„Marius Tucă Show” | Interviul integral cu prof.dr. A. Rafila, despre coronavirus: Numărul de îmbolnăviri ar putea fi mare în foarte scurt timp

Marius Tucă: Olimpiada e în Japonia, Campionatul European este şi în România şi vorbim despre România, întotdeauna...

Alexandru Rafila: E bine, că probabil că vom avea timp să terminăm pregătirile...

Marius Tucă: Să terminăm ce, stadioanele?

Alexandru Rafila: Da.

Marius Tucă: Totuşi ironia asta legată de... domnule profesor avem Campionatul European, vin zeci de mii, sute de mii de oameni, avem, mai în vară ce e drept, UNTOLD-ul, sute de mii de oameni.

Alexandru Rafila: Eu nu cred că dacă lucrurile vor evolua aşa cum arată acum, mă îndoiesc... vedeţi ce se întâmplă, manifestări sportive, campionate de fotbal...

Marius Tucă: Neversea la mare, că e mai cald...

Alexandru Rafila: Rămâne să vedem... repet, nu vreau să facem predicţii, nu ştim cum o să evolueze în vară, dar probabil...

Marius Tucă: E adevărat. Haideţi să vorbim despre Bucureşti şi despre oraşele mari din ţară şi despre România. Campionatul European, vor fi meciuri care se joacă aici, dar şi în Europa.

Alexandru Rafila: Da, dar ce facem, gândiţi-vă că noi avem următoarea situaţie, să spunem, cursele de avion dinspre Italia sunt suspendate, joacă Italia în România, nici nu ştiu dacă este calificată, dar probabil că este calificată echipa Italiei, deci suporterii italieni nu vor putea veni, ce or să facă, vor sta două săptămâni în carantină, deci lucrurile astea nu se pot întâmpla şi în mod evident se vor lua decizii în acest sens, congrese medicale, vă spun în zona noastră, care sunt de mari dimensiuni, s-au suspendat.

Marius Tucă: La dumneavoastră la microbiologi?

Alexandru Rafila: Da.

Marius Tucă: Păi ar trebui să mergeţi fraţii mei, ca să nu zic fratele meu, păi vă ocupaţi cu asta în lume, trebuie să participaţi la congrese să descoperiţi antidotul la coronavirus.

Alexandru Rafila: Da, dar nu la congrese descoperi antidotul, asta este toată chestia.

Marius Tucă: A, păi atunci la congrese vă duceţi ca să vă mai...

Alexandru Rafila: Păi nu, facem un schimb de informaţii, dar cercetarea fundamentală înseamnă cu totul altceva.

Cred că în primul rând trebuie să luăm o decizie despre cum ne comportăm acasă, cum ne comportăm la locul de muncă

Marius Tucă: Bineînţeles că e adevărat. Păi, domnule profesor, plecând de la aceste lucruri care sunt foarte clare, cum vedeţi dumneavoastră dezvoltarea activităţilor pe teritoriul României, sunteţi din punctul meu de vedere, una dintre cele mai autorizate personalităţi în domeniul ăsta şi domeniul medical. Cum vedeţi dumneavoastră, da? Încercaţi să vă daţi jos haina, doar aşa pe jumătate, de profesionist, tocmai în coronavirus şi în tot ceea ce înseamnă epidemii de felul acesta, sunteţi şi reprezentantul României în Comitetul Executiv la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, spuneţi-mi mie, că ne cunoaştem, ne-am văzut ultima dată la o emisiune acum aproape 20 de ani, cum să se manifeste oamenii care trăiesc în Bucureşti şi în oraşele mari din România. Sunt foarte mulţi care aşteaptă, inclusiv eu aş putea să vă pun această întrebare, cu toate că pot avea câteva răspunsuri, nu am cum să îmi abandonez meseria indiferent de cum e.

Alexandru Rafila: Eu cred că în primul rând trebuie să luăm o decizie despre cum ne comportăm acasă, cum ne comportăm la locul de muncă, apropo de...

Marius Tucă: Asta am înţeles, nu ne batem copiii.

Alexandru Rafila: Nu, măsuri igienice, apropo de măsuri şi comportamente igienice.

Marius Tucă: Vorbim încă o dată despre asta.

Alexandru Rafila: E foarte uşor de spus, e foarte greu de aplicat. De exemplu, involuntar noi ne atingem de foarte multe ori faţa în decurs de un minut, deci trebuie să ne ţinem mâinile pe masă să nu ne mai atingem faţa, e foarte greu.

Marius Tucă: E adevărat, dar şi suprafeţele pe care ne ţinem mâinile trebuie să fie dezinfectate.

Alexandru Rafila: Trebuie să fie curate în primul rând şi dezinfectate. Trebuie să folosim săpunul foarte des şi dezinfectanţi pe bază de alcool, suprafeţele se dezinfectează...

Marius Tucă: Am vorbit despre asta şi să spunem că în aceste câteva săptămâni de când a izbucnit această epidemie de coronavirus am început să învăţăm şi noi, pentru că într-adevăr am avut probleme mari de igienă, cred că avem în continuare, şi avem probleme şi cu spălatul pe dinţi, pentru că suntem ultima ţară din Europa la cantitatea de pastă de dinţi folosită pe cap de locuitor. Bun, mai departe?

Alexandru Rafila: Acesta este un tip de comportament, al doilea trebuie să fie legat de responsabilitatea deplasărilor, trebuie să renunţăm voluntar la deplasări pe distanţe lungi.

Marius Tucă: Aici o să mă înjure foarte multă lume şi eu cu asta mă ocup, să spun lucruri ca să mă înjure lumea. Mie mi se pare, totuşi e o, hai să spunem, o chestie absurdă, că de când s-a declanşat coronavirusul şi au fost foarte multe cazuri în Italia de la bun început, cred că a fost China, parcă Coreea de Sud şi după aceea Italia, totuşi oamenii să călătorească în Italia. Aţi văzut că toate cazurile au fost aduse de cetăţeni care au călătorit în Italia sau care au venit din Italia în România, dat fiind. Deci acesta este primul lucru, foarte mare atenţie la călătorii, să ne anulăm călătoriile, nici nu se poate discuta altfel acum, pentru că este posibil, ca un român… noi doi să plecăm la Milano mâine cu maşina şi să şi ajunge poimâine, cel târziu.

Alexandru Rafila: De ajuns, ajungem sigur.

Marius Tucă: Pentru că nu ne interzice nimeni chestia asta, dar astea sunt de evitat şi călătoriile în general, vacanţele de Paşti acasă, în principiu.

Alexandru Rafila: Acasă sau în ţară, eventual în zone care să sperăm că până atunci nu vom avea şi noi zone roşii cum au italienii, dacă o să fie zone roşii atunci că sigur va trebui să le evităm.

Marius Tucă: Sunt zonele în carantină şi nu avem ce căuta acolo.

Alexandru Rafila: Exact, asta este foarte important şi să încercăm...

Marius Tucă: Meciurile nu mai au spectatori.

Alexandru Rafila: Nu mai au spectatori, să evităm aglomeraţiile...

Se amână concertele, iar manifestările de până la 1000 de oameni trebuie avizate de Direcţiile de Sănătate Publică

Marius Tucă: Concertele de câteva mii de oameni se amână.

Alexandru Rafila: Exact, se amână concertele, iar manifestările de până la 1000 de oameni trebuie avizate de Direcţiile de Sănătate Publică şi acolo trebuie să fie totuşi un spaţiu, să spunem că dacă faci o manifestare de 800 de oameni, să fie un spaţiu suficient încât ei să nu stea foarte apropriaţi, să fie săli diferite, să fie lucruri de genul acesta şi să oferi condiţii încât persoanele să fie la un anumit interval de siguranţă. Aţi văzut în Italia, e foarte interesant, restaurantele au rămas deschise cu condiţia să stai la masă şi să ai un anumit spaţiu de siguranţă în raport cu cel cu care stai la masă.

Marius Tucă: Şi să păstreze curăţenia şi să dezinfecteze locurile. Ştiţi că francezii, există un meci acum, Paris Saint-Germain cred că cu Real Madrid joacă, au pierdut cu 2-1 acolo, au dezinfectat tot stadionul pentru asta încercând să convingă autorităţile că se poate la un meci de liga campionilor. Să îmi spuneţi şi mie cu cine joacă Paris Saint-Germain ca să nu îmi rămână pe creier, nu de altceva. Deci păstrând locurile curate, inclusiv în restaurante, spaţii. Dar eu vă mai spun, românul are o activitate unde cred că se întâlnesc mii de oameni şi aici vă dau exemplul muzeului Luvru, ştiţi ce au făcut, da, sindicatul de acolo? Au închis muzeu, ştiţi de ce? Pentru că au făcut un calcul că ar exista mai mult de 5000 de oameni în acelaşi timp în muzeu, iar chiar dacă nu erau lipiţi unul de altul, a fost un motiv suficient...

Alexandru Rafila: Era o manifestare de 5000 de oameni.

Marius Tucă: Păi şi ce ne facem cu manifestarea care se cheamă mall?

Alexandru Rafila: Da, acolo...

Marius Tucă: Pentru că e un loc în care se întâlnesc mii şi mii de oameni.

Alexandru Rafila: Da, inclusiv copiii la care făceam referire...

Marius Tucă: Cum facem cu mall-ul?

Alexandru Rafila: Acolo ar trebui un program limitat şi, probabil, sigur nu poţi interzice de exemplu accesul la cumpărături, oamenii trebuie să aprovizioneze, dar trebuie să existe...

Marius Tucă: Una e la cumpărături şi alta e să fie mii de oameni care să stea în alte spaţii decât cele în care să...

Alexandru Rafila: Aici cred că pot fi luate măsuri de limitarea activităţii care să fie eficiente şi pentru sănătatea publică, din punctul ăsta de vedere se poate rezolva.

Marius Tucă: E adevărat, haideţi să ne întoarcem că uite, a venit momentul să dăm lovitura, dacă ne strângem 10 oameni deja strângem o sumă mare de bani: un laborator din Londra caută 24 de voluntari pentru a îi ajuta la testarea vaccinului care va trata CO-VID19, virusul va fi infectat în doze mici, în schimbul acestor 14 zile de carantină, cobaii vor primi 4000 de euro. La prima vedere această propunere poate părea surprinzătoare, dar este în cele din urmă destul de logică, aceste teste vor fi efectuate după ce vaccinul a fost testat pozitiv la animale, acestea vor interveni înainte de comercializare scopul fiind găsirea formulei.

Alexandru Rafila: E faza a treia de studii clinice. Deci faza întâi în laborator, faza a doua pe animal şi faza a treia la om.

Marius Tucă: Spuneţi-mi vă rog domn profesor, spuneaţi că e vorba de un an cel puţin, credeţi că în ianuarie anul viitor, vom avea un vaccin împotriva coronavirusului?

Alexandru Rafila: Da, dar repet sunt două lucruri, una e să avem vaccin şi alta e să avem vaccin disponibil pentru...

Marius Tucă: Da, dar măcar se pot vaccina pentru început persoanele care sunt cele mai predispuse la asta, oamenii în vârstă care au comorbidităţi...

Alexandru Rafila: Dar ştiţi cum este? Este o competiţie pentru că vaccinul va fi făcut de unul sau doi producători, o să fie o competiţie între state şi în interiorul fiecărui stat diverse grupe de populaţie ca să îşi procure vaccinul miraculos şi ţineţi minte când am avut în 2009 pandemia noi am avut totuşi Institutul Cantacuzino care a produs vaccinul pandemic şi nu am depins de alţi producători care... dar asta era valabil pentru gripă, aici discutăm despre un vaccin nou care nu poate fi...

Marius Tucă: Deci bătrânii, în primul rând aici, femeile, copiii mai puţin că nu sunt afectaţi.

Alexandru Rafila: Da, nu sunt afectaţi.

Marius Tucă: Dar întotdeauna cred că banul face legea şi aici cei care vor putea să îşi procure asta şi să plătească la suprapreţ vor avea, dar sperăm că nu ajungem acolo.

Alexandru Rafila: În general ăsta e tipul de comportament la orice fel de chestiune care este solicitată şi se găseşte într-o cantitate mică.

Marius Tucă: E adevărat, dar credeţi că în ianuarie anul viitor ar exista un vaccin pe piaţă care să fie...

Alexandru Rafila: Este foarte posibil.

Marius Tucă: Domnule profesor, ştiţi că noi trăim într-o lume atât de liberă şi unde informaţiile circulă atât de repede, avem Facebook, avem toate mijloacele acestea de informare, de reţele de socializare şi am scos foarte multe, chiar e nevoie să luaţi un pic de apă înainte, pentru că sunt foarte multe mituri şi am să vă întreb, să vă citesc din aceste lucruri care circulă foarte des pe internet şi sunt mai crezute, o să râdeţi, decât specialiştii, sunt mai crezute aceste lucruri spuse e neica nimeni, sau te miri cine ce spune, decât de un profesor universitar. Spuneţi-mi, dumneavoastră v-aţi făcut vaccinul antigripal?

Alexandru Rafila: Da, bineînţeles.

Marius Tucă: În ceea ce priveşte coronavirusul, vă e teamă?

Alexandru Rafila: Nu.

Marius Tucă: Cum vă protejaţi familia?

Alexandru Rafila: Măsuri igienice generale şi încercăm să evităm aglomeraţiile, dar deocamdată, repet, în România nu este cazul.

Marius Tucă: Ingerarea de alcool ajută la prevenirea infecţiilor sau distrugerea coronavirusului dacă acesta există în organism, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Fals. Utilizarea alcoolului pe tegumente da, ingerarea de obicei în timp dacă e continuă, repetată duce la o insuficienţă hepatică şi la o imunitate de proastă calitate, intri în grupul la risc maxim.

Marius Tucă: Exact, cum sunt bătrânii şi cei care au chestii morbide.

Alexandru Rafila: Exact.

Marius Tucă: Fumul de ţigară expirat de o persoană contaminată facilitează răspândirea virusului, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Fals, nu fumul de ţigară...

Marius Tucă: Ci stropii, saliva... consumul de usturoi previne infectarea cu coronavirus, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Fals.

Marius Tucă: Apropo de asta, îmi spuneaţi înainte de începerea emisiunii, că există la magazinele astea de suplimente alimentare pachete anti coronavirus.

Alexandru Rafila: Da, există tot felul de substanţe...

Marius Tucă: Şi aici e fals?

Alexandru Rafila: Bineînţeles, sunt la fel de eficiente ca şi în prevenirea gripei.

Virusul la 60 de grade deja îşi pierde patogenitatea, capacitatea de a fi transmis, deci curăţarea, spălarea este utilă pentru distrugerea virusului.

Marius Tucă: Ca şi prevenirea gripei şi ca efectul usturoiului asupra coronavirusului. Deci consumul de usturoi nu previne infectarea cu coronavirus. Votca poate fi folosită ca dezinfectant pentru mâini, e adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Depinde de tipul de votcă, dezinfectatul ideal are 70 de grade, există varietăţi de votcă care au 70 de grade.

Marius Tucă: Cu siguranţă pălinca asta tipic românească.

Alexandru Rafila: Da.

Marius Tucă: Consumul de apă caldă, expunerea la soare, folosirea uscătorului de păr va ucide virusul, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Fals, nu există nici un fel de studiu.

Marius Tucă: Trebuie să spălăm prosoapele şi lenjeria de pat la 60 de grade pentru că acest lucru omoară virusurile din ţesătură, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Virusul la 60 de grade deja îşi pierde patogenitatea, capacitatea de a fi transmis, deci curăţarea, spălarea este utilă pentru distrugerea virusului.

Marius Tucă: Coronavirusul poate sta ascuns în păr şi trebuie să vă spălaţi cât mai des pe cap, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: El nu stă ascuns în păr, el poate să persiste dacă cumva secreţiile respiratorii ajung în păr, dar nu pentru o perioadă îndelungată.

Marius Tucă: Minerale minune, un vloger care este în vogă din străinătate, are mii de fallow-ri, susţine că un supliment mineral minune numit MMS poate distruge coronavirusul?

Alexandru Rafila: Nu ştiu despre ce supliment este vorba şi nu ştiu cine a făcut testările mai ales.

Marius Tucă: Anul trecut Agenţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite a avertizat cu privire la pericolele pentru sănătate legate de MMS, autorităţile medicale din alte ţări au emis de asemenea alerte, consumul acestui supliment minune poate provoca greaţă, vărsături, diaree şi simptome de deshidratare severă, deci ăsta este. Dezinfectantul pentru mâini făcut în casă, geluri de mână pe bază de alcool conţin de obicei emolienţi ceea ce le face mai blânde pentru piele, în condiţiile în care au conţinut de alcool de 60-70%.

Alexandru Rafila: Da, sunt ok.

Marius Tucă: Argintul potabil, hai că numai din ăsta nu băusem în România.

Alexandru Rafila: Argintul viu sau?

Marius Tucă: Utilizarea argintului coloidal, un lichid cu particule minuscule de argint suspendat a fost promovat de tele-vanghelistul american Jane Baker, un invitat a susţinut că soluţia ucide câteva tulpini de coronavirus în decurs de 12 ore.

Alexandru Rafila: Deci sărurile de argint sunt antiseptice sau dezinfectante, în funcţie de concentraţie, s-ar putea să fie adevărat, dar nu prin ingestie.

Marius Tucă: Am înţeles. Mai departe, să stai la căldură şi să eviţi îngheţata, consumul de apă caldă şi expunerea la soare va ucide virusul, se arată într-o postare distribuită de zeci de mii de utilizatori din diferite ţări, pe reţelele de socializare şi atribuite în mod fals UNICEF. În postare se mai spune că trebuie evitate îngheţata şi alimentele reci.

Alexandru Rafila: Apa are într-adevăr efectul ăsta, condiţia să bei apă peste 60 de grade.

Marius Tucă: A, da? Şi asta înseamnă să te...

Alexandru Rafila: Da, şi este o prostie.

Marius Tucă: Bineînţeles, să bei apă la fiecare 15 minute, o postare copiată şi distribuită pe mai multe conturi de Facebook citează un medic japonez care recomandă să bem... de ce medicii japonezi ar fi mai buni decât medicii români? Care recomandă să bem din 15 în 15 minute apă pentru a elimina orice virus care ar fi putut intra în gură. O versiune în limba arabă a fost distribuită de peste 250.000 de ori.

Alexandru Rafila: Atunci am putea să folosim un antiseptic oral, apă de gură, ca să reducem încărcătura microbiană.

Marius Tucă: Da, PSG a dezinfectat stadionul pentru a îi primi pe suporteri la meciul contra Bourussia Dortmund, despre asta era vorba.

Alexandru Rafila: Nu este un lucru rău, deci orice spaţiu sau orice mijloc de transport care este impecabil, este curat, este foarte potrivit pentru a limita transmiterea oricărei infecţii, inclusiv a infecţiei cu coronavirus, adică nu aş vrea să ne focalizăm neapărat pe această infecţie, e o măsură generală şi să fii curat şi să utilizezi gel de mâini...

Marius Tucă: Ideea de a fi mai catolic decât Papa, totuşi. Am văzut şi eu un meci în Spania, cred că erau 80.000 de oameni, au jucat fără nici o problemă, Spania are cazuri nu? Şi nu puţine, fără nici o problemă are 1000 de cazuri în timp ce în România un meci de aseară de pe Stadionul Naţional a fost fără telespectatori.

Alexandru Rafila: Bine, aici nu am comentarii, legat de rapiditatea cu care am luat noi măsuri, dar repet, aceste măsuri trebuie corelate cu contextul epidemiologic.

Marius Tucă: Haideţi să mai vedem informaţii adevărat sau fals. Copiii şi tinerii până la 18 ani se îmbolnăvesc mai rar, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Da, e adevărat.

Marius Tucă: Adulţii peste 70 de ani, reprezintă un risc crescut de îmbolnăvire, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Da, adevărat.

Marius Tucă: Riscul de mortalitate este direct proporţional cu vârsta, adevărat?

Alexandru Rafila: De la copii, ca să spunem exact, până la 10 ani sunt 0, de la 10 ani până pe la 40-50 de ani avem undeva în jur de 0,2%, iar peste 80 de ani avem 15%, deci serios.

Marius Tucă: Fumătorii sunt mai expuşi riscului contaminării, adevărat?

Alexandru Rafila: Da, pentru că apărarea locală este afectată de consumul de tutun.

Marius Tucă: Chiar dacă te-ai vindecat de infecţia de coronavirus, poţi face boala din nou, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Situaţii excepţionale care se referă la persoane cu imunitate incompletă, care nu reuşesc să facă anticorpi protectori, dar regula nu este să te reinfectezi, este o situaţie de excepţie.

Marius Tucă: Există cazuri în China în momentul acesta. Infectarea cu coronavirus nu creează imunitatea, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Nu sunt suficiente studii, dar părerea mea că este fals, mai ales că deja au apărut teste de diagnostic, care identifică anticorpii la sfârşitul infecţiei cu coronavirus.

Marius Tucă: Nu există tratament pentru cazurile severe, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Nu există tratament etiologic, adică tratamentul care se adresează cauzei, coronavirusului, indiferent că forma e uşoară, medie sau severă,

Marius Tucă: Deci tratament împotriva efectelor.

Alexandru Rafila: Da, simptomatic şi, cum am spus, de susţinere cu oxigen sau cu aparatele care...

Marius Tucă: Care sunt medicamentele care se atribuie în momentele acestea?

Alexandru Rafila: Antiinflamatorii, antipiretice, deci scad febra, scad inflamaţia, scad durerea dacă ai, să spunem, cefalee şi există studii privind utilizarea unor medicamente, fie că vorbim despre medicamente antivirale care se utilizează în infecţia cu HIV sau discută de un antiviral nou descoperit şi testat, există studii clinice în acest moment de o companie americană, Gilead se numeşte compania, sau discutăm despre...

Marius Tucă: Şi cum se numeşte medicamentul?

Alexandru Rafila: Retaviraz se numeşte. Şi mai discutăm despre Clorochină care este un antimalaric, deci o substanţă care se dă ca să prevină malaria, sau să o trateze, după caz, care este administrat şi sunt studii făcute la Universitatea din Helsinki pentru că administrarea acestui medicament la pacienţii cu forme grave îmbunătăţeşte performanţa respiratorie, deci simptomatologia de insuficienţă respiratorie este ameliorată mai rapid dacă se administrează Clorochina.

Marius Tucă: Coronavirusul există foarte puţin în mediul înconjurător, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: În funcţie de condiţiile de mediu, nu avem studii pe coronavirus, avem studii pe celelalte tulpini de coronavirus care au produs, de exemplu, SARS sau MERS, el rezistă minute, ore, la o temperatură cum este cea de aici, de 20 şi ceva de grade şi în condiţii de umiditate medie.

Marius Tucă: Venirea verii va... aici e o întreagă discuţie despre asta, venirea verii va duce la dispariţia coronavirusului, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Sperăm să fie adevărat, dar probabil că nu va dispărea, dar infecţiozitatea lui se va reduce.

Marius Tucă: Dar, de ce nu avem cazuri de exemplu în America de Sud?

Alexandru Rafila: Avem.

Marius Tucă: Avem şi în America de Sud?

Alexandru Rafila: Avem şi în America de Sud şi avem şi în Africa, nu multe cazuri, dar avem.

Marius Tucă: Dar totuşi, asta arată că acolo unde temperaturile...

Alexandru Rafila: Dar în America de Sud, depinde unde, pentru că acolo ştiţi că este sezonul invers şi trebuie să vedem dacă în timpul sezonului cald din emisfera nordică, numărul de cazuri din emisfera sudică se va multiplica şi atunci putem să legăm inclusiv de chestiunea asta cu relaţia cu temperatura.

Marius Tucă: O persoană contaminată poate transmite virusul la animalul de companie, e adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Nu, este fals.

Marius Tucă: Gelurile dezinfectante pentru mâini existente în comerţ nu omoară coronavirus, e adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Este fals, dacă sunt produse serioase şi nu sunt contrafăcute...

Marius Tucă: Şi care să aibă alcool cel puţin 60-70%, asta e ideea. O mască făcută din şerveţel de hârtie protejează la fel ca o mască achiziţionată la farmacie, adevărat sau fals?

Alexandru Rafila: Depinde de tipul de mască, noi avem mai multe tipuri de mască, măştile chirurgicale, acelea simple, nu protejează împotriva infectării, ci protejează persoana care are o viroză respiratorie să împrăştie microorganismele în mediu. Personalul medical trebuie să utilizeze măşti cu grad de protecţie doi sau trei care sunt, într-adevăr, dar sunt cu totul alt tip, altă filozofie, dacă vreţi... producerea acestor măşti care protejează personalul medical. Sigur, cu un şerveţel depinde foarte mult şi de şerveţel ca să spunem aşa, există diverse tipuri.

Marius Tucă: Ne întoarcem la China, un exemplu incredibil pentru ceea ce s-a întâmplat, cum să spun, tot răul spre bine, o dată vorbim despre rău, e vorba despre milioane de oameni în momentul acesta, dar pe de altă parte sistemul de acolo, sistemul de stat a făcut posibilă această carantină aproape naţională, să îi spunem, pe de o parte. Şi vorbind despre China, v-am auzit la rândul dumneavoastră vorbind despre faptul că în momentul în care exista un suspect de coronavirus sau care avea coronavirus erau 5 medici care se ocupau de acest bolnav.

Alexandru Rafila: Da, la Wuhan au funcţionat 1800 de echipe de epidemiologi.

Marius Tucă: 1800 echipe, fiecare echipă 5 oameni.

Alexandru Rafila: 5 oameni, exact, şi întotdeauna dacă exista un pacient nou, toată ancheta epidemiologică, contacţii posibil era făcută de această echipă, or trebuie să ai o resursă formidabilă, aici nu discutăm cât de mare e ţara, dar discută şi de ce resurse umane calificate are şi, repet, ăsta este elementul zero care ar trebui luat în considerare de către autorităţi în România, protejarea resursei umane si înseamnă resursa umană… sunt cel puţin câteva categorii, cei care fac diagnosticul de laborator, sunt puţini oameni calificaţi care să facă teste de biologie.

Avem la nivel naţional 200-250 de epidemiologi care sunt răspândiţi pe la spitale sau la Direcţii de Sănătate Publică sau la Institutul de Sănătate Publică, în condiţiile în care în China, doar în Wuhan aveam 9000

Marius Tucă: Câţi sunt domnule profesor?

Alexandru Rafila: Nu ştiu să vă spun, că dacă vă spun câte laboratoare sunt funcţionale acum, avem 5 laboratoare funcţionale, care fac testare, la noi la Balş, la spitalul Babeş, Cluj, Iaşi şi Timişoara şi sperăm Constanţa şi Craiova care au început şi ei acum, sunt mai la început. Dar aici nu e vorba doar de echipament în sine, deci, dincolo de prezenţa echipamentului, personalul calificat, atenţie, avem la nivel naţional 200-250 de epidemiologi care sunt răspândiţi pe la spitale sau la Direcţii de Sănătate Publică sau la Institutul de Sănătate Publică, în condiţiile în care în China, doar în Wuhan aveam 9000, este o cifră incredibilă pentru mine. Gândiţi-vă că acum ei s-au luptat să identifice toţi contacţii, toată filiera posibilă de răspândire în condiţiile în care avem 15 cazuri, dar dacă o să avem 1500 de cazuri...

Marius Tucă: Vă întreb altfel, pentru un caz de câţi oameni avem nevoie şi ce calificare trebuie să aibă?

Alexandru Rafila: Deci trebuie să fie cel puţin un epidemiolog şi să mai fie asistenţi...

Marius Tucă: Păi 200 sunt cu toţii.

Alexandru Rafila: Da, 250 să zicem de epidemiologi.

Marius Tucă: 250 aşa, mai departe, ca resursă umană, e nevoie de un medic, nu?

Alexandru Rafila: Păi nu, medic epidemiolog, ăştia sunt medici.

Marius Tucă: Păi nu e vorba de a fi internat într-un...

Alexandru Rafila: Ăştia sunt ăia care fac ancheta, care merg să depisteze contacţii ca să limiteze transmiterea.

Marius Tucă: Nu trebuie neapărat să fie medici ăştia.

Alexandru Rafila: Ba da.

Marius Tucă: Trebuie să fie medici?

Alexandru Rafila: Da, epidemiologia este o specialitate şi este o ştiinţă.

Marius Tucă: Deci automat ancheta epidemiologică trebuie făcută de medici. Păi bun, în cazul în care noi am avea, hai să presupunem, pentru că este faza a doua enunţată şi de Departamentul de Situaţii de Urgenţă, doctor Raed Arafat, dacă noi am avea 1000 de cazuri, de ce resursă ar fi nevoie?

Alexandru Rafila: Noi nu o să putem face ce a făcut China şi atunci o să încercăm să mergem cu o situaţie...

Marius Tucă: Să ne cârpim.

Alexandru Rafila: Nu să ne cârpim neapărat, o să fie similar cu ce se întâmplă la gripă, ştiţi că la gripă noi avem un sistem santinelă, adică noi nu testăm în toate cazurile de gripă din ţară, ci avem anumite unităţi medicale şi medici de familie care de la pacienţi suspecţi trimit probe şi putem să ştim cam care este circulaţia virusului şi aşa mai departe. Restul cazurilor spunem că este gripă ILI, adică Influensa Like Illnes, adică o gripă diagnosticată clinic, atunci probabil şi infecţia cu coronavirus, dacă se va răspândi foarte mult şi o să ştim dacă sunt persoane infectate şi o să vedem că şi membrii de familie s-au persoane apropriate s-au infectat, nici nu are rost câte o dată să mai testezi, sunt ţări care nici măcar nu mai testează astfel de situaţie, spun „da, este infecţie cu coronavirus” şi îl trecem ca şi infecţie cu coronavirus. Şi mergem cu recomandările, în general în populaţie nu o să mai poată nimeni să meargă după fiecare pacient, dacă numărul de pacienţi într-o zi este mult mai mare de exemplu, decât numărul de epidemiologi...

Marius Tucă: Ceea ce s-a întâmplat în China.

Alexandru Rafila: Ceea ce s-a întâmplat în China.

Marius Tucă: Aţi văzut că erau luaţi de pe stradă sau din casă.

Alexandru Rafila: Exact şi atunci o să trebuiască să mergem şi la o altă fază de tratament, pentru că în momentul de faţă îi ducem în spitale de boli infecţioase, în a doua fază o să îi ducem şi în alte tipuri de spitale decât cele de boli infecţioase şi în a treia fază, sau poate încă din faza a doua, formele uşoare se vor trata la domiciliu, pentru că, acelaşi lucru şi la gripă, formele uşoare de gripă se tratează...

Marius Tucă: Şi cazul cel mai grav, locurile la terapie intensivă.

Alexandru Rafila: Asta este de fapt cheia reducerii mortalităţii. Eu, din câte ştiu, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a demarat achiziţia a 300 de echipamente de suport respirator şi probabil că ele vor ajunge şi vor fi distribuie în ţară, dar şi astea trebuie să fie mobile să poţi să aloci resurse acolo unde e un număr mare de cazuri.

Marius Tucă: Spuneţi-mi de ce nu a declarat Organizaţia Mondială a Sănătăţii pandemie până acum?

Alexandru Rafila: Sincer să fiu nu ştiu de ce nu a declarat pentru că există o regulă pentru declararea pandemiei, ca infecţia să se transmită susţinut în comunitate pe cel puţin trei continente,

Marius Tucă: Ceea ce se întâmplă în momentul ăsta.

Alexandru Rafila: Avem Asia, avem Europa, în Statele Unite e discutabil dacă se transmite, dar din ce semne avem noi se pare că se transmite, probabil că e o decizie care e mai mult de natură politică, dar să ştiţi că schimbă cu nimic situaţia dacă se declară sau nu.

Marius Tucă: Domnule profesor, cam astea au fost întrebările pe astăzi şi mulţumim mult pentru participare.

Alexandru Rafila: Şi eu vă mulţumesc pentru oportunitate.

Marius Tucă: Trebuie să facem o scurtă recapitulare, nu sunteţi de acord să fie închise şcolile, aveţi trei argumente esenţiale, principale pentru asta.

Alexandru Rafila: Nu că nu sunt de acord, în acest moment.

Marius Tucă: În acest moment, vorbim de momentul acesta.

Alexandru Rafila: Exact, în acest moment şi cred că este nevoie de o etapă intermediară de pregătire a închiderii şcolilor, o dată cu informarea părinţilor care să înţeleagă riscurile, deci noi trebuie să lucrăm destul de mult cu părinţii ca să înţeleagă care sunt riscurile pentru copii, care sunt riscurile de răspândire şi să avem o metodologie care să fie asumată şi cunoscută de către toată lumea. Degeaba am eu metodologia Institutului Naţional de Sănătate Publică dacă ea nu e cunoscută de toată lumea, ea trebuie cunoscută, profesioniştii aşa recomandă. Sigur că se pot lua şi altfel de decizii legate de...

Marius Tucă: Doi, aţi spus foarte clar şi răspicat, românii din străinătate, românii care lucrează în Italia, în Spania, spuneţi foarte răspicat, nu au ce să caute acasă, o dată pentru că ar duce la îmbolnăvirea familiilor de aici şi e vorba e bătrâni, de părinţi, de bunici în primul rând şi în egală măsură e vorba despre faptul că dacă ar trece de graniţe, să spunem, dar până să treacă de graniţă, în loc să se bucure de sărbători sau când vor să vină, vor sta două săptămâni în carantină, deci practic nu au ce să caute în România. Şi alte multe alte întrebări, alte răspunsuri medicale pe care le-aţi dat în această seară, mulţumesc mult pentru participare şi ne vom mai vedea, să sperăm că în vremuri mai bune când o să scăpăm de coronavirus.

Alexandru Rafila: Să discutăm despre Educaţie pentru Sănătate.

Marius Tucă: Vom vorbi despre educaţie şi vom vorbi şi despre vaccin şi despre vaccinuri în general şi de ce nu, despre virusuri. Ţineţi aproape!