Orașul italian în care oamenii trăiesc deasupra unor peșteri vechi de mii de ani

În sudul Italiei există un oraș în care o stradă poate fi acoperișul altei case. Sub locuințe se ascund grote, cisterne și biserici săpate în piatră. Peșterile din Matera nu formează doar un sit arheologic. Unele au redevenit locuințe, hoteluri, restaurante și ateliere.

Imaginea unui oraș construit „deasupra peșterilor” este doar parțial corectă. Matera s-a dezvoltat prin suprapunerea cavităților naturale, a încăperilor săpate și a clădirilor din piatră.

Peșterile din Matera au fost locuite încă din preistorie

Matera se află în Basilicata, o regiune din sudul Italiei. Partea sa cea mai cunoscută este formată din cartierele Sasso Caveoso și Sasso Barisano.

Cea mai mică școală din Europa: are o singură elevă, o învățătoare și o încăpere

Un bărbat beat a terorizat șoferii la Roma: a lovit mașini, a răsturnat scutere și a atacat un șofer

Cuvântul sassi înseamnă „pietre”. În Matera, denumirea descrie însă două cartiere întregi, dezvoltate pe versanții abrupți ai unei râpe.

UNESCO arată că primele urme de locuire din zonă datează din Paleolitic. Așezarea s-a transformat de-a lungul mileniilor, pe măsură ce oamenii au extins peșterile naturale.

Ei au săpat camere, depozite, adăposturi pentru animale și lăcașuri religioase. Ulterior, în fața cavităților au fost construite fațade, ziduri și încăperi noi.

Din acest motiv, Matera nu este pur și simplu un grup de grote. Este un oraș în care arhitectura și relieful aproape că nu mai pot fi separate.

În Matera, acoperișul unei case poate deveni stradă

Construcțiile din cartierele Sassi sunt așezate pe mai multe niveluri. Acoperișul unei locuințe poate funcționa ca terasă, curte sau cale de acces pentru clădirea aflată mai sus.

În spatele unei fațade aparent obișnuite se poate afla o cameră adâncă, săpată direct în calcar. Alte spații continuă sub clădirile și străzile orașului.

Matera dispune și de un sistem ingenios de colectare a apei. Locuitorii au săpat canale și cisterne pentru a păstra apa de ploaie într-o zonă cu resurse limitate.

Una dintre cele mai mari astfel de construcții este Palombaro Lungo. Cisterna se află sub Piazza Vittorio Veneto și putea depozita milioane de litri de apă.

De la locuințe la simbolul sărăciei din sudul Italiei

Viața în grote nu avea însă farmecul prezentat astăzi în broșurile turistice. În prima jumătate a secolului XX, numeroase familii trăiau în condiții extrem de grele.

Oamenii împărțeau adesea spațiile cu animalele. Locuințele sufereau din cauza umidității, a lipsei apei curente și a condițiilor sanitare precare.

Situația din Matera a devenit un simbol al sărăciei din sudul țării. În 1952, statul italian a început mutarea locuitorilor din Sassi în cartiere noi.

Operațiunea urmărea îmbunătățirea condițiilor de viață. În același timp, evacuarea a lăsat vechile cartiere aproape pustii și expuse degradării.

Cum au revenit oamenii în cartierele Sassi

Schimbarea a început în a doua jumătate a secolului trecut. Autoritățile, arhitecții și locuitorii au început să privească Sassi ca pe un patrimoniu care trebuia recuperat.

O lege adoptată în 1986 a stabilit cadrul pentru restaurarea cartierelor. Oamenii au putut reveni treptat, iar clădirile au primit funcții noi.

În 1993, Sassi și Parcul Bisericilor Rupestre au intrat în patrimoniul mondial UNESCO. Organizația descrie ansamblul drept un exemplu excepțional de așezare troglodită mediteraneeană.

Matera a fost și Capitală Europeană a Culturii în 2019. Orașul a trecut astfel de la imaginea rușinoasă a sărăciei la cea de destinație culturală internațională.

Se mai locuiește astăzi în peșterile din Matera?

Da, dar nu în condițiile de acum un secol. O parte dintre spațiile istorice au fost restaurate și dotate cu electricitate, apă, încălzire și ventilație.

Unele grote sunt folosite drept locuințe. Altele găzduiesc hoteluri, pensiuni, restaurante, muzee și ateliere de meșteșugari.

Restaurarea nu este simplă. Umiditatea, ventilația și protejarea structurii originale impun soluții speciale. Intervențiile care afectează situl trebuie aprobate de autoritățile responsabile pentru patrimoniu.

Turismul a adus venituri și a salvat numeroase clădiri. Succesul produce însă și presiuni asupra orașului, prin aglomerație și extinderea spațiilor de cazare.

Matera rămâne diferită de imaginea clasică a orașelor cu fațade și obloane colorate. Aici, frumusețea nu vine doar din ceea ce se vede. O parte importantă a orașului continuă în interiorul stâncii.

Poate te interesează și:De ce restaurantele din Italia au atât de multe reguli nescrise