Faţa murdară a capitalei: Cât de des se spălau bucureştenii din Vechiul Regat

La începutul secolului XIX, Bucureştiul era oraşul ignoranţei, al toleranţei faţă de murdărie şi boli şi al lipsei de informare şi educare cu privire la igienă. Cu străzi înguste, denivelate şi lipsite de pavaj, fără sistem de canalizare şi apă potabilă şi fără un sistem de salubrizare, capitala ţării le asigura locuitorilor îmbolnăvirea neîntârziată.

1083 afișări
Imaginea articolului Faţa murdară a capitalei: Cât de des se spălau bucureştenii din Vechiul Regat

Faţa murdară a capitalei: Cât de des se spălau bucureştenii din Vechiul Regat (Imagine: Sorin Florea/Mediafax Foto)

Una dintre cele mai mari probleme ale Bucureştiului din acel timp a fost lipsa apei. În anii 1800, populaţia din capitală se putea alimenta cu apă doar din trei „vaduri” localizate de-a lungul cursului Dâmboviţei.

Abia în 1848, Gheorghe Bibescu Vodă decide să implementeze un proiect creat de inginerul francez Marsillon care presupunea transportarea apei prin conducte spre aproximativ 50 de fântâni din oraş. Totuşi, din cauza fondurilor reduse, numărul fântânilor a fost redus la 20, toate fiind localizate pe Podul Mogoşoaiei (azi Calea Victoriei), urmând ca ulterior, odată cu înaintarea în timp, numărul lor să se extindă.

Află mai multe despre igiena bucureştenilor din Vechiul Regat pe www.descopera.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici