un vârf de cuțit de boia. Ambele variante pot deveni fel principal dacă se adaugă ouă fierte sau piept de pui.

Ce spun cercetătorii

Ideea nu e complet greșită. Unele fibre sunt descompuse de bacteriile din intestin în molecule care declanșează eliberarea de GLP-1 și a altui hormon care reduce pofta de mâncare. Cercetătorii au observat chiar un efect de „a doua masă”: după un prânz bogat în fibre, oamenii pot mânca mai puțin la masa următoare.

Diferența de intensitate este însă uriașă. Cea mai mică doză de Ozempic produce un nivel de GLP-1 de peze o mie de ori mai mare decât cel obținut prin alimentație, arată o analiză publicată în The Conversation. În plus, hormonul produs în mod natural se descompune în câteva minute, în timp ce medicamentul acționează zile întregi.

Secretul: mestecatul

Promotorii rețetei recunosc că efectul ei este mult mai slab și de scurtă durată față de un tratament medicamentos. Regula de bază este mestecatul foarte lent. Textura tare a morcovilor, a verzei crude și a castraveților obligă la o mestecare prelungită, timp de care creierul are nevoie ca să primească semnalele de sațietate.