Video Interviul integral. Marius Tucă Show. Dr. Cătălin Apostolescu: 3% este o mortalitate mare. 3% este o mortalitate overall, pe toată masa de persoane infectate cu coronavirus

Dr. Cătălin Apostolescu, medic primar boli infecţioase la Institutul Matei Balş din Bucureşti, a declarat că o creştere bruscă a numărului de cazuri COVID 19 va duce spitalele din România în situaţia de a tria bolnavii cu şanse de supravieţuire deoarece la nivel naţional există în total doar 2000 de paturi ATI.

10931 afişări

 

 

Prezentăm principalele declaraţii ale dr. Cătălin Apostolescu la emisiunea Marius Tucă Show:

 

“Pe termen mediu ne aşteptăm ca totuşi vârful epidemiei să îl înregistrăm undeva în jurul Paştelui, jumătatea lui aprilie, începutul lui mai. Există câteva simulări matematice care dau cifre între 5000 de cazuri şi 200.000 de cazuri în România, dar acestea sunt doar simulări matematice plecând de la un anumit raport matematic de răspândire şi progresie a bolii, din fericire, în realitate nu se aplică matematica 100%, pentru că nu toţi oamenii infectaţi vor dezvolta simptomele, nu toţi cei care vor dezvolta simptomele vor fi cu stare generală gravă sau critică”.

„Conform cifrelor oficiale noi avem 2000 de paturi de terapie intensivă şi ventilatoare în România. Deci mai mult de 2000 nu putem primi. Dacă vom avea noroc ca epidemia să se desfăşoare mai lent şi în timp, atunci da vom putea absorbi pe rând un număr mai mare de cazuri, dar dacă lucrurile se vor desfăşura brusc, brutal, vom ajunge în situaţia Italiei, atunci nu vom putea absorbi toţi aceşti pacienţi (...) Vor fi alese doar cazurile care vor avea şanse de supravieţuire. Dintre cazurile foarte grave”.

„Trebuie să vă aduc aminte că aceste 2000 de paturi sunt paturi care deservesc până în momentul de faţă şi restul patologiei umane, fracturi, infarcte, accidente vasculare celebrele şi aşa mai departe. Acestea sunt toate paturile de terapie intensivă din România”.

„Este foarte probabil ca după un număr mare de pasaje la om, virusul să se îmblânzească şi să devină asemenea celorlalte coronavirusuri pe care le cunoaştem şi care dau răceli banale de tipul guturaiului. Pe de altă parte nu este exclus ca tot în acest proces de trecere de la om la om să se selecteze chiar şi o tulpină mult mai virulentă decât asta”.

„Acum că epidemia asta fiind la început încă nu ştim precis care este tratamentul cel mai bun, până în momentul de faţă şi cei din China şi cei din Italia şi cei din Franţa care au avut izbucnirile mai devreme decât noi, avem doar propuneri de tratament, medicamente care au arătat că au ceva eficienţă, dar nici unul din aceste medicamente nu s-a impus ca tratamentul de elecţie al acestei boli”.

“Încercăm mai multe medicamente combinate între ele pentru a le creşte şansele de reuşită, în principiu folosim anumite medicamente care se dau în infecţia HIV, numite inhibitori de protează, folosim diverşi derivaţi de clorochină, mai adăugăm şi oseltamivirul care este medicament antiviral, iar pentru cazurile mai severe, deocamdată s-a folosit în România la un singur pacient, acei anticorpi monoclonali care se dau în poliartrita reumatoidă”

„Se pare că ibuprofenul ajută la exprimarea unor receptori care favorizează intrarea virusului. Nu este clar dacă acest lucru este valabil pentru toate antiinflamatoriile nesteroidiene, mai ales că vorbim despre nişte pacienţi care au febră ca simptom şi le recomandăm chiar noi să ia aceste medicamente, nu este clar care este limita între uz şi abuz în această situaţie, prin urmare e nevoie de date suplimentare”.

„Este un miracol, avem trei ţări vecine între ele care au trei pattern-uri diferite de evoluţie. Italia cu o explozie bruscă a cazurilor şi cu mortalitate foarte mare la bătrâni, Franţa cu o explozie moderată a cazurilor, cu o mortalitate medie dar cu raportare frecventă de cazuri la tineri şi Germania cu o cifră medie de pacienţi şi cu senzaţional de puţine decese. Întrebările sunt, sunt diferenţe în organizarea sistemului medical, sunt diferenţe în atitudinea faţă de boală, sunt diferenţe de raportare?”

„Unu la mână, 3% nu este o mortalitate chiar atât de mică. Este o mortalitate mare. 3% este o mortalitate overall, pe toată masa de persoane infectate, că dacă ne ducem pe anumite segmente… populaţionale, mortalitatea este foarte mare. Deci la segmentul de peste 70, 75 de ani …”

 

Prezentăm interviul integral:

 

Marius Tucă: Bun găsit oameni buni la o ediţie specială invitat în studioul nostru domnul doctor Cătălin Apostolescu, medic primar, boli infecţioase, purtător de cuvânt al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş, bună ziua, bine aţi venit.

Cătălin Apostolescu: Bună ziua, bine v-am găsit.

Marius Tucă: Ce faceţi?

Cătălin Apostolescu: Obosit.

Marius Tucă: Sunteţi în prima linie de când a început toată nebunia asta din care nu reuşim să ne revenim şi nici nu sunt semne că ne vom reveni prea devreme.

Cătălin Apostolescu: Nici nu ne aşteptăm să se întâmple prea devreme chestiile astea.

Marius Tucă: Care ar fi aşa perspectiva în ceea ce priveşte criza coronavirusului pe termen mediu şi lung?

Cătălin Apostolescu: Păi pe termen mediu ne aşteptăm ca totuşi vârful epidemiei să îl înregistrăm undeva în jurul Paştelui, jumătatea lui aprilie, începutul lui mai.

Marius Tucă: Da, sfârşitul lui aprilie, începutul lui mai. Numărul de cazuri bineînţeles că va creşte, asta spun toţi specialiştii.

Cătălin Apostolescu: Evident.

Marius Tucă: Va creşte exponenţial, să ajungem la un număr foarte mare aşa cum au ajuns ţări importante din Europa sau puteţi să faceţi o evaluare aici, o previziune?

Cătălin Apostolescu: Greu de spus, există câteva simulări matematice care dau cifre între 5000 de cazuri şi 200.000 de cazuri...

Marius Tucă: În România?

Cătălin Apostolescu: Da, dar acestea sunt doar simulări matematice plecând de la un anumit raport matematic de răspândire şi progresie a bolii, din fericire, în realitate nu se aplică matematica 100%, pentru că nu toţi oamenii infectaţi vor dezvolta simptomele, nu toţi cei care vor dezvolta simptomele vor fi cu stare generală gravă sau critică şi aşa mai departe. Dar, oricum, logica ne spune că trebuie să ne aşteptăm şi să ne pregătim pentru un număr mare de cazuri.

Conform cifrelor oficiale noi avem 2000 de paturi de terapie intensivă şi ventilatoare în România. Deci mai mult de 2000 nu putem primi.

Marius Tucă: Bun, în cazul în care vom ajunge la 20.000 de cazuri, e o prognoză cât se poate de firească în momentul acesta şi plauzibilă, între 10 şi 20.000 de cazuri pentru că noi suntem acum la nici 200 de cazuri, şi fac o paranteză vorbeam înainte de începerea emisiunii despre ce a spus guvernatorul New Yorkului şi aş vrea să spuneţi lucrul acesta pentru că în momentul în care vom avea foarte multe cazuri şi vor fi şi cazuri grave atunci trierea, că despre asta este vorba, se va face într-un fel anume, aşa se va face şi în România bănuiesc?

Cătălin Apostolescu: Mi-aţi spus între 10.000 şi 20.000 de cazuri şi îmi aduc aminte de bancul cu Bulă la conferinţa de astronomie, când Bulă are o întrebare: În cât timp aţi spus că se va stinge soarele? În cinci miliarde de ani, la care Bulă răsuflă uşurat. Eu am înţeles cinci milioane. Cam aici este diferenţa între 10.000 şi 20.000 pentru că sunt mult peste pragul de absorbţie a sistemului medical, vă aduc aminte că conform cifrelor oficiale noi avem 2000 de paturi de terapie intensivă şi ventilatoare în România. Deci mai mult de 2000 nu putem primi.

Marius Tucă: Cazuri grave.

Cătălin Apostolescu: Cazuri grave concomitent.

Marius Tucă: În acelaşi timp.

Cătălin Apostolescu: Dacă vom avea noroc ca epidemia să se desfăşoare mai lent şi în timp, atunci da vom putea absorbi pe rând un număr mai mare de cazuri, dar dacă lucrurile se vor desfăşura brusc, brutal, vom ajunge în situaţia...

Marius Tucă: Cum s-a întâmplat în Italia?

Cătălin Apostolescu: Cum s-a întâmplat în Italia, atunci nu vom putea absorbi toţi aceşti pacienţi.

Marius Tucă: Deci avem 2000 de paturi, de posturi , cum le spunem, la terapie intensivă cu ventilare mecanică.

Cătălin Apostolescu: În toată România.

Marius Tucă: În Toată România, nu vorbim numai despre Bucureşti. Şi în cazul în care Doamne fereşte, punem răul în faţă, nu suntem atât de pesimişti, se va întâmpla ca numărul ăsta să fie mai mare, vor fi alese doar cazurile foarte grave.

Cătălin Apostolescu: Nu, vor fi alese doar cazurile care vor avea şanse de supravieţuire.

Marius Tucă: Da, corect.

Cătălin Apostolescu: Dintre cazurile foarte grave. Trebuie să vă aduc aminte că aceste 2000 de paturi sunt paturi care deservesc până în momentul de faţă şi restul patologiei umane, fracturi, infarcte, accidente vasculare celebrele şi aşa mai departe.

Marius Tucă: Adică nu sunt dedicate exclusiv pentru coronavirus, ci pentru toate.

Cătălin Apostolescu: Nu sunt, ci acestea sunt toate paturile de terapie intensivă din România.

Marius Tucă: Există posibilitatea ca numărul lor să crească în următoarea lună, să spunem?

Cătălin Apostolescu: Există un program de achiziţie prin oficiul naţional de achiziţii centralizate a unui număr suplimentar de ventilatoare, dar aceste ventilatoare nu merg singure, este nevoie de oameni care să le deservească, specialiştii în terapie intensivă, ori în ultimii ani în hemoragia de medici specialiştii de terapie intensivă au fost segmentul care a plecat în cea mai mare proporţie şi este în mod obişnuit este o penurie de astfel de medici...

Marius Tucă: Lucrul cu care vă şi confruntaţi acum.

Cătălin Apostolescu: Este vorba de sisteme medicale specializate în terapie intensivă pentru că procedurile sunt foarte complexe în terapie intensivă şi nu orice asistentă medicală se poate descurca, dacă nu are experienţă şi nu a fost antrenată în domeniul ăsta, e ca un elefant în magazinul de porţelanuri.

Marius Tucă: Mai mult poate face rău decât să ajute.

Cătălin Apostolescu: Decât să facă bine, da.

Marius Tucă: Eu am văzut interviul pe care l-aţi acordat aseară pentru Antena 3, am văzut la dumneavoastră un om pragmatic, un om foarte lucid, un om stăpân pe el chiar dacă a fost luat pe sus, aşa cum am fost luaţi cu toţii, numai că diferenţa între noi şi dumneavoastră este că aţi fost la propriu şi bănuiesc că staţi în spital. Spuneam, un om lucid, un om pragmatic care priveşte cu detaşare chiar dacă este în mijlocul evenimentelor ce se întâmplă în spitalul Matei Balş, acolo unde sunteţi în prima linie. Cum reuşiţi să aveţi stăpânire de sine când vedeţi oameni bolnavi care vin acolo, când vedeţi că lucrurile se vor amplifica şi numărul celor care vor fi infectaţi cu COVID-19 va creşte, cum vă descurcaţi?

Cătălin Apostolescu: În primul rând nu sunt de acord cu expresia „am fost luat pe sus” pentru că...

Marius Tucă: Pe jos?

Cătălin Apostolescu: Nu, ideea este în felul următor, în Institutul Matei Balş există de mult o preocupare privind epidemiile şi natura specialităţii noastre este să se adreseze exact acestui tip de boală. Începând cu epidemia de gripă din 2009-2010, continuând cu alarmele de EBOLA, încetul cu încetul noi am început să dezvoltăm o structură capabilă să răspundă măcar primelor cazuri de aşa ceva. Şi eu am fost unul dintre cei care s-au implicat în dezvoltarea acestor proiecte de infrastructură, antrenament al unor oameni, pregătirea teoretică a acestor oameni şi aşa mai departe. Noi am reacţionat la nivelul acestor structuri încă de la primele cazuri din China şi am început pregătirea, nu numai noi, deci tot ceea ce înseamnă Comitetul Naţional pentru Boli Transmisibile, am început să ne pregătim încă de atunci, prin urmare nu am fost luaţi prin surprindere şi nici luaţi pe sus.

Marius Tucă: În sensul de… faptul că lucrurile s-au întâmplat cu rapiditate...

Cătălin Apostolescu: Ştiam că o să se întâmple, le presimţeam, ne pregăteam pentru asta...

Marius Tucă: Doamna doctor Pistol de la Institutul de Sănătate Publică vorbea despre faptul că ştia încă din decembrie sau noiembrie, cu ce s-a întâmplat în China, dar nu s-a aşteptat ca lucrurile să avanseze atât de repede şi să vină... erau şi experienţele dinainte când bolile din Asia nu au ajuns până în Europa.

Cătălin Apostolescu: Când au reuşit într-adevăr să le contenţioneze şi să rămână acolo. Nu trebuie să uităm că am ajuns la aproape 8 miliarde de oameni, că ne deplasăm cu viteză fantastică pe suprafaţa Globului, cu o viteză mai mică decât incubaţia oricărei boli infecţioase, prin urmare nu mai putem pleca de la ideea că domnule se întâmplă în China şi lasă-i să moară ei acolo liniştiţi că la noi nu o să ajungă niciodată. Eu stau acolo în vârful dealului meu, beau ţuică şi mă uit la ce fac chinezii, nu. Ce este azi în China, a doua zi poate fi la noi şi a trei zi în Patagonia.

Marius Tucă: Aşa este, suntem într-un secol al comunicării incredibile, dar şi al deplasării pentru că oamenii pleacă în fiecare zi ca şi cum ar pleca cu autobuzul până în centru.

Cătălin Apostolescu: Vreau să vă spun că în 2015, sunt nişte cifre oficiale, s-au deplasat în scopuri non-profesionale un miliard şi jumătate de oameni şi prognoza era că pentru 2020, dacă nu s-ar fi întâmplat aşa, să se ajungă la două miliarde, două miliarde şi jumătate de oameni care se plimbă în scopuri non-profesionale, turism.

Marius Tucă: Deci aproape un sfert din populaţia Planetei, mai bine de un sfert din populaţia Planetei.

Cătălin Apostolescu: Dacă îi adăugăm şi pe cei care prin jobul lor se mişcă, ajungem la o treime, poate chiar mai mult din populaţia Globului care  se mişcă.

Marius Tucă: Până să ne spuneţi ce se întâmplă în linia întâi şi în spitalul Matei Balş cu bolnavii de coronavirus şi o să îi rog pe cei care ne urmăresc să pună orice întrebare legată de coronavirus, la 0747 800 800 prin sms sau prin Whastapp, spuneţi-ne dacă aţi văzut acest virus la microscop.

Cătălin Apostolescu: Nu şi nici nu am cum să îl văd, pentru că virusurile nu se pot vedea decât la microscoapele electronice.

Marius Tucă: Şi nu avem la Matei Balş aşa ceva?

Cătălin Apostolescu: Nu, nici un spital din lume nu are microscop electronic.

Marius Tucă: Şi cine îl vede la microscop?

Cătălin Apostolescu: Microscopul electronic contrar a ceea ce îşi imaginează oamenii, este o hardughie cât o cameră şi aceste microscoape electronice sunt folosite doar în institutele de cercetări.

Marius Tucă: Avem în România?

Cătălin Apostolescu: Avem, din câte ştiu la Facultatea de Medicină există unul şi sigur la Măgurele mai există unul.

Marius Tucă: Chinezii cu siguranţă l-au văzut?

Cătălin Apostolescu: Microscoape electronice există peste tot în lume, evident unde sunt institutele de cercetare mai puternice şi microscoapele electronice sunt mai multe şi mai puternice.

Marius Tucă: Nu vă întrebam întâmplător, pentru că aţi văzut pe reţele de socializare şi pe televiziuni apare o imagine foarte colorată şi interesantă aşa.

Cătălin Apostolescu: Colorarea aia nu este dată de virus, ci acea colorare este dată de substanţele care se folosesc pentru a vizualiza virusul pentru că se folosesc markeri fluorescenţi sau markeri...

Marius Tucă: Altfel ce culoare ar avea? Una ternă, ştearsă, cenuşie?

Cătălin Apostolescu: Probabil că cenuşie, oricum, în momentul în care măreşti un obiect de zeci de mii de ori, nu mai percepi culoare.

Marius Tucă: Am înţeles, spuneţi-mi cum este virusul acesta, coronavirus, este un virus perfid, este un virus foarte adaptabil, e un virus care... cum l-aţi descrie?

Cătălin Apostolescu: Un virus normal. Dumneavoastră ce vreţi de la viaţă?

Marius Tucă: De la viaţă? Să pot călători liber, să îmi fac meseria...

Cătălin Apostolescu: Dincolo de asta, probabil că vreţi să existaţi dumneavoastră ca fiinţă?

Marius Tucă: Eu, virusului?

Cătălin Apostolescu: Nu, dumneavoastră.

Marius Tucă: Eu să exist ca fiinţă, am pretenţii mai mari de la mine.

Cătălin Apostolescu: Da şi să vă conservaţi, pe celelalte lucruri nu le puteţi face dacă muriţi. Şi de asemenea vreţi probabil să lăsaţi nişte descendenţi bine pregătiţi pe lumea asta.

Marius Tucă: Deja i-am pregătit.

Cătălin Apostolescu: Asta vrea şi virusul, să trăiască el şi să se multiplice, să îşi transmită genele mai departe.

Marius Tucă: Mă doare că mă comparaţi cu virusul, dar am să trec peste asta, glumesc...

Cătălin Apostolescu: Nu trebuie să vă doară, trebuie să fiţi conştient.

Marius Tucă: Bineînţeles, deci virusul ăsta practic vrea să îşi lase... la el e chestie de supravieţuire, aici, într-adevăr, fără supravieţuire poţi să îţi propui să cucereşti lumea că nu ai să poţi dacă nu eşti în viaţă, deci practic e o fiinţă vie?

Este foarte probabil ca după un număr mare de pasaje la om, virusul să se îmblânzească şi să devină asemenea celorlalte coronavirusuri care dau răceli banale de tipul guturaiului

Cătălin Apostolescu: Este o fiinţă vie care vrea să se adapteze la un mediu nou, omul pentru el este un mediu nou. Din anumit punct de vedere virusul ăsta este derutat, nici el nu ştie în noua gazdă care ar fi cea mai bună strategie pe care să o aleagă.

Marius Tucă: Şi nu şi-o schimbă, nu şi-o adaptează pe parcurs?

Cătălin Apostolescu: Ba da, dar acest parcurs înseamnă zeci, sute, mii de generaţii, nu se poate întâmpla instantaneu, pe de altă parte şi organismul nostru se trezeşte cu un intrus despre care nu are absolut nici o informaţie şi nici organismul nostru nu ştie cum să reacţioneze. Să reacţioneze violent încercând să îl distrugă, să încerce la propriu să cadă la pace cu el, să negocieze, prin urmare ambele organisme şi macro organisme în momentul de faţă sunt într-o derută.

Marius Tucă: Şi într-o tatonare reciprocă.

Cătălin Apostolescu: Da şi, sigur, în momentul în care virusul se va răspândi la un număr şi mai mare de oameni, de ordinul zecilor de milioane, sutelor de milioane, sigur se va alege varianta care coabitează cel mai bine cu noi. Este foarte probabil ca după un număr mare de pasaje la om, virusul să se îmblânzească şi să devină asemenea celorlalte coronavirusuri pe care le cunoaştem şi care dau răceli banale de tipul guturaiului.

Marius Tucă: Cât va dura această perioadă?

Cătălin Apostolescu: Greu de spus, pe de altă parte nu este exclus ca tot în acest proces de trecere de la om la om să se selecteze chiar şi o tulpină mult mai virulentă decât asta.

Marius Tucă: Păi asta nu trebuia să o mai spuneţi în direct, puteaţi să mi-o spuneţi mie după emisiune. Bun, da, e ca în viaţă ceea ce se întâmplă practic, e o lecţie de viaţă şi până la urmă de adaptare şi de supravieţuire. Două organisme vii, chiar dacă unul nu foarte inteligent, că bănuim că virusul nu e foarte inteligent...

Cătălin Apostolescu: Inteligenţă în sensul în care o definim noi nu, dar dacă definim inteligenţa drept capacitatea de adaptare şi supravieţuire, atunci putem să îl definim ca inteligent.

Marius Tucă: Am înţeles. Spuneţi-mi cum vin pacienţii la dumneavoastră, cei care au COVID-19, ca stare psihică, cu teamă foarte mare pentru că e ceva nou? Şi care sunt simptomele lor, apropo de cei care sunt acasă şi vorbesc de cei care nu sunt asimptomatici pentru că bănuiesc că ajung deja cei cu simptome la Matei Balş? Sau, dimpotrivă, pentru că poate să aibă testul pozitiv şi să fie asimptomatici.

Cătălin Apostolescu: Bun, spectrul manifestării pacienţilor, de la într-adevăr teamă şi îngrijorare, ce se va întâmpla cu mine, ce se va întâmpla cu familia mea, mai ales dacă deja au intrat în contact cu familia, până la negare, până la ipohondrie accentuată, ”eu am trecut pe lângă cineva care are un frate care s-a întors din Italia şi vreau să mă testaţi şi pe mine”, deci spectrul este foarte larg. Cu pacienţi care nu au nici un motiv să fie testaţi şi solicitată testarea, pacienţi care au toate motivele să fie testaţi şi nu vor să se testeze, oameni care vor să vină în spital deşi au forme foarte uşoare sau sunt asimptomatici...

Marius Tucă: Le e teamă şi vor să fie pe mâna medicilor.

Cătălin Apostolescu: Oameni care au simptome şi nu vor să rămână în spital, deci avem tot mozaicul reacţiilor umane.

Marius Tucă: Toată gama de oameni, de reflexe, de comportament, se poartă în fel şi chip. Dar care sunt cele mai frecvente simptome ale celor care vin la dumneavoastră şi au COVID-19?

Cătălin Apostolescu: Febra, durerile în gât, tuse seacă şi tulburări digestive, diaree.

Marius Tucă: Păi aşa au început cazurile în China, vorbeam cu doamna doctor Pistol şi spunea că la începuturi în China primele tulburări, primele manifestări au fost cele de tulburări digestive, diaree şi aşa mai departe. Bun şi ajung acolo şi încep tratamentul, spuneţi dumneavoastră mai departe ce se întâmplă cu ei.

Cătălin Apostolescu: Bun, deocamdată suntem la început, numărul de cazuri este încă mic...

Marius Tucă: Păi nu, aveţi câteva zeci de cazuri în spital.

Cătălin Apostolescu: 30 de cazuri aveam astăzi.

Marius Tucă: 30 de cazuri.

Cătălin Apostolescu: Număr mic, doi pacienţi sunt în stare gravă, dar nu sunt intubaţi şi ventilaţi mecanic, restul sunt cu forme uşoare şi avem, pentru că suntem la început şi ne permitem, adică avem locuri şi pentru că dorim să vedem şi care este dinamica virusului, am internat şi câţiva pacienţi pozitiv fără simptome.

Marius Tucă: Da, sunteţi şi institut până la urmă şi vreţi să vedeţi.

Cătălin Apostolescu: Una la mână şi pentru a izola şi doi la mână ca să le putem face analize zilnic să vedem cam în a câta zi se poate negativa cineva, dacă mai este purtător şi aşa mai departe.

Marius Tucă: Avem primul caz, acela din Gorj, i s-a făcut testul, negativ după câteva zile din câte îmi aduc aminte.

Cătălin Apostolescu: După două zile.

Marius Tucă: A fost un caz asimptomatic şi foarte uşor fără manifestări de fapt.

Cătălin Apostolescu: Da, greu de tras concluzii după acel singur caz, e posibil să îl fi prins noi pe panta descendentă când oricum s-ar fi negativat, poate şi faptul că el controla bine replicarea virusului, l-a făcut să fie şi asimptomatic.

Marius Tucă: Ştiţi că pacientul respectiv spune că el nu crede că a avut COVID- 19 şi de asta vă întreb dacă există posibilitatea ca un test să dea rasol pe româneşte, adică...

Cătălin Apostolescu: Teoretic există această posibilitate, niciun test din lume nu este infailibil, dar până una alta trebuie să dăm crezare rezultatului testului. Tehnica PCR este o tehnică de foarte mare precizie.

Marius Tucă: Spuneţi-mi ce se întâmplă cu cei 30 care sunt în momentul acesta în spital?

Cătălin Apostolescu: Stau cuminţi în spital, îşi fac tratamentul, astăzi deja am externat 2 vindecaţi, preconizăm...

Avem doar propuneri de tratament, medicamente care au arătat că au ceva eficienţă, dar nici unul din aceste medicamente nu s-a impus ca tratamentul de elecţie al acestei boli

 

Marius Tucă: Care ar fi tratamentul pentru ei în principal, pentru că am auzit atât de multe aberaţii legate de tratament?

Cătălin Apostolescu: Bun, acum că epidemia asta fiind la început încă nu ştim precis care este tratamentul cel mai bun, până în momentul de faţă şi cei din China şi cei din Italia şi cei din Franţa care au avut izbucnirile mai devreme decât noi, avem doar propuneri de tratament, medicamente care au arătat că au ceva eficienţă, dar nici unul din aceste medicamente nu s-a impus ca tratamentul de elecţie al acestei boli.

Marius Tucă: Să spunem ăsta e tratamentul standard, ca şi cum ar fi un vaccin, să spunem.

Cătălin Apostolescu: Exact. Şi atunci încercăm mai multe medicamente combinate între ele pentru a le creşte şansele de reuşită, în principiu folosim anumite medicamente care se dau în infecţia HIV, numite inhibitori de protează, folosim diverşi derivaţi de clorochină, mai adăugăm şi oseltamivirul care este medicament antiviral, iar pentru cazurile mai severe, deocamdată s-a folosit în România la un singur pacient, acei anticorpi monoclonali

Marius Tucă: La Constanţa, am înţeles.

Cătălin Apostolescu: Care se dau în poliartrita reumatoidă şi avem promisiuni din partea firmei producătoare ca, în cazul în care vom avea cazuri intubate, să obţinem acel medicament Remdesivir care a fost un medicament inventat pentru Ebola, dar s-a dovedit, de asemenea, că este foarte activ şi…

Marius Tucă: Nu-l aveţi acum.

Cătălin Apostolescu: Nu-l avem pentru că firma însăşi nu a reuşit să producă cantităţi suficient de mari faţă de cereri. Şi prin urmare se dă pe sistem compasional în momentul în care avem pacientul sever, încărcăm datele lui pe o platformă online şi în 24 de ore avem medicamentul.

Marius Tucă: Am înţeles de la dumneavoastră, aveţi nevoie de medici, apropo de ce se întâmplă şi mai ales cum se va dezvolta. Aveţi nevoie de asistente medicale, de infirmiere.

Cătălin Apostolescu: Cel mai mult şi cel mai mult avem nevoie de asistente medicale şi infirmiere.

Marius Tucă: Pot să fac dezvăluire legată de voluntari şi până la urmă cine a venit voluntar? V-am auzit spunând…

Cătălin Apostolescu: Păi până acum nu a venit nimeni voluntar.

Marius Tucă: Ştiu că n-a venit nimeni, dar trebuie să fac o mărturisire, chiar dacă îmi daţi sau nu îmi daţi voie, dar mă risc aici chiar dacă voi primi o pedeapsă, hai să nu-i spunem corporală, medicală.

Cătălin Apostolescu: Vă jucaţi cu focul.

Marius Tucă: Deci atunci să nu spun. Ba da, o să spun pentru că e important. Fiica dumneavoastră este studentă în anul patru la medicină şi va veni voluntară la tot ceea ce se întâmplă în criza asta a coronavirusului şi eu cred, şi apelul dumneavoastră pentru că v-am văzut aseară, că oameni care sunt studenţi la medicină să vină voluntari pentru că e nevoie de oameni. Criza e abia la început.

Pentru un medic la începutul drumului nu există nicio şcoală mai bună decât această confruntare brutală cu medicina. Pentru studenţii la medicină este un fel de aruncat în apă

Cătălin Apostolescu: Haideţi să vă spun ceva, şi noi avem nevoie de ei, dar şi ei au nevoie. Pentru că pentru un medic la începutul drumului nu există nicio şcoală mai bună decât această confruntare brutală cu medicina.

Marius Tucă: Şi această confruntare cu o stare de urgenţă.

Cătălin Apostolescu: Este echivalentul lecţiei pe care am luat-o eu la şase ani când m-au trimis părinţii mei să învăţ să înot.

Marius Tucă: Exact, lecţia de înot te aruncă direct în apă. Şi acum e un fel de aruncat direct în apă.

Cătălin Apostolescu: Pentru studenţii la medicină este un fel de aruncat în apă.

Marius Tucă: În linia întâi să vadă cu ce se confruntă şi ce nebunie este. Îi rog pe cei care sunt acasă şi ne urmăresc sau unde sunt la muncă să pună întrebări domnului doctor Cătălin Apostolescu, medic primar la Matei Balş, este şi purtător de cuvânt. E greu cu comunicarea în vremurile astea, e foarte greu pentru că există atât de multe fake news-uri şi atât de multe informaţii cu greu vă spun şi din perspectiva unui gazetar, sigur că la mine ajung mai multe, dar pentru că trăim într-o epocă, într-o lume a comunicării atât de rapide primim atât de multe informaţii şi e foarte greu, mai ales dacă nu eşti un profesionist, şi oamenii de rând care nu fac profesia asta pot să înghită orice fel de parasinus sau orice fel de nurofen sau ibuprofen. Ştiţi că e o întreagă nebunie în Franţa că nu trebuie ce trebuie să iei. Dumneavoastră ce recomandare aţi da aici?

Cătălin Apostolescu: Da, deocamdată francezii au sesizat această asociere pentru că formele severe care au părut la tineri sunt asociate de folosirea de ibuprofen. Se pare că ibuprofenul ajută la exprimarea unor receptori care favorizează intrarea virusului. Nu este clar dacă acest lucru este valabil pentru toate antiinflamatoriile nesteroidiene, mai ales că vorbim despre nişte pacienţi care au febră ca simptom şi le recomandăm chiar noi să ia aceste medicamente, nu este clar care este limita între uz şi abuz în această situaţie, prin urmare e nevoie de date suplimentare.

Marius Tucă: E adevărat. Dar apropo de comunicare, sunteţi şi purtător de cuvânt şi cred că aveţi o exprimare şi o comunicare, din punctul meu de vedere, perfectă. Adică nu spuneţi lucruri în plus, nu bateţi câmpii, nu veniţi cu chestii alarmiste. Spuneţi exact cum stau lucrurile, ceea ce se întâmplă foarte rar în lumea de astăzi. Iertaţi-mă, de la nivelul politicienilor la nivelul mass-media avem parte de exagerări, avem parte de informaţie proastă, avem parte de fake news-uri că astea umblă la nesfârşit. Care credeţi că trebuie să fie comunicarea pentru cei care sunt acasă, cei mai mulţi dintre ei izolaţi sau care fac foarte puţine drumuri în aceste zile, legate de coronavirus? În afară de ce aţi răspuns până acum la întrebările mele, ce le-aţi spune lor?

Cătălin Apostolescu: În primul rând, trebuie să ştie că, în comun, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor au creat un grup de comunicare strategică. În acel grup se centralizează toate informaţiile care se obţin din ţară referitoare la coronavirus. De asemenea, ultimele noutăţi ştiinţifice ajung acolo după ce sun dezbătute de specialişti. Prin urmare, comunicatele pe care le oferă acest grup sunt singurele şi cele mai în măsură să reflecte adevărul situaţiei. Românul are o tendinţă de a nu crede ceea ce spun autorităţile, avem zeci de ani de experienţă în care autorităţile…

Marius Tucă: Vreţi să vă spun ceva? Este mai grav. Românul nu crede în momentul ăsta ceea ce spun profesioniştii, mai degrabă ascultă un terchea-berchea, un neica-nimeni…

Cătălin Apostolescu: Ăsta este un fenomen mondial, să ştiţi.

Marius Tucă: …Care postează. Eu văd ce se întâmplă în România că nu ştiu ce se întâmplă în Bulgaria. Nu înţeleg limba. Şi mi se pare incredibil.

Cătălin Apostolescu: Da, este un asalt al ignoranţilor, care nu numai că nu ştiu dar nici nu vor să ştie, asupra specialiştilor.

Marius Tucă: Păi asta se întâmplă de 30 de ani.

Cătălin Apostolescu: Şi specialiştii, în toate domeniile, nu numai în medicină, sunt puşi în defensivă şi trebuie să justifice permanent activităţile lor.

Marius Tucă: Domnul doctor, asta se întâmplă de 30 de ani.

Cătălin Apostolescu: Dar nu numai în România, din nefericire, se întâmplă peste tot în lume.

Marius Tucă: „Bună seara, aş dori să vă întreb dacă noi cunoaştem în acest moment pe ce durată imunitatea conferită de trecerea prin boală, respectiv titlul anticorpilor, se menţine la un nivel protectiv, asta şi în perspectiva unui vaccin?” Foarte multe întrebări au venit.

Cătălin Apostolescu: Păi răspunsul este că nu ştim. Primele cazuri au fost la sfârşitul lui decembrie, ne aflăm la două luni şi jumătate de la izbucnirea epidemiei deci nimeni nu poate să ofere răspunsul la întrebarea asta, cât timp ţin anticorpii. Reveniţi cu întrebarea peste şase luni, peste şase ani şi vom vedea.

Marius Tucă: „Numele meu este Radu Gabriela, autorităţile, managerii de spitale ne spun să stăm liniştiţi că au tot ce le trebuie. Ştim ce s-a întâmplat la Colectiv şi aşa mai departe. Mama mea lucrează la Spitalul Judeţean din Timişoara la blocul operator şi mi-a spus că ei se confruntă cu lipsa testelor, cu lipsa echipamentelor de protecţie”. Apropo de asta, cum staţi dumneavoastră şi cum credeţi că stă România în ceea ce priveşte echipamentul de protecţie, că e foarte important ca să nu fie infectaţi medicii şi, bineînţeles, şi în ceea ce priveşte testele? Aţi văzut declaraţia de ieri, comunicatul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii? Testaţi, testaţi, testaţi, învăţaţi, învăţaţi şi iar învăţaţi. Cum stăm din punctul acesta de vedere?

Cătălin Apostolescu: Păi nu stăm bine din niciun punct de vedere. În primul rând că România este o ţară mică care nu are producători de echipamente de protecţie. Totul trebuie importat. Din nefericire, pe piaţa echipamentelor de protecţie am avut de luptat cu jucători dintr-o ligă superioară, Statele Unite, Rusia, China, alte ţări mult mai mari şi mai potente. Noi am încercat să beneficiem de obţinerea de echipament prin faptul că suntem membri UE şi printr-un mecanism de achiziţie la nivelul Uniunii Europene. Dar dacă vă uitaţi la relatările din lume, nicăieri nu există suficiente echipamente de protecţie. Şi medicii din Italia se plâng şi medicii din Statele Unite se plâng şi medicii din Franţa se plâng, nimeni nu are atâtea echipamente de protecţie câte ar trebui.

Marius Tucă: Şi de cât au nevoie. Mai ales că acum sunt la început.

Cătălin Apostolescu: Pe de altă parte, vreau să vă spun că există şi din rândul personalului medical o dorinţă compulsivă se a se supra proteja, de a folosi mai mult decât este nevoie şi acest lucru nu va duce decât la un consum suplimentar al acestor materiale.

Marius Tucă: Şi de a face stocuri şi aici e o boală, dar nu prea avem de unde să facem stocuri.

Cătălin Apostolescu: Nu prea avem din ce să facem stocuri. În ceea ce priveşte testele, da, nu avem teste şi nu vom putea avea niciodată teste să testăm la nivelul fricii populaţiei. Şi nu este vorba numai de testele propriu-zise, este vorba de oamenii care lucrează aceste teste.

Marius Tucă: Capacitatea de a procesa aceste teste e foarte mică pentru că nu sunt oameni.

Cătălin Apostolescu: Numărul specialiştilor în genetică moleculară din România este mic. Aceşti oameni deja mulţi din ei lucrează de o lună la foc continuu. Dacă o să-i folosim, la un moment dat vor ceda.

Marius Tucă: Cedează psihic, cedează fizic.

Cătălin Apostolescu: Şi atunci o să încercăm o strategie cât mai eficientă posibil cu resursele pe care le avem. Nu avem resurse nelimitate.

Marius Tucă: Cine ar trebui testat în primul rând?

Cătălin Apostolescu: În primul rând trebuie testaţi pacienţii simptomatici. Din nefericire, în condiţiile în care Europa deja este toată cuprinsă de epidemia de coronavirus, nu mai putem vorbi de zone roşi, zone galbene, practic orice pacient simptomatic care vine din afara României trebuie testat. Şi e foarte posibil ca în curând să nu mai ţinem cont nici măcar de acest lucru. Adică dacă are simptome sugestive, chiar dacă nu a plecat niciodată din ţară, să începem să-i testăm pentru că ne aşteptăm în foarte scurt timp să înceapă şi transmiterea comunitară în România.

Marius Tucă: Într-o săptămână, două săptămâni?

Cătălin Apostolescu: Probabil.

Marius Tucă: A fost una dintre analize la început. Profesorul Cercel şi profesorul Rafila au spus, vom ajunge la faza comunitară a transmiterii coronavirusului. Bun, deci în primul rând doar cei care au simptome, nu cei asimptomatici. Am înţeles, asta e foarte clar pentru că, până la urmă, epuizăm testele şi nu…

Cătălin Apostolescu: Dacă epuizăm testele şi epuizăm oamenii, ne vom trezi într-un moment în care nu vom mai putea testa pe nimeni.

Marius Tucă: Şi nu ştim ce tratament să aplicăm, până la urmă, nu ştii care sunt cei bolnavi şi… Spuneţi-mi vă rog, pentru cei care stau acasă pentru că dacă numărul celor infectaţi va ajunge la zece mii de persoane, să nu zic 20.000 de persoane cei care stau acasă ce ar trebui să facă?

Cătălin Apostolescu: În primul rând să se spele pe mâini. Ba nu, în primul rând să stea realmente acasă. Să stea acasă, nu să considere acest stat acasă ca o vacanţă şi să se plimbe, să-şi vadă prietenii, să se ducă la mall sau să facă alte activităţi. Deci realmente să stea acasă.

Marius Tucă: Sau, dacă e, să nu intre în contact, să ţină distanţa asta de câţiva metri, să se spele pe mâni şi aşa mai departe. Cei care trebuie să iasă, despre ăştia e vorba?

Cătălin Apostolescu: Cei care trebuie să iasă, acolo nu mai putem să le recomandăm staţi acasă, există, în afară de medici, numeroase alte categorii profesionale care avem nevoie să muncească şi care trebuie să fie fizic prezenţi la locul de muncă.

Marius Tucă: Bătrânii trebuie izolaţi, asta am înţeles.

Cătălin Apostolescu: Bătrânii trebuie, pe cât posibil, să fie izolaţi pe cât posibil. O întrebare pe care mi-a pus-o un coleg de-al meu ”Ce fac dacă am o mamă paralizată acasă şi eu sunt singurul care trebuie să o îngrijesc?”

E posibil să ajungem în situaţia în care vom primi doar cazurile grave care au şanse de supravieţuire

Marius Tucă: Nu poţi să o laşi să moară. Da, e un exemplu foarte elocvent. Şi sunt şi altele.

Cătălin Apostolescu: Deci, în măsura în care este posibil, să izolăm, să ne spălăm pe mâini cât de des posibil, obligatoriu când venim de afară în casă, şi după ce intrăm în contact cu diverse obiecte care ar putea să fie contaminate, bare de autobuz, clanţe şi aşa mai departe. Dacă ştim că suntem răciţi să purtăm mască şi să evităm aglomeraţiile nenecesare.

Marius Tucă: Spuneţi-mi, cei care au simptome în casă, dar sunt uşoare, nu sunt forme…, ce medicamente ar trebui să ia? E o întrebare. Vom ajunge acolo încât veţi primi în spitale doar cazurile semnificative, hai să nu le spun grave.

Cătălin Apostolescu: E posibil să ajungem în situaţia în care vom primi doar cazurile grave care au şanse de supravieţuire.

Marius Tucă: Corect. Cu asta am început. Bun, şi ce trebuie să facă cei care stau acasă?

Cătălin Apostolescu: Dacă simptomele sunt uşoare de genul eu ştiu, îi doare uşor în gât sau le curge puţin nasul sau că fac o temperatură 37,7, recomandare este, în afară de a sta în casă şi de a bea cantitate mai mare de lichide, să nu facă absolut nimic.

Marius Tucă: Adică să nu ia nici măcar un paracetamol.

Cătălin Apostolescu: Nici măcar să ia un paracetamol. Dacă temperatura creşte mai mare, ideal ar fi să sune medicul de familie şi să se consulte pentru că medicul de familie în principiu ştie şi ce patologii asociate au. Că dacă mai au şi altceva pe lângă COVID, poate un diabet zaharat, poate o hipertensiune şi aşa mai departe şi atunci medicul poate să le spună despre posibile interacţiuni medicamentoase sau despre nişte semnale de alarmă care trebuie sesizate mai repede decât la alte categorii de pacienţi. Dacă simptomatologia nu se remite în două trei zile, obligatoriu ar trebui să vină la spital.

Marius Tucă: Să vină la spital şi unde trebuie să vină la spital în Bucureşti?

Cătălin Apostolescu: Deocamdată la spitalele de boli infecţioase sau în măsura în care se extinde…

Marius Tucă: Balş, Colentina – am înţeles că se va face un spital pentru aşa ceva, pentru COVID-19?

Cătălin Apostolescu: Da, dar, cel puţin din discuţiile pe care le-am avut astăzi, intrarea în Colentina se va face tot prin Balş.

Marius Tucă: Da, deci trierea, practic, se va face tot la Matei Balş.

Cătălin Apostolescu: Trierea şi diagnosticarea se va face la Matei Balş şi după aceea pacienţii vor continua să fie îngrijiţi la Colentina.

Marius Tucă: Am înţeles. Italia? De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în Italia?

Cătălin Apostolescu: Nu ştiu, e un miracol. Este un miracol, avem trei ţări vecine între ele care au trei pattern-uri diferite de evoluţie. Italia cu o explozie bruscă a cazurilor şi cu mortalitate foarte mare la bătrâni, Franţa cu o explozie moderată a cazurilor, cu o mortalitate medie dar cu raportare frecventă de cazuri la tineri şi Germania cu o cifră medie de pacienţi şi cu senzaţional de puţine decese. Întrebările sunt, sunt diferenţe în organizarea sistemului medical, sunt diferenţe în atitudinea faţă de boală, sunt diferenţe de raportare?

Marius Tucă: O întrebare frecventă este dacă virusul a suferit modificări şi că în România ar fi venit unul mai slab de înger faţă de ăla din Italia.

Cătălin Apostolescu: Nu ştiu.

Marius Tucă: Cu toate că cei mai mulţi vin din Italia.

Cătălin Apostolescu: Am avut un prim val care a venit din Italia, după aceea au început să vină şi din Spania şi din Germania şi din Franţa. Se iau în discuţie inclusiv variaţii genetice ale populaţiilor respective.

Marius Tucă: Din punctul ăsta de vedere, trebuie să recunosc că România este una dintre cele mai expuse din Europa. Ştiţi de ce, nu? Pentru că la noi vin şi italienii şi spaniolii, foarte mulţi români care lucrează acolo, sigur că nu au apucat să vină foarte mulţi, dar, totuşi, cred că suntem singura ţară din Europa în care venit atât de mulţi români care lucrează în Italia, cea mai infectată şi, practic, lovită ca un tsunami de…

Cătălin Apostolescu: Da, sigur, avem… Practic toate ţările europene au o comunităţi româneşti foarte mari şi care circulă, studenţi români care învaţă în toate aceste ţări şi care, de asemenea, circulă.

Marius Tucă: Spuneţi-mi, s-a tot vorbit despre, şi e adevărat că o mortalitate destul de mică, ajunge până la 3%, apropo de coronavirus, faptul că cei mai afectaţi sunt bătrânii de peste 7o de ani, vorbeam de o medie de vârstă în Italia de 81 de ani a celor care mor.

Cătălin Apostolescu: Unu la mână, 3% nu este o mortalitate chiar atât de mică. Este o mortalitate mare. 3% este o mortalitate overall, pe toată masa de persoane infectate, că dacă ne ducem pe anumite segmente

Marius Tucă: În Italia e de două ori mai mare decât în China în momentul ăsta.

Cătălin Apostolescu: Dacă ne ducem pe anumite segmente populaţionale, mortalitatea este foarte mare. Deci la segmentul de peste 70, 75 de ani, acolo mortalitatea este

Marius Tucă: Am văzut acum, am citit nişte studii legate şi de tineri, sunt foarte muţi tineri în Franţa care sunt intubaţi.

Cătălin Apostolescu: Păi asta v-am zis, cele trei pattern-uri diferite ale unor ţări vecine şi cu graniţe comune, în care există un flux permanent de oameni între ei.

Marius Tucă: Până acum s-a vorbit, că forma uşoară, e adevărat, cei mai afectaţii bătrânii şi cei care au comorbidităţi, care au tot felul de boli căpătate într-o viaţă, dar am citit acum un studiu că în Franţa, de exemplu, sunt şi oameni tineri până în 50 de ani care au ajuns în stări, nu neapărat de intubare, dar în stări destul de grave.

Cătălin Apostolescu: Din păcate numai cercetările viitoare vor spune ce se întâmplă acolo.

Marius Tucă: Bun. Vă mulţumesc mult pentru participarea de astăzi, sunt foarte multe întrebări care au venit, poate mai avem ocazia să ne vedem şi vă ţinem pumnii pentru că aşa cum spuneam trebuie să fim conştienţi înainte de toate astea, vârful acestei epidemii va fi undeva, culmea, în preajma Paştelui.

Cătălin Apostolescu: Aşa preconizăm.

Marius Tucă: Undeva la sfârşitul lui aprilie, începutul de mai. Apropo de asta, medicul chinez specialist eminent care s-a ocupat de SARS vorbea de vârful de epidemie în China ca fiind în februarie şi aprilie să se termine asta. Dacă lucrurile vor fi aşa spuneaţi dumneavoastră mai devreme, aprilie, mai, undeva în iulie ar trebui totuşi să treacă valul acesta incredibil, nu?

Cătălin Apostolescu: Posibil.

Marius Tucă: Este posibil. În sfârşit o veste bună şi cu zâmbetul pe buze, o veste bună dată de dumneavoastră. Vă e teamă de coronavirus?

Cătălin Apostolescu: Da. Ar fi absurd să nu-mi fie teamă. Dar este genul acela de teamă care păzeşte bostănăria, adică teama care ne duce la precauţie, ne duce la găsirea de soluţii, nu este acea teamă paralizantă sau care să ne facă să fugim de pe câmpul de luptă.

Marius Tucă: Aia ar fi cea mai groaznică, ar fi mai mult decât virusul în sine.

Cătălin Apostolescu: Eu, sincer să fiu, nici n-aş vrea să lucrez în echipa mea căruia nu-i e frică de coronavirus pentru că ar însemna că este inconştient şi ar însemna că, pe lângă faptul că-şi pune viaţa lui în pericol, pune pe a întregii echipe.

Marius Tucă: Şi a pacienţilor, până la urmă, chiar dacă ei infectaţi sau vin unii care nu sunt infectaţi şi au simptome, există şi riscul ăsta. Vă mulţumesc mult pentru sinceritate şi pentru faptul că aţi fost în studioul nostru şi ţinem aproape. E foarte important lucrul ăsta, avem nevoie de profesionişti care să spună clar, răspicat, în termeni pe înţelesul tuturor şi mai ales avem o perspectivă medicală şi din prima linie şi din experienţa pe care aţi căpătat-o, în cazul dumneavoastră, de 30 de ani. Faceţi de mult asta, sunteţi pregătit la Matei Balş, aşa că eu cred că suntem pe mâni bune din punctul ăsta de vedere.

Cătălin Apostolescu: Numai timpul va arăta asta.

Marius Tucă: Eu sunt convins de asta şi timpul, cu siguranţă, o să-mi dea dreptate. Ne vedem din nou mâine la ediţii speciale, până atunci vă spun ca de obicei ţineţi aproape. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici