EXCLUSIV: Înţeleptul şi sportul - Neagu Djuvara

Este binecunoscută activitatea de istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier a lui Neagu Djuvara, însă este mai puţin cunoscută pasiunea sa pentru sport. A practicat schi, echitaţie, tenis, sărituri cu schiurile, nataţie, salt cu paraşuta, schi nautic şi planorism.

1676 afişări
Imaginea articolului EXCLUSIV: Înţeleptul şi sportul - Neagu Djuvara

EXCLUSIV: Înţeleptul şi sportul - Neagu Djuvara (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

În cadrul unei discuţii, a consimţit cu eleganţă să raporteze în lumea sportului câteva dintre teoriile susţinute în cărţile sale. Astfel, Neagu Djuvara consideră că în anii comunismului românii s-au văzut siliţi să fure doar ca să poată trăi, iar fenomenul de corupţie a luat amploare, atingând inevitabil şi sportul. El susţine că românii au devenit mai răi în perioada comunistă, precizând că a fost şocat de scena de violenţă de la meciul de fotbal Petrolul - Steaua când un spectator a lovit un jucător pe terenul de joc.

L-a surprins premiul luat la Gaudeamus
Nu e deloc uşor să dai de istoricul Neagu Djuvara. Cum încercarea de a-l găsi prin telefon nu avea cum să dea roade, soluţia a venit de la târgul de carte Gaudeamus, unde filozoful şi-a lansat un volum la sfârşitul lunii noiembrie. Acolo, aflat la standul editurii Humanitas, foarte comunicativ si jovial, încerca să le explice celor câteva sute de oameni din jurul lui cum pot înţelege singuri trecutul, ferindu-se de "injecţiile" manualelor sau ale politicienilor. Apoi, fără să privească în vreun fel de sus, a primit provocarea de a acorda un interviu având ca temă sportul. Prima întrebare este depre volumul lansat «Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă», care a primit premiul de "cea mai râvnită carte a târgului". "Succesul neaşteptat al cărţii mele la târgul de carte din noiembrie m-a mirat şi pe mine. Nu mă aşteptam la aşa ceva, dat fiind subiectul cărţii. Istoricul Ştefan Andreescu, specialistul epocii medievale la Institutul «Nicolae Iorga», care a binevoit să prezinte cartea înainte de propriul meu discurs, mi-a telefonat a doua zi, spunându-mi că la cele 15 târguri de carte la care a asistat până acum nu a văzut atâta public la lansarea unei cărţi", răspunde romancierul cu modestia-i caracteristică.

Hrana spirituală, semn bun în perioada de criză
Câteva sute de oameni au stat la coadă la târgul de carte preţ de peste două ore pentru obţinerea autografului filozofului român. De altfel, volumul lansat de istoric a fost printre cele mai vândute cărţi la ediţia de anul acesta a Târgului Gaudeamus. "Consider ca e un semn bun că au venit atâtea mii de oameni în perioada de criză pentru a se hrăni şi cu viaţa intelectuală, nu numai cu distracţii de cafenea". La ediţia de anul acesta a târgului de carte s-a înregistrat un număr record de 110.000 de vizitatori.

Corupţia a atins inevitabil şi sportul, lucru deosebit de trist
În scrierile sale, Neagu Djuvara a susţinut teoria că anii de comunism au produs modificări în profilul etnic al românului, având ca efect amplificarea stărilor de necinste şi hoţie, implicit a corupţiei. "Ar fi naiv să ne închipuim că necinstea şi corupţia nu existau şi înainte de lunga perioadă comunistă. Fapt este însă că s-au agravat considerabil, din pricină că oamenii s-au văzut siliţi să fure doar ca să poată trăi şi a devenit ca o a doua natură. Corupţia a atins inevitabil şi sportul, lucru deosebit de trist, fiindcă sportul în mintea omului este asociat cu fair-play-ul şi onestitatea".

Înainte de război nu au existat scene de violenţă ca în meciul de la Ploieşti
Personalitate puternică, Neagu Djuvara a luptat în al doilea Război Mondial, fiind rănit aproape de Odesa. Deşi a fost martor la multe imagini pline de violenţă, mărturiseşte că a fost şocat de scena de la meciul de la Ploieşti (Petrolul - Steaua, din 30 octombrie). "Am văzut, într-adevăr, şi eu la televizor scena în care un spectator, sărind pe teren, dă un pumn violent în capul unui jucător. O asemenea scenă este inadmisibilă şi individul vinovat ar trebui să primească o pedeapsă mai mare decât o simplă amendă, ca să-i descurajeze pe alţi făptaşi. Violenţe există în lumea întreagă. Dar impresia mea de om foarte vârstnic este că înainte de război n-am pomenit asemenea scene", spune autorul teoriei cum că românii au devenit mai răi sub comunism.

Accidentat la tenis
"Două sporturi am practicat mai intens, schiul şi echitaţia", începe să se destăinuie Neagu Djuvara. "Să vă dau nume de campioni... Pot să spun cu precădere pe unul singur, campionul european de coborâre la schi în 1936, Kneissl, care mi-a fost în Austria instructor în trei ani succesivi şi era nu numai un admirabil profesionist, ci şi extrem de amical. Cu el şi o călăuză, am făcut cea mai frumoasă ascensiune în munţi: de la Hochsölden (2100 m) la Wieldspitze (3700 m) în 1937". Dar lista sporturilor practicate de filozof nu se încheie aici: "Pot adăuga la cele menţionate mai sus - adică echitaţie şi schi - tenisul (până mi-am făcut un tennis-elbow), nataţia, schiul nautic şi planorul. Destule, nu?".

Sărituri de 40 m cu schiurile şi paraşutism
În ceea ce priveşte competiţiile sportive care i-au plăcut, Djuvara spune că l-au impresionat în general marile campionate de slalom şi cele de sărituri cu schiurile. "Am asistat în Austria la câteva dintre aceste superbe spectacole de salt şi, întrucât, pe când eram în Suedia (1944-1945), m-am încumetat să fac şi eu câteva sărituri de vreo 40 m pe o trambulină militară. Pot afirma că impresia pe care o ai în coborare până la trambulină este mai stresantă decât un salt cu paraşuta, căci am făcut şi asta... "

Violenţele în sport nu sunt neapărat specialitatea rromilor
În scrierile sale, Djuvara a încercat să explice dificilul caz de răspândire a rromilor în Europa, însă apreciază că violenţele în sport nu sunt neapărat specialitatea acestora. Rugat să comenteze cazurile în care au căzut victime doi sportivi, din cauza rromilor, anume cel în care a fost ucis un baschetbalist american la Giurgiu şi celălalt înregistrat în Ungaria, când victima a fost un handbalist român, Djuvara a spus: "Nu cred că asemenea violenţe în sport să fie specialitatea rromilor neapărat. Sunt zeci de cazuri de violenţe oribile făcute de alţii. E o problemă care nu are legătură cu dificilul caz de răspandire a rromilor în Europa"

Favoritismul a existat şi la Olimpiadele din Grecia antica
Întrebat ce părere are despre faptul că, după '90, nici sportul nu a rămas neatins în ceea ce priveşte numirea pe linie politică a diverşilor conducători în instituţiile de profil, fostul diplomat răspunde: "Cred că aici exagerăm închipuindu-ne că asemenea practici n-ar fi avut loc şi înainte de comunism. Cred că favoritismul va fi existat şi la Olimpiadele din Grecia antică!"

Exod în Occident al valorilor sportive
După anii 90', valorile româneşti din majoritatea domeniilor nu s-au putut manifesta decât în străinătate, acest fenomen înregistrându-se şi la sportivii şi tehnicienii talentaţi. "Ar putea fi oprit, când situaţia economică s-ar îmbunătăţi în România şi când incompetenţii nu ar mai face baraj, aşa cum se întamplă celor care se întorc din străinatate cu studii de valoare şi care ar risca să le ia locul.... Însă, de pildă, la televizor, văd că tinerele noastre gimnaste sunt pregatite temeinic în ţară. De alte sectoare, nu ştiu".

Sportivul trebuie să fie un etalon de moralitate
Tema cum că sportivii ar trebui să fie un etalon de moralitate şi înfieraţi de către societate atunci când calcă strâmb a suscitat numeroase controverse. Opinia lui Neagu Djuvara în legătură cu acet subiect este clară: "Absolut! De aceea a apărut şi substantivul laudativ «sportivitate», adică felul de a lua lucrurile în viaţă, cu seninătate şi cinste, ca un sportiv".

Contestatari şi ameninţări cu moartea
În teoriile sale, Djuvara pune la îndoială calitatea cercetării din perioadele interbelică şi comunistă, susţinând că anumite părţi ale istoriei au fost deformate pentru a deservi scopuri politice. Ipotezele lansate de el au atras controverse şi sunt văzute ca subminând identitatea naţională, cum este de pildă teoria că nobilimea din formaţiunile statale medievale româneşti ar fi fost de origine cumană. După teoriile lui Djuvara legate de glorificarea istoriei naţionale, unii dintre contestatari, autointitulaţi "legionari", au găsit de cuviinţă să-l ameninţe cu moartea prin telefon pe Djuvara. La întrebarea de ce volumul "Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti" a fost primit cu răceală, chiar cu critici, istoricul a răspuns trist, dar şi cu umor: "E o chestiune la care este greu să răspunzi. Degeaba am arătat în cartea mea că în Evul Mediu toate statele care s-au născut în Europa după prăbuşirea Imperiului Roman au fost întemeiate de un barbar, din Spania şi până la Urali. De ce vor românii să fie singurii al căror stat medieval să fi fost întemeiat de un rumân neaoş descendent din romani?"

Familia la Paris, el a ales să moară în ţară
Neagu Djuvara provine dintr-o familie aristocrată de origine aromână, aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi care a dat mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Tatăl său, Marcel Djuvara, şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906 a murit căpitan de geniu în armata română în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădişteanu, mama sa, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni. Atât soţia, cât şi fiica, nepoata şi strănepoata lui Neagu Djuvara locuiesc la Paris. Cu toate acestea, istoricul român nu îşi neglijează deloc familia, cu care se întâlneşte ori de câte ori are ocazia. În cel aproape un veac trăit, Neagu Djuvara nu a dus lipsă de momente dificile, printre care distrugerea universului în care a trăit o parte din viaţă prin venirea comunismului, apoi exilul si pribegia în alte ţări şi acum trauma în faţa spectacolului jalnic al politicii româneşti. Cu toate că familia lui locuieşte la Paris, cu toate că în ţară, pe lângă că nu este apreciat la adevărata valoare şi a primit până şi ameninţări cu moartea, Neagu Djuvara a ales ca să traiscă ultimii ani din viaţă în România.
CV
- s-a născut în data de 18 august 1916, la Bucureşti
- şi-a făcut studiile la Paris, licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940)
- a luat parte la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie - noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa.
- intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, cănd comuniştii preiau şi acest minister.
- Implicat în procesele politice din toamna lui 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale exilului românesc (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; jurnalism; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare "Carol I").
- În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică, la Universitatea din Niamey.
- Între timp, îşi reluase studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, obţine doctoratul de stat (docenţa) la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog şi filozof Raymond Aron; mai târziu, obţine şi o diplomă a prestigiosului Institut naţional de limbi şi civilizaţii orientale de la Paris (INALCO).
- Din 1984 este secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991 în 1998 este profesor - asociat la Universitatea din Bucureşti. E membru de onoare al Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi şi a Institutului de Istorie "N. Iorga" din Bucureşti.
- A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul naţional "Serviciul Credincios" şi cu "Ordre des Arts et des Lettres" în grad de Ofiţer.

Lucrări publicate
• Le droit roumain en matière de nationalité , Paris, 1940
• Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire, în Revue des études roumaines, Paris, 1973
• Civilisations et lois historiques, Essai d'étude comparée des civilisations, Mouton, Paris - Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză)
• Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne, Humanitas, 1995
• Aromânii: istorie, limbă, destin, ed. Fundaţiei Culturale Române, 1996
• O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie, Humanitas, 1999
• Cum s-a născut poporul român, seria Humanitas Junior, 2001
• Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii, seria Humanitas Junior, 2001
• De la Vlad Ţepeş la Dracula vampirul, Humanitas, 2003
• Scrisorile spătarului Nicolae Milescu, roman, Humanitas, 2004
• Există istorie adevărată?, Humanitas, 2004
• Amintiri din pribegie, Humanitas, 2005
• Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Ţării Româneşti, Humanitas, 2007
• Războiul de şaptezeci şi şapte de ani şi premisele hegemoniei americane (1914 - 1991), Humanitas, 2008
• Amintiri şi poveşti mai deocheate, Humanitas, 2009
• Ce-au fost boierii mari în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor, Humanitas, 2010
• Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă, Humanitas, 2011

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici