O carte pe zi: "Cultura de masă în «Epoca de Aur»: Cântarea României & Cenaclul Flacăra"

"Atât de tare s-a pedalat în naţionalista «Epocă de Aur» pe arta naivă, pe creaţia populară de orice fel, pe cântecele şi dansurile populare, încât s-a ajuns la o vulgarizare, o demonetizare, la suprasaturare, ceea ce a atras implicit macularea, dizolvarea valorilor autentice...".

194 afişări
Imaginea articolului O carte pe zi: "Cultura de masă în «Epoca de Aur»: Cântarea României & Cenaclul Flacăra"

O carte pe zi: "Cultura de masă în «Epoca de Aur»: Cântarea României & Cenaclul Flacăra"

Cristina Anisescu este doctor în psihologie; Daniela Apostol - regizor şi producător; Florin Dumitrescu - antropolog; Călin Hentea - artist plastic amator şi istoric al propagandei; Cosmin Nasui - istoric de artă, Oana Nasui - manager proiect şi cercetare aplicată pe politici culturale de masă; Cristian Vasile - istoric. Împreună, ei sunt autorii admirabilului proiect şi carte pe care le prezentăm acum.

Cosmin Năsui şi echipa sa şi-au propus să înţeleagă impactul real al politicilor culturale dinainte de 1989 asupra românilor. Ca şi în acţiunile precedente, desfăşurate în anii trecuţi pe alte teme culturale, a fost vorba de cercetare, expoziţie şi carte, toate prezentând şi analizând politicile culturale din perioada lui Nicolae Ceauşescu. Prducătorul a fost PostModernism Museum, expoziţia a avut loc în luna august la Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici, iar cartea a fost lansată la sfârşitul lunii august.

Expresia "Epoca de Aur" a fost atribuită, de către propaganda oficială a anilor ’80, dictaturii totalitare a lui Nicolae Ceauşescu (în diferitele sale forme şi funcţii politice şi publice între anii 1965-1989). Această perioadă istorică este considerată azi marcată de naţional comunism şi de cultul personalităţii conducătorului suprem.

Autorii cercetării au urmărit paralelismele între tipurile de fenomene culturale şi sociale create prin intermediul festivalurilor şi publicaţiilor specifice precum Revista Cântarea României, Revista Flacăra, albume muzicale şi interpretativ-recitative dedicate festivalului naţional "Cântarea României", expoziţii etc.

Publicaţiile care însoţesc proiectele fac parte din colecţia "Lada de gunoi a istoriei" şi apar la editura PostModernism Museum. (Expresia "Lada de Gunoi a Istoriei" este inventată de Leon Trotsky adresându-se menşevicilor care plecau de la Congresul Sovietelor din 1917).

Cartea cuprinde: O cronologie a culturii de masă; studii de: Oana Năsui Construirea de politici publice culturale în perioada Ceauşescu;

Cosmin Nasui - Maeştrii şi poporul în lada de gunoi a istoriei; Cristian Vasile - Festivalul Naţional Cântarea României şi Cenaclul "Flacăra“. Câteva consideraţii despre cultura de masă în România secolului XX;

Cristina Anisescu - Underground spirit. Supravegherea tinerilor pasionaţi de muzica "imperialistă"; Călin Hentea - Avatarurile artiştilor amatori, 1976-1989; Daniela Apostol - Trasarea coordonatelor majore în filmul documentar în perioada 1944-1989; Florin Dumitrescu - "Unde-s pistoalele?…" Escapism şi negociere în folk-rockul haiducesc dinainte de 1989. Şi, fireşte un număr impresionant de imagini.

Cităm două fragmente relevante din două studii: Cosmin Nasui - "În «Epoca de Aur» (1965 - 1989) cultura a fost înţeleasă ca fenomen de masă asociat educaţiei socialiste. Cultura socialistă a însemnat atât mecanismele de propagare, crearea infrastructurii sistemului de difuzare şi recepţionare a culturii, cât şi conţinutul corelat cu programele politicilor oficiale. Programele culturale au fost realizate la iniţiativa, cu participarea şi cu concursul artiştilor. Pe toate canalele, artiştii, membrii sau ne-membrii P.C.R. au răspuns comenzilor socialiste. Artiştii, criticii şi istoricii de artă au făcut parte din categoriile sociale privilegiate ale regimului comunist (abia odată cu mişcarea artistică de amatori care ia amploare prin Festivalului naţional «Cântarea României», unii dintre artiştii profesionişti se simt ameninţaţi cu o decădere din aceste privilegii). Artiştii profesionişti dar şi amatori au făcut prin arta lor politică şi au contribuit la susţinerea comunismul ceauşist."

Şi Călin Hentea - "Atât de tare s-a pedalat în naţionalista «Epocă de Aur» pe arta naivă, pe creaţia populară de orice fel, pe cântecele şi dansurile populare, încât s-a ajuns la o vulgarizare, o demonetizare, la suprasaturare, ceea ce a atras implicit macularea, dizolvarea valorilor autentice şi virusarea preferinţelor publicului în materie de folclor. Efectele acestei îndopări cu muzică populară de factură comercială, accesibilă tuturor românilor din majoritarul univers rural sau citadin periferic, cu un nivel de educaţie şi cultură reduse s-au perpetuat şi se resimt din plin şi în prezent."

Cristina Anisescu, Daniela Apostol, Florin Dumitrescu, Călin Hentea, Cosmin Nasui, Oana Nasui, Cristian Vasile - "Cultura de masă în «Epoca de Aur»: Cântarea României & Cenaclul Flacăra". Editura PostModernism Museum. 368 pag.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici