ALEGERI PARLAMENTARE în Arad: Aproape toţi parlamentarii vor un nou mandat. Tot la Arad candidează şi Neamţu şi MRU

Aproape toţi parlamentarii de Arad, cu excepţia a doi dintre ei, vor candida pentru un nou mandat, iar doi au schimbat între timp partidele. Tot la Arad vor să ceară votul pentru a intra în Parlament şi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi liderul Partidului Noua Dreaptă Mihail Neamţu.

1022 afişări
Imaginea articolului ALEGERI PARLAMENTARE în Arad: Aproape toţi parlamentarii vor un nou mandat. Tot la Arad candidează şi Neamţu şi MRU

ALEGERI PARLAMENTARE în Arad: Aproape toţi parlamentarii vor un nou mandat. Tot la Arad candidează şi Neamţu şi MRU (Imagine: Octav Ganea/ Mediafax Foto)

În judeţ, principalele forţe politice, USL şi ARD, şi-au stabilit listele de candidaţi.

Conform USL Arad, la Senat vor candida actualul senator Ovidiu Marian (PNL) - Colegiul 1, liderul PNL Arad, Ioan Cristina - Colegiul 2 şi Dorel Popa (PSD) - Colegiul 3.

La Camera Deputaţilor, candidaţii USL sunt: Flavius Măduţă (PSD) - Colegiul 1, Lia Ardelean (PC) - Colegiul 2, Florin Galiş (PNL) - Colegiul 3, deputatul Mihăiţă Calimente (PNL) - Colegiul 4, deputatul Ciprian Luca (PSD) - Colegiul 5, Dorel Căprar (PSD) - Colegiul 6 şi senatorul Avram Crăciun (UNPR) - Colegiul 7.

Din partea ARD, pentru Senat vor candida fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică) - Colegiul 1, primarul din Sebiş, Gheorghe Feieş (PDL) - Colegiul 2 şi senatorul Traian Igaş (PDL) - Colegiul 3.

La Camera Deputaţilor, candidaţii anunţaţi de ARD sunt: Mihail Neamţu (PNŢCD) - Colegiul 1, deputatul Claudia Boghicevici (PDL) - Colegiul 2; Gheorghe Seculici (PDL) - Colegiul 3; Călin Bibarţ (PDL) - Colegiul 4; Eusebiu Pistru (PDL) - Colegiul 5; deputatul Marius Gondor (PDL) - Colegiul 6 şi deputatul Iustin Cionca (PDL) - Colegiul 7.

La UDMR, actualul deputat Petru Farago va candida din nou, dar nu în Colegiul 7, ci în Colegiul 3. În 2008, acesta primise mandatul suplimentar în Colegiul 7, judeţul având astfel 11 parlamentari în actualul Legislativ, faţă de zece până în 2008. Conform Legii 35/2008, în situaţia în care, la nivelul unei circumscripţii, mandatele care trebuie alocate unei formaţiuni politice au fost deja câştigate, se alocă mandate suplimentare pentru asigurarea proporţionalităţii în viitorul Legislativ. În Arad, PDL câştigase cu 50 la sută plus unu mai multe mandate decât ar fi avut dreptul în mod proporţional.

Dintre parlamentarii actuali de Arad, doar Adrian Niţu (PDL) şi Lucian Riviş Tipei (PDL) nu se regăsesc pe nicio listă a competitorilor de la alegerile din decembrie. Până săptămâna trecută, Tipei era candidat, dar şi-a anunţat retragerea.

Doi dintre candidaţi, Ovidiu Marian (PNL) şi Avram Crăciun (UNPR), au schimbat partidele. Astfel, Ovidiu Marian a părăsit PDL în iulie, în timp ce Crăciun a părăsit PSD în favoarea UNPR în urmă cu un an, dar va candida tot pentru USL.

 

Contracandidaţii în colegii

Pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul 1 principalii contracandidaţi sunt Flavius Măduţă (USL) şi Mihail Neamţu (ARD).

În Colegiul 2, fostul ministru al Muncii Claudia Boghicevici va candida pentru ARD tot împotriva unei femei, Lia Ardelean (USL).

În Colegiul 3, lupta se va da între preşedintele organizaţiei municipale a PNL, Florin Galiş (USL), şi preşedintele organizaţiei judeţene a PDL, Gheorghe Seculici (ARD).

În Colegiul 4, liberalul Mihăiţă Calimente va candida pentru USL contra lui Călin Bibarţ (ARD).

În Colegiul 5, deputatul PSD Ciprian Luca va candida pe listele USL împotriva democrat-liberalului Eusebiu Pistru (ARD), fost secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

În Colegiul 6, preşedintele PSD Arad, Dorel Căprar (USL), îl are contracandidat pe deputatul democrat-liberal Marius Gondor (ARD).

În Colegiul 7, senatorul Avram Crăciun va candida pentru USL şi va concurca cu deputatul Iustin Cionca (ARD).

La Senat, în Colegiul 1 (municipiul Arad), principalii competitori vor fi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu (ARD) şi senatorul Ovidiu Marian (USL).

În Colegiul 2 (Nordul judeţului), liderul PNL Arad, Ioan Cristina, va candida pentru USL împotriva primarului oraşului Sebiş, Gheorghe Feieş (ARD).

În Colegiul 3 (Sudul judeţului), vor concura fostul primar de Arad Dorel Popa (USL) şi fostul ministru de Interne Traian Igaş (ARD).

 

Mihai Răzvan Ungureanu a ales fieful PDL

Preşedintele Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, în vârstă de 44 de ani, va candida în Colegiul 1 pentru Senat contra senatorului Ovidiu Marian (USL). Ungureanu a avut de ales între mai multe circumscipţii pentru candidatura sa la Senat. A oscilat între Iaşi, Bucureşti şi Arad, însă invitaţia lansată de primarul din Arad, democrat-liberalul Gheorghe Falcă, părea de nerefuzat. Chiar dacă nu a răspuns invitaţiei imediat, creând un mic suspans pe scena politică locală, Ungureanu ştia că fieful PDL este Aradul, pentru că aici democrat-liberalii au avut cele mai bune rezultate din ţară la ultimele scrutine.

Când şi-a anunţat public decizia săptămâna trecută, Ungureanu spunea că e bucuros că îl poate "urma istoriceşte pe regretatul Ioan Raţiu, care a candidat pentru un post de deputat tot la Arad, fiind originar din Turda".

"Candidez la Arad şi pentru că Banatul a fost întotdeauna în avanpostul dreptei politice, în Banat Forţa Civică are organizaţii puternice", afirma fostul premier.

Mihai Răzvan Ungureanu a revenit în lumina reflectoarelor odată cu nominalizarea la funcţia de prim-ministru. El a fost premierul României în prima parte a acestui an, din februarie până în aprilie, Guvernul său căzând în urma moţiunii de cenzură depuse de opoziţie şi care a trecut în Parlament cu 235 de voturi "pentru". Ungureanu a intrat astfel în istorie ca fiind premierul cu cel mai scurt mandat.

Anterior să fie prim-ministru, respectiv din decembrie 2007, fusese la conducerea SIE.

Înainte de SIE, în decembrie 2004, Ungureanu fusese instalat în funcţia de ministru al Afacerilor Externe. Pe vremea aceea era liberal şi făcea parte din Guvernul Tăriceanu. Avea 36 de ani şi devenise cel mai tânăr ministru de Externe al României. A demisionat din funcţia de şef al diplomaţiei la 4 februarie 2007, la două zile după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut să-şi prezinte demisia, în urma situaţiei create după reţinerea a doi muncitori români în Irak. La acel moment, premierul Tăriceanu l-a acuzat pe Ungureanu că l-a informat doar pe şeful statului în legătură cu acest caz, nu şi Guvernul.

După demisia de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, Ungureanu s-a reîntors la funcţia deţinută înainte de a fi ministru, aceea de reprezentant al României la Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), cu sediul la Viena.

Înainte de a fi fost numit în funcţii politice, după absolvirea facultăţii în 1992, Mihai Răzvan Ungureanu a devenit pentru o scurtă perioadă profesor la Liceul de Filologie-Istorie "Mihai Eminescu" din Iaşi. Din acelaşi an, a fost angajat cadru didactic universitar de Istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, fiind preparator (1992-1996), asistent (1996-1998), lector (1998-2005) şi apoi conferenţiar (din 2005).

Ungureanu a studiat la Liceul de matematică-fizică "Costache Negruzzi" din Iaşi, pe care l-a absolvit ca şef de promoţie în anul 1987. În perioada liceului, Ungureanu a fost membru supleant în CC al UTC.

În 1988, a devenit student la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi. În perioada studenţiei, a fost membru al Senatului Universităţii "Al.I.Cuza" din Iaşi (1990-1992) şi Secretar executiv al Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor în Istorie, Budapesta - Bruxelles (1990-1993).

Ungureanu a absolvit facultatea în 1992, iar un an mai târziu a susţinut masteratul în Studii Ebraice la Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies din cadrul Universităţii Oxford, iar în martie 2004 a obţinut doctoratul în istorie modernă la Facultatea de Istorie a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi.

În perioada 1998-2001, Mihai Răzvan Ungureanu a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, fiind numit apoi director general - emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) şi coordonator-adjunct al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) (2003-2004), ambele cu sediul la Viena.

Conform declaraţiei de avere, Ungureanu are trei terenuri: un teren intravilan de 5.000 de metri pătraţi în comuna Nistoreşti, "în devălmăşie" cu soţia sa, Daniela, achiziţionat în perioada 2003-2004, un teren agricol de 20.000 de metri pătraţi în extravilanul localităţii Slobozia, obţinut prin donaţie în anul 2010 şi, alături de soţia sa, are un teren intravilan de peste 4.200 de metri pătraţi în Voluntari, aferent unei case de 283 de metri pătraţi, ambele cumpărate în 2007. El mai are, la Iaşi, un apartament de 42 de metri pătraţi achiziţionat în 1996.

Nu are maşină, însă deţine în conturi 17.000 de euro şi aproape 50.000 de lei. Are însă şi două credite, ambele contractate în 2006 - unul în lei, scadent în 2021, în valoare de 54.482 de lei, şi celălalt, scadent în 2031, în valoare de 84.500 de euro.

 

100.000 de euro vs. MRU

Candidatul Ovidiu Marian, preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, speră că îl va învinge pe Mihai Răzvan Ungureanu pentru că e arădean. Are şi o promisiunea pentru mediul de afaceri: o lege prin care să se acorde 100.000 de euro "pentru retehnologizarea" micilor întreprinderi.

"Este un proiect de ajutor nerambursabil de până la 100.000 de euro pentru retehnologizarea întreprinderilor mici. Propun să se creeze un fond dedicat acestui program, să zicem de 100 de milioane de euro", a declarat Ovidiu Marian. Întrebat despre criteriile pe baza cărora ar fi selectate firmele pentru acest ajutor, candidatul a spus că se mai gândeşte la ele.

Marian are 50 de ani şi este inginer de construcţii, căi ferate şi poduri. Până în 2008, a ocupat diverse funcţii în administraţia locală din Arad, între care director la Gospodăria Comunală şi director în Primăria Arad. A fost şi consilier local, ales pe listele PNŢCD, înainte să treacă la PDL, iar mai apoi la PNL.

Senatorul spune că îşi doreşte al doilea mandat pentru că în patru ani consideră că a reuşit să cunoască "modul în care trebuie lucrat în Legislativ".

"Prin eforturi proprii, am reuşit să aduc în Arad un milion de euro pentru şcoli, spitale şi alte proiecte. Am avut unele proiecte legislative importante, precum cel referitor la majorarea pragului de deţinere la SIF-uri de la unu la cinci la sută", spune senatorul.

În cei patru ani de mandat, Marian a avut 38 de iniţiative legislative, dar numai patru au devenit legi.

Conform celei mai recente declaraţii de avere, Marian deţine doar un apartament de 60 de metri pătraţi cumpărat împreună cu soţia în anul 2000. Are însă datorii de 15.000 de euro şi 20.000 de lei pe care trebuie să le plătească unei bănci până în 2020.

La momentul instrării în Senat, în 2008, Marian era ceva mai înstărit, având şi un autoturism Ford Focus cumpărat chiar în acel an.

 

Mihail Neamţu, la un pas să candideze independent

Liderul mişcării Noua Republică, Mihail Neamţu, are 34 de ani şi va candida pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 1 contra lui Flavius Măduţă (USL). Este arădean la origini, dar prea puţin cunoscut pe scena politică locală. A fost nevoit să se înscrie în PNŢCD pentru a candida pe listele ARD, întrucât mişcarea sa nu a ajuns la stadiul de partid.

Până să fie "bătut în cuie" pe lista ARD, Neamţu a avut ceva emoţii, provocate de liderii PDL Arad. Aceştia îi propuseră Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor, însă liderul Noua Republică a insistat pentru Colegiul 1, care cuprinde cartierul Micălaca, locul în care a copilărit. Mizând că prin concentrarea campaniei pe acest aspect va obţine mai multe voturi, Neamţu a fost pregătit să candideze ca independent. Cu numai câteva zile înainte să obţină colegiul dorit de la ARD, susţinătorii săi începuseră o campanie de strângere de semnături de la electoratul din Colegiul 1. A avut însă mai mult sprijin de la liderii centrali ai Alianţei, care l-ar fi impus în colegiul dorit, în pofida împotrivirilor PDL Arad.

De altfel, cel desemnat de PDL Arad pentru Colegiul 1, actualul deputat Lucian Riviş Tipei, anunţase săptămâna trecută că se retrage din cursa electorală, lăsând locul liber. Tipei a invocat "atacuri murdare" asupra sa şi a familiei din partea USL, la care nu vrea să răspundă la acelaşi nivel pentru că este neoprotestant. Astfel, locul lui Tipei a fost luat de Neamţu, iar în locul lui Neamţu, în Colegiu 4, PDL va desemna alt candidat.

După cum scrie în CV, Neamţu este filosof, teolog şi eseist, autor al mai unor cărţi. Are studii de filozofie la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj şi licenţă în teologie ortodoxă (2005) la aceeaşi universitate.

 

Traian Igaş, ministrul care s-a ocupat de "branconaj"

Senatorul Traian Igaş, în vârstă de 44 de ani, candidat în Colegiul 3 pentru Senat cu fostul primar de Arad Dorel Popa (USL), este mai cunoscut pentru greşelile gramaticale exploatate de presă decât pentru activitatea sa de parlamentar. Memorabil rămâne cuvântul "branconaj".

A ieşit în evidenţă cu aceste greşeli în perioada în care a fost ministru de Interne, perioadă pe care, de altfel, nici nu o menţionează în CV.

Igaş este unul dintre parlamentarii arădeni înstăriţi. Când a intrat în Senat deţinea, conform declaraţiei de avere, patru terenuri în Pecica, unul având şi un luciu de apă de 1.500 de metri pătraţi. Mai avea un apartament în Arad şi o casă în oraşul Pecica, dar şi bijuterii de 5.000 de euro şi două autoturisme. De asemenea, era şi este proprietarul firmei Castello 2000 SRL şi asociat cu 50 la sută la Castello Marcos SRL. În 2012, la final de mandat, are în plus o casă tot în Pecica şi a adăugat 4.000 de euro la valoarea bijuteriilor, dar şi un cont bancar cu 60.000 de lei.

Presa l-a acuzat recent că nu a trecut în declaraţia de avere un hotel şi un restaurant din Pecica, senatorul răspunzând că firma sa deţine doar clădirea în care se află cele două obiective şi că imobilul este dat în chirie unor firme care au amenajat hotelul şi restaurantul.

Igaş spune că primul său mandat de parlamentar îl recomandă să candideze din nou: "Cred că mi-am îndeplinit promisiunile faţă de electoral. Am susţinut mai multe investiţii în judeţ. Am avut mai multe iniţiative legislative, toate importante, dar proiectul de care sunt mândru este că am reuşit în mandatul de ministru a Interne să creez acel centru SMURD de la Arad dotat cu un elicopter care deserveşte tot vestul ţării".

Pe site-ul Senatului scrie că Igaş a avut 48 de iniţiative legislative, dar numai şapte au devenit legi.

Igaş este de profesie jurist şi are un masterat în administraţie publică. A fost consilier local în Pecica între 2000 şi 2004, iar în următorii patru ani a fost deputat.

 

Calimente vrea al patrulea mandat de deputat

Dacă ar fi ales, deputatul Mihăiţă Calimente (60 de ani) ar obţine al patrulea mandat, pentru că a mai fost deputat între 1996 şi 2000 (PNŢCD), între 2004 şi 2008 (PNL), iar acum se află la finalul celui de-al treilea mandat. Liberalul Mihăiţă Calimente va candida din partea USL în Colegiul 4 contra lui Călin Bibarţ (ARD).

El spune că sondajele îl îndreptăţesc să mai ceară electoratului un mandat în acelaşi colegiu. Dintre actualii parlamentari de Arad este printre cei mai mediatizaţi, apărând frecvent în talk-show-urile de la televiziuni, criticând PDL, dar şi pe Băsescu.

"Mă plimb pe străzile localităţilor din colegiul meu şi oamenii mă recunosc, iar sondajele mă creditează, aşa că trebuie să încerc să obţin încă un mandat. Am avut 29 de iniţiative legislative, câteva au trecut, iar printre altele am luptat intens pentru drepturile militarilor şi foştilor militari", spune Calimente.

Site-ul Camerei Deputaţilor arată însă că niciuna dintre cele 29 de iniţiative ale lui Calimente nu a fost adoptată până acum, iar 17 au fost respinse definitiv. Între acestea este şi propunerea legislativă "pentru modificarea Anexei nr.1, pct.C din Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii".

Înainte să ajungă în politică, Mihăiţă Calimente a fost profesor de sport, dar are şi un masterat în ştiinţe juridice.

Ultima sa declaraţie de avere arată că deţine două apartamente, cumpărate în 1994 şi 1999, o maşină cumpărată în 2007 şi un cont în care îşi primeşte salariul şi în care deţinea, în iunie, suma de 3.500 de lei. Mai are acţiuni la Banca Transilvania, în valoare de 30.000 de euro, dar şi o datorie de 5.000 de euro la aceeaşi bancă.

 

Boghicevici, co-iniţiator al unui proiect legislativ privind castrarea chimică a pedofililor

Deputatul PDL Claudia Boghicevici (38 de ani), care va candida pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 2 împotriva Liei Ardelean (USL), nu este foarte cunoscută printre arădeni. Ea a ajuns în atenţia opiniei publice în scurta perioadă în care a fost ministru al Muncii, în mandatul premierului Mihai Răzvan Ungureanu. Ziariştii o mai numesc "Elena Udrea de Arad", pentru că este blondă şi mereu îmbrăcată elegant.

Boghicevici a terminat în 1995 Liceul Pedagogic "Dimitrie Ţichindeal" Arad, după care a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice, fiind licenţiată în specializarea Finanţe-Bănci. Ea are masterate la mai multe universităţi, în contabilitatea firmei, management financiar, diplomaţie şi relaţii externe. În perioada 2004-2010 şi-a dat doctoratul la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de ştiinţe economice, secţia "Finanţarea externă a serviciilor publice specializate de protecţia drepturilor copilului", obţinând titlul de doctor.

Ea a lucrat ca învăţătoare (1995 - 2000) şi în domeniul serviciilor sociale. Între anii 2000 şi 2005 a fost, pe rând, auditor public intern, inspector de specialitate şi şef Serviciu financiar la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad. În 2005 a devenit director economic al instituţiei, funcţie la care a trebuit să renunţe când a intrat în Parlament.

Claudia Boghicevici a intrat în politică în 2003, ca membru în organizaţia de femei a PDL Arad, iar în prezent este vicepreşedinte al organizaţiei de femei.

În cei patru ani de mandat, Boghicevici a avut 43 de iniţiative legislative, din care două au devenit legi.

Claudia Boghicevici este co-iniţiator al unui proiect legislativ privind castrarea chimică a pedofililor, ea afirmând, la sfârşitul lunii noiembrie 2011, că va lupta cu toate armele pentru această iniţiativă: "Sunt iniţiatorul acestui proiect şi voi lupta cu toate armele pentru că un drept superior al copilului dacă este atins, cu siguranţă copiii vor găsi în mine un susţinător".

Acum, ea spune că proiectul se află în circuitul parlamentar.

"Colegul meu din Timiş, domnul Popoviciu, a iniţiat acest proiect, iar ca mamă m-am simţit datoare să suţin aşa o iniţiativă legislativă, care poate contribui la siguranţa copiilor noştri. În acest moment, proiectul se află în circuitul parlamentar", a declarat deputatul de Arad.

Ea susţine că îşi doreşte un nou mandat în Parlament pentru a-şi continua proiectele începute: "Candidez din dorinţa de a-mi continua proiectele începute, pentru că am iniţiat multe. Am deschis multe fronturi de lucru şi mai sunt multe de făcut, iar cei patru ani petrecuţi în Parlament m-au ajutat să îmi formez o părere despre ce mai pot face în domeniul protecţiei sociale şi a copilului".

Conform declaraţiei de avere, Boghicevici are trei terenuri în suprafaţă de 6,5 hectare, 464 de metri pătraţi şi 996 de metri pătraţi, două locuinţe de 184 de metri pătraţi şi 99 de metri pătraţi, iar la investiţii şi plasamente menţionează un contract de asociere în valoare de 100.000 de euro. Are şi datorii de 200.000 de euro şi 170.000 de lei la o bancă şi către trei persoane fizice.

 

Gheorge Seculici, lider al PDL Arad de 14 ani, acuzat de oponenţii politici că "e abonat la bani publici", doreşte un prim mandat de deputat

Preşedintele PDL Arad, Gheorghe Seculici, îşi doreşte să intre în Parlament, el candidând în Colegiul 3 Camera Deputaţilor împotriva preşedintelui organizaţiei municipale a PNL, Florin Galiş. El se laudă că este la cârma celei mai performante filiale PDL din ţară, fiind liderul acesteia de 14 ani.

Seculici este socrul primarului Gheorghe Falcă, cei doi având însă o relaţie tensionată în PDL. În iarnă, Falcă a demisionat din toate funcţiile deţinute în PDL, având nemulţumiri privind numele candidaţilor pentru Consiliul Judeţean. Le dorea stabilile cât mai repede, dar conducerea judeţeană amâna acest lucru. Asta pentru că Seculici îşi dorea să candideze la preşedinţia CJ, iar Falcă îl susţinea public, foarte intens, pe şeful în funcţie al CJ, Nicolae Ioţcu. În cele din urmă, Seculici a pierdut lupta, nominalizat fiind Ioţcu, care a şi câştigat al doilea mandat de preşedinte al CJ.

De asemenea, la stabilirea listei de candidaţi pentru alegerile din 9 decembrie între cei doi a reizbucnit lupta în spaţiul public. Seculici îşi dorea să devină senator în Colegiul 1, dar Falcă anunţase că va candida în acelaşi colegiu. În cele din urmă, Falcă nu şi-a anunţat candidatura, ci l-a invitat pe Mihai Răzvan Ungureanu să intre în cursa pentru Senat în Colegiul 1, blocând astfel candidatura socrului. Seculici s-a mulţumit, astfel, să candideze pentru Camera Deputaţilor.

Despre socru şi ginere, presa a relatat că au avut numeroase dispute la şedinţele de partid, care s-ar fi lăsat cu înjurături şi îmbrânceli.

Liderul democrat-liberal arădean a mai fost, în cariera sa politică, preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, iar în prima jumătate a anului 2005 a fost vicepremier în Guvernul Tăriceanu. În prezent, este consilier judeţean, iar la afaceri nu a renunţat niciodată, indiferent în ce funcţie s-a aflat.

Este printre cei mai prosperi consilieri judeţeni. Deţine 17,5 la sută din acţiuni la SC Proiect SA Arad, unde este şi director, valoarea acţiunilor fiind de 105.000 de euro.

În ultima declaraţie de avere, Seculici arată că soţia sa deţine 32 de hectare de terenuri în judeţ, obţinute prin moştenire, retrocedare, donaţie sau cumpărare. Mai sunt menţionate două imobile în judeţ, unul de 200 de metri pătraţi, iar altul de 290 de metri pătraţi, dar şi un imobil de 200 de metri pătraţi în SUA, toate fiind pe numele soţiei.

Seculici declară că deţine un autoturism Nissan Murano de 40.000 de dolari şi un altul, Toyota, de 32.000 de euro, dar şi bijuterii de 55.000 de euro.

Veniturile obţinute din salarii în anul fiscal precedent se ridică la 70.000 de lei şi 12.420 de dolari, în timp ce soţia a câştigat din salarii 21.000 de dolari şi 14.440 de lei.

Liderul PDL Arad a donat unei persoane fizice, în acest an, un teren în valoare de 7.700 de euro.

Seculici nu menţionează niciun contract cu statul în declaraţia de interese. Oponenţii politici l-au acuzat însă mereu că "este abonat la bani publici" prin intermediul firmei de proiectări la care este acţionar, însă Seculici a negat de fiecare dată.

În urmă cu câteva luni, conducerea PSD Arad prezenta o serie de documente din care ar reieşi că Seculici face afaceri cu Consiliul Judeţean, prin intermediul firmei de proiectări pe care o deţine, astfel că PSD îi cerea demisia din funcţia de consilier judeţean pentru incompatibilitate.

Conform PSD, în documentaţia proiectului "Masterplan Apă-Canal", derulat de CJ Arad, firma Proiect SA apare în calitate de subcontractant la două licitaţii, cu activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică, urmând să primească 206.686 de lei, respectiv 177.000 de lei.

"Spiritul legii este clar: un consilier nu poate derula contracte cu CJ. Prin urmare, Gheorghe Seculici, subcontractant pe banii CJA, este în situaţie de incompatibilitate şi trebuie să demisioneze din funcţia de consilier judeţean", declara liderul PSD Arad, Dorel Căprar

Într-un comunicat transmis ulterior, Gheorghe Seculici arăta că afirmaţiile liderului PSD Arad privind incompatibilitatea sa cu funcţia de consilier judeţean "sunt calomnioase".

"Lucrarea menţionată nu aparţine Consiliului Judeţean, ci Companiei de Apă Arad, în care CJ este acţionar, dar al cărei director general a fost angajat, conform legii, prin concurs. Această lucrare nu a fost donată şi a făcut parte din mai multe licitaţii publice, conform legii. Tot legea este aceea care permite oricărei companii private să se asocieze cu orice altă companie din piaţă pentru ducerea la bun sfârşit al unui proiect de o asemenea anvergură", afirma Seculici.

Liderul PDL Arad mai susţinea că "deţinătoarea de drept a contractului, SC Confort SA, societate cu capital privat, a decis să subcontracteze către alte trei companii un procent de aproximativ 12 din lucrări, din care Proiect SA deţine mai puţin de doi la sută".

"Subliniind că înainte de spiritul legii funcţionează litera legii şi dat fiind faptul că managementul Companiei de Apă nu aparţine Consiliului Judeţean, vă rugăm să reveniţi la litera legii care confirmă faptul că incompatibilitatea la care faceţi referire nu există", se adresa Gheorghe Seculici, prin intermediul comunicatului, liderului PSD, Dorel Căprar.

Cu altă ocazie, PSD Arad a arătat că firma de proiectări condusă de Seculici a obţinut de la Guvern un milion de lei pentru a realiza proiectarea a 17 grădiniţe. Atunci, liderul PDL Arad a răspuns că este vorba despre un contract câştigat în urma unei licitaţii publice organizate de Ministerul Educaţiei.

"În urma evaluării ofertelor, dintr-un număr de 13 participanţi, Proiect SA a câştigat o singură licitaţie deschisă pentru servicii de proiectare a unor grădiniţe cu patru săli. Ţinând cont de caracterul public al licitaţiilor la care a participat compania, precum şi de faptul că nu deţin o funcţie de demnitate publică numită, nu există niciun conflict de interese în legătură cu unica licitaţie câştigată de această firmă pentru proiectarea de grădiniţe", spunea Seculici.

El susţinea că în calitate de preşedinte al PDL Arad nu are "puterea de a influenţa deciziile autorităţilor statului".

Întrebat de ce doreşte să candideze abia acum pentru un mandat de parlamentar, Seculici a spus că "e momentul ca experienţa dobândită să fie fructificată".

"Am acumulat o lungă experienţă în activitatea politică, fiind în fruntea organizaţiei partidului de 14 ani, dar nu am candidat până acum pentru că am promovat în permanenţă tineri şi membri care promiteau. E momentul ca experienţa dobândită să fie fructificată, să particip şi eu la deciziile importante de la nivelul Legislativului" a spus Seculici.

 

Dorel Căprar, în "Cina cea de taină" de la PSD

Liderul PSD Arad, Dorel Căprar, care are 38 de ani, este consilier judeţean şi candidează pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 6, unde îl are contracandidat pe deputatul democrat-liberal Marius Gondor. A mai candidat şi pentru Primăria Arad, în 2008, când s-a remarcat cu o campanie publicitară în care era folosit un poster care copia "Cina cea de taină" a lui Da Vinci. La o masă lungă, Căprar apărea în mijlocul colegilor din PSD şi părea că joacă rolul Mântuitorului, toţi mesenii având poziţia din celebrul tablou.

Acum, înainte de campania electorală pentru parlamentare, Căprar are o nouă iniţiativă, însă de ordin social: a pornit o campanie în localităţile de pe Valea Mureşului, adică din colegiul său, prin care oferă analize medicale gratuite electoratului.

"Am făcut eforturi să aduc personal medical în această zonă, pentru a oferi analize medicale gratuite. Vreau astfel să atrag atenţia asupra îngrijirii stării de bine a organismului, prin efectuarea periodică a analizelor medicale, pentru a descoperi din timp eventualele afecţiuni de care suferă oamenii. În perioada următoare, echipa noastră va ajunge şi în alte localităţi de pe Valea Mureşului. Îi îndemn pe toţi doritorii să apeleze cu încredere la noi", declară Căprar.

El lucrează în mediul privat, fiind asociat la două firme. În declaraţia de avere scrie că deţine trei terenuri şi patru locuinţe, toate obţinute prin cumpărare.

 

Eusebiu Pistru - candidatul cu 11 terenuri, trei locuinţe, bijuterii, acţiuni la firme şi depozite bancare de 100.000 de euro şi 10.000 de dolari

Fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor în mandatul premierului Emil Boc, Eusebiu Pistru este vicepreşedine al CJ Arad, dar şi unul dintre cei mai înstăriţi arădeni. El va candida în Colegiul 5 Camera Deputaţilor, din partea ARD, împotriva deputatului PSD Ciprian Luca.

Conform declaraţiei sale de avere, deţine unsprezece terenuri, trei locuinţe, bijuterii, depozite în bănci şi acţiuni la câteva firme. În 2011, a vândut un teren cu suma de 203.000 de euro. Pistru a mai încasat, anul trecut, 755.000 de lei dividende de la firma Autotehnic SRL, unde este asociat unic. El mai este asociat cu 50 la sută la firmele Autotehnic Asigurări SRL şi Trans Expert.

Anul trecut, a încasat un salariu de 48.588 de lei de la Ministerul Transporturilor.

Pistru mai deţine un depozit bancar de 100.000 de euro şi unul de 10.000 de dolari, bijuterii în valoare de 20.000 de euro şi ceasuri în valoare de 5.000 de euro, acestea din urmă fiind dobândite în 2011.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici