ALEGERI PARLAMENTARE în Mureş: Marko, Borbely, prefectul, dar şi patronul fabricii de viori din Reghin, printre candidaţi

Prefectul şi subprefectul, şeful ISJ şi consilieri locali candidează în Mureş. În judeţ, nouă din 12 parlamentari vor noi mandate. Între ei, Marko Bela, fost şef al UDMR şi senator din 1990, fostul ministru Laszlo Borbely, acuzat de corupţie şi Vasile Gliga, patronul fabricii de viori de la Reghin.

1613 afișări
Imaginea articolului ALEGERI PARLAMENTARE în Mureş: Marko, Borbely, prefectul, dar şi patronul fabricii de viori din Reghin, printre candidaţi

Marko Belan (Imagine: Mihai Barbu/ Mediafax Foto)

În Mureş, câştigătorul alegerilor parlamentare din 2008 a fost UDMR, cu cinci mandate, două de senator şi trei de deputat, urmată de PDL şi PSD, cu câte un mandat de senator şi două de deputat, în timp ce PNL a obţinut doar un mandat de deputat.

Toţi parlamentarii UDMR din Mureş - senatorii Marko Bela şi György Frunda şi deputaţii Laszlo Borbely, Kerekes Karoly şi Kelemen Attila - candidează acum din nou.

Alături de aceştia, UDMR i-a nominalizat la Senat pe consilierii judeţeni Balogh Jozsef şi Csep Andrea, iar pentru Camera Deputaţilor, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş Lokodi Edita Emoke, pe profesorul Fodor Jozsef, pe avocatul Gogolak Csongor, pe viceprimarul din Sărmaşu Sallai Imre şi pe consilierul judeţean Eros Csaba, care este şi director la Poşta Mureş.

De asemenea, toţi cei trei parlamentari ai PDL Mureş - senatorul Petru Başa şi deputaţii Doru Oprişcan şi Toader Stroian - candidează din nou, de această dată din partea ARD. Alături de aceştia, mai sunt înscrişi în lupta pentru Senat fostul prefect Marius Paşcan, medicul Schwartz Ladislau şi fostul inspector şcolar general al judeţului Dumitru Matei, în timp ce în colegiile de deputaţi candidează consilierii locali Ioana Roman, Gheorghe Urcan şi Liviu Todoran, fostul consilier judeţean Teodor Giurgea, pensionarul Meleg Viktor şi primarul din Râciu, Ioan Vasu.

De la USL, doar unul dintre cei patru parlamentari aleşi în 2008, Vasile Gliga, mai intră acum în cursa electorală. PSD a câştigat, în 2008, un mandat de senator şi două de deputat, însă între timp senatorul Corneliu Grosu a trecut la UNPR, anunţând că nu va mai candida, în timp ce deputatul Victor Socaciu va reprezenta USL în colegiul din diaspora. Deţinătorul unicului mandat câştigat de PNL în 2008, Ciprian Dobre, a renunţat la acesta ca urmare a alegerii sale, în vară, în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş.

Candidaţii USL Mureş la Senat sunt: inspectorul şcolar general Ştefan Someşan, consilierul local Cosmin Duma, consilierul judeţean Akos Mora, alături de Alexandru Petru Frătean, care şi-a cerut eliberarea din funcţia de prefect pentru a putea intra în lupta electorală. În colegiile pentru Camera Deputaţilor, vor reprezenta USL Mureş asistentul universitar Dan Sâmpălean, cancelarul Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş Florin Buicu, numit recent consilier în Ministerul Sănătăţii, omul de afaceri Lorand Lukacs, Manuel Butiulcă, ce a cerut eliberarea din funcţia de subprefect pentru a putea candida, fiind deja înlocuit, Dinu Socotar, fost consilier judeţean, Anne Jugănaru, fost jurnalist, şi fostul vicepreşedinte al CJ Mureş Cristian Chirteş.

Potrivit listei înregistrate de Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) Mureş, candidaţii din partea formaţiunii, dar şi ai Partidului Civic Maghiar (PCM) sunt, la Senat, managerul Jakab Istvan, profesorul Tokes Andras - fost consilier judeţean UDMR şi fratele europarlamentarului Laszlo Tokes -, inginerul chimist Mate Janos şi economistul Varga Lorand. Pentru Camera Deputaţilor, în colegiile din Mureş vor candida preşedintele PPMT Mureş, Portik Vilmos, specialist în comunicare şi relaţii publice, regizorul Boros Zoltan, preşedintele PCM Târgu Mureş, medicul veterinar Palosi Csaba, preşedintele PCM Mureş, Laszlo Gyorgy, tehnician în construcţii şi lucrări publice, alături de farmacistul Olvedi Zsolt, şi Barabas Tibor, inginer de maşini si utilaje.

 

UDMR îşi aruncă în luptă "greii" în colegiile cu şanse

UDMR a fost prima formaţiune care şi-a anunţat oficial lista candidaţilor pentru alegerile parlamentare din acest an, toţi cei cinci parlamentari actuali urmând să reintre în cursa electorală pentru un nou mandat. Este vorba despre trei dintre "greii" Uniunii - Marko Bela şi Gyorgy Frunda (la Senat) şi Laszlo Borbely (Camera Deputaţilor), alături de deputaţii Kerekes Karoly şi Kelemen Attila. Laszlo Borbely şi Kerekes Karoly au făcut schimb între colegii, iar ceilalţi aleşi îşi păstrează aceleaşi zone unde au câştigat mandatele în urmă cu patru ani, considerate cu cele mai mari şanse pentru UDMR.

În Colegiul 1 pentru Senat, din Târgu Mureş, actualul deţinător al mandatului, Gyorgy Frunda (UDMR), se va confrunta cu fostul prefect Marius Paşcan (ARD), cu inspectorul şcolar general Ştefan Someşan (USL) şi cu Jakab Istvan, desemnat în urma negocierilor dintre PPMT şi PCM (Toţi cei de pe lista comună PCM-PPMT din Mureş candidează sub sigla PPMT).

În Colegiul 2 senatorial, actualul deţinător al mandatului, Marko Bela (UDMR), îi va înfrunta pe Schwartz Ladislau (ARD), pe consilierul local din Ungheni Cosmin Duma (USL) şi pe profesorul Tokes Andras, fratele europarlamentarului Laszlo Tokes, din partea PPMT şi PCM, în timp ce în Colegiul 3 pentru Senat UDMR l-a desemnat pe consilierul judeţean Balogh Jozsef în cursa cu actualul senator Petru Başa (ARD), iar USL pe consilierul judeţean Akos Mora, în timp ce PPMT şi PCM vor fi reprezentaţi de Mate Janos, inginer chimist.

În Colegiul 4 pentru Senat se vor înfrunta consilierul judeţean Csep Andrea (UDMR), fostul inspector şcolar general Dumitru Matei (ARD), Alexandru Petru Frătean (USL), până de curând prefect, şi economistul Varga Lorand, din partea PPMT şi PCM.

În Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor din Târgu Mureş candidează actualul deputat Kerekes Karoly (UDMR), consilierul local Ioana Roman (ARD), asistentul universitar Dan Sâmpălean (USL) şi Portik Vilmos, preşedintele PPMT Mureş, specialist în comunicare şi relaţii publice, propus de PPMT şi PCM.

În Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor din Târgu Mureş, ARD mizează în continuare pe deputatul Doru Oprişcan, contracandidaţii săi fiind fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, în prezent vicepreşedinte al acestui for, Lokodi Edita Emoke (UDMR), cancelarul Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, Florin Buicu (USL), numit recent consilier în Ministerul Sănătăţii, şi Boros Zoltan - regizor de film, din partea PPMT şi PCM.

În Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor, actualul parlamentar Kelemen Attila (UDMR) îi va întâlni pe fostul consilier judeţean Teodor Giurgea (ARD) şi pe omul de afaceri Lorand Lukacs (USL). Candidatura lui Bereczki Ferencz - inginer constructor, din partea PPMT şi PCM - a fost respinsă de Biroul Electoral Judeţean Mureş, iar instanţele au respins contestaţia făcută de PPMT, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă.

În Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor din Mureş vor candida profesorul Fodor Jozsef (UDMR), consilierul local Gheorghe Urcan (ARD), fostul subprefect Manuel Butiulcă (USL), Palosi Csaba, medic veterinar, din partea PPMT şi PCM, acesta fiind unicul colegiu din Mureş în care s-a înscris şi un candidat din partea Partidului Ecologist - Tudor Eduard Man, administrator.

În Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor, deputatul Borbely Laszlo (UDMR) îi va întâlni pe pensionarul Meleg Viktor (ARD), pe conservatorul Dinu Socotar, fost consilier judeţean (USL), şi pe Laszlo Gyorgy, preşedintele PCM Mureş, de profesie tehnician în construcţii şi lucrări publice, care candidează din partea PPMT şi PCM.

În Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor sunt înscrişi actualul deputat Toader Stroian (ARD), avocatul Gogolak Csongor (UDMR), iar USL a desemnat-o pe Anne Jugănaru, fost jurnalist, să candideze, aceasta beneficiind, potrivit preşedintelui PSD Mureş, Vasile Gliga, de "mare susţinere din tot Biroul Permanent Naţional" al partidului. Tot aici, şi-a depus candidatura Olvedi Zsolt - farmacist, din partea PPMT şi PCM.

În Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor vor candida viceprimarul din Sărmaşu, Sallai Imre (UDMR), primarul din Râciu, Ioan Vasu (ARD), şi fostul vicepreşedinte al CJ Mureş Cristian Chirteş (USL), PPMT nedesemnând un candidat.

În Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor sunt înscrişi consilierul judeţean Eros Csaba (UDMR), consilierul local Liviu Todoran (ARD) deputatul în funcţie, preşedintele PSD Mureş, Vasile Gliga (USL), şi Barabas Tibor - inginer maşini şi utilaje, din partea PPMT şi PCM.

 

Marko, Frunda şi Borbely - activitate politică intensă în ultimii ani şi averi considerabile

Senatorul Marko Bela a fost liderul UDMR timp de 18 ani, el retrăgându-se din prim-planul vieţii politice odată cu ultimul congres al formaţiunii, din februarie 2011, declarând în unele cercuri că vrea să se concentreze mai mult pe activitatea literară.

Marko a devenit preşedintele al UDMR în anul 1993, urmându-i la conducerea Uniunii lui Domokos Géza, care a înfiinţat organizaţia reprezentând minoritatea maghiară în data de 25 decembrie 1989, după căderea regimului Ceauşescu.

Absolvent al Liceului din Târgu Secuiesc (1958-1970), Marko, în vârstă de 61 de ani, a urmat cursurile Facultăţii de Filologie, secţia maghiară-franceză din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, pe care le-a absolvit în anul 1974. După absolvirea facultăţii, a lucrat, în perioada 1974-1976, ca profesor de franceză la Şcoala generală din satul Sântana de Mureş (judeţul Mureş). În anul 1976, devine redactor la revista literară "Igaz Szó" din Târgu Mureş, apoi, din 1989, deţine funcţia de redactor şef al revistei literare "Látó", din aceeaşi localitate.

Începând cu anul 1974, Marko Bela a publicat 18 volume de poezii în limba maghiară, două volume de eseuri şi analiză literară în limba maghiară, patru volume de studii şi discursuri politice în limba maghiară, traduceri în limba maghiară ale unor piese de Lucian Blaga şi Radu Stanca, precum şi traduceri în limba română din limba maghiară a trei volume de poezii, şi câte un volum de poezie din maghiară în franceză şi engleză. Marko Bela a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în anul 1978.

În decembrie 1989, Marko a devenit membru fondator şi vicepreşedinte al organizaţiei UDMR Mureş, fiind ales apoi ca membru în Prezidiul UDMR (1990-1991).

În anul 1993, Marko Bela este ales preşedinte al UDMR, el fiind reales în această funcţie în 1995, 1999, 2003 şi 2007. Începând cu anul 1990, Marko Bela a devenit senator de Mureş, reînnoindu-şi mandatul la toate alegerile parlamentare de până acum.

Marko Bela a fost candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale din România din 28 noiembrie 2004, obţinând un număr de 533.446 voturi, reprezentând 5,10 la sută din numărul voturilor valabil exprimate (locul 4).

La data de 29 decembrie 2004, Marko a fost numit, în Guvernul Tăriceanu, vicepremier pentru coordonarea activităţilor în domeniul culturii, educaţiei şi integrării europene, el demisionând din această funcţie în 3 iulie 2007. Marko Bela a mai deţinut funcţia de vicepremier în perioada 2009 - aprilie 2012.

Catalogat drept un om politic echilibrat şi rezervat în declaraţii, Marko a avut în anumite momente poziţii tranşante, radicale, în legătură cu subiecte importante pentru minoritatea maghiară.

În aprilie 2008, Marko a afirmat, la Miercurea Ciuc, că maghiarii din România trebuie să ceară autonomia Ţinutului Secuiesc, iar modul în care se va rezolva problema Kosovo va constitui un precedent nu doar pentru maghiarii din Transilvania, ci pentru toate minorităţile.

"Teritoriul locuit de maghiarii din România se află în centrul ţării şi trebuie să cerem autonomia acestuia, nici nu se pune problema sciziunii. Kosovo va crea un precedent şi pentru Ţinutul Secuiesc, dar şi pentru celelalte minorităţi din Europa. În campania electorală trebuie să spunem răspicat ce vrem în următorii patru ani, ce ne asumăm pentru viitor: descentralizarea în administraţia publică locală, reprezentare la guvernare şi autonomie locală şi teritorială", spunea Marko Bela.

În 15 martie 2009, Marko spunea, ca reacţie la o afirmaţie a preşedintelui Traian Băsescu potrivit căreia în România nu va exista niciodată autonomie teritorială, că dacă maghiarii vor fi uniţi cuvântul românesc "niciodată" va însemna în maghiară "în curând".

"Ni s-a spus că niciodată nu se va reamplasa Statuia Libertăţii în Arad. Şi ea există astăzi. Mai ieri, am auzit un politican român spunând că niciodată nu va fi autonomie teritorială. La care putem răspunde, de asemenea, doar cu: să aşteptăm până la capăt. Dacă vom fi uniţi, cuvântul românesc «niciodată» va însemna în maghiară «în curând»", spunea Marko la manifestările prilejuite de Ziua Maghiarilor de pretutindeni. La începutul discursului său, preşedintele UDMR mai declarase că Trianonul a împins milioane de maghiari în minoritate, dar, cu toate acestea, maghiarii au rămas "o singură naţiune, după cum au fost şi în urmă cu 161 de ani, în 1848".

În februarie 2009, Marko Bela susţinea că România "nu este de mult stat naţional în realitate", adăugând că o ţară unde trăiesc 1,5 milioane de maghiari, nemaivorbind de alte comunităţi minoritare, "nici nu poate să fie stat naţional". El susţinea cu acel prilej că o eventuală revizuire a Constituţiei ar trebui să nu mai includă noţiunea de "stat naţional".

În 2008, Marko a obţinut peste 50 la sută plus unu din sufragii, în Colegiul 2 pentru Senat din Mureş, acelaşi în care va candida şi acum.

Potrivit site-ului Senatului, Marko Bela a avut în actuala legislatură 35 de luări de cuvânt în plen, cinci iniţiative legislative şi două declaraţii politice, semnând totodată patru moţiuni, din care una adoptată, în 2009. Trei dintre iniţiativele legislative semnate de acesta - referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice, organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor şi cooperarea cu Europol - au devenit legi, iar două - privind timbrul cultural şi completarea legii privind dezvoltarea regională în România - au fost trimise la Camera Deputaţilor pentru dezbatere.

Ultima declaraţie de interese depusă de Marko Bela arată că acesta este membru fondator în fundaţiile "Kos Karoly Akademia" şi "Janovics Jeno", precum şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar şi din Ungaria şi în Clubul Scriitorilor Maghiari din România.

Potrivit declaraţiilor de avere, Marko Bela şi-a păstrat în acest mandat proprietăţile provenite din moşteniri, cumpărări sau restituiri pe care le deţine, alături de soţie, în Mureş, Cluj, Covasna şi Sălaj. Astfel, el are patru terenuri agricole în Covasna şi Sălaj şi un teren intravilan în Sâncraiu de Mureş. Soţia sa deţine un apartament în Bucureşti în suprafaţă de 110 metri pătraţi, cumpărat în 2005, iar senatorul are o casă în Sâncraiu de Mureş, în suprafaţă de 149 de metri pătraţi, cumpărată în 2001. Totodată, el are un Volkwagen Golf cumpărat în acest an, după ce vândut cu 8.000 de euro o altă maşină.

Totodată, el şi-a înmulţit banii deţinuţi în diverse monede, al căror sold a ajuns, conform ultimei declaraţii de avere, la aproximativ 750.000 de forinţi (substanţial mai mult faţă de cei 16.000 de forinţi de la începutul mandatului), 14.000 de euro (în 2008 avea 6.700), 37.000 de dolari (faţă de 32.000 de dolari la începutul mandatului) şi 184.000 de lei (mai puţin ca în 2008, când avea 203.000 de lei). În 2011, a obţinut venituri de peste 60.000 de lei de la Guvernul României, ca vicepremier, dar şi peste 300.000 de forinţi din drepturi de autor, de la edituri din Ungaria.

Onorariile obţinute de acesta din activităţi literare s-au aflat în atenţia DNA începând din 2006, însă în 2008 procurorii anticorupţie au anunţat închiderea cu rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale a dosarului de cercetare care îl viza.

Marko se va confrunta la aceste alegeri cu Tokes Andras, fratele europarlamentarului Laszlo Tokes, desemnat de PPMT şi PCM.

Tokes Andras a fost consilier judeţean din partea UDMR şi a candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Mureş în 2008, obţinând puţin peste cinci la sută din totalul sufragiilor, respectiv aproape 13.000 de voturi.

În condiţiile în care Marko Bela a obţinut în urmă cu patru ani peste 50 la sută plus unu din sufragii în acelaşi colegiu în care va candida şi acum, este greu de presupus că Tokes Andras îi va putea periclita obţinerea unui nou mandat.

 

Gyorgy Frunda, asociat la firme care au contracte cu casele judeţene, are în conturi peste 2,2 milioane lei şi acţiuni de peste 7,5 milioane lei

Gyorgy Frunda, de profesie jurist, a fost deputat UDMR în perioada 1990-1992, iar după aceea a obţinut mai multe mandate consecutive de senator. În 1996 şi 2000 a candidat la Preşedinţie.

Frunda este membru al delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) şi a fost chiar şef al acesteia, desfăşurând o activitate susţinută în acest for european şi fiind, printre altele, raportor pe Federaţia Rusă.

Candidatura lui Frunda pentru un mandat de senator în Colegiul 1 din Târgu Mureş părea problematică, dat fiind că aici anunţase că vrea să candideze şi primarul municipiului, Dorin Florea, din partea ARD, care a renunţat însă. În aceste condiţii, şansele lui Frunda - căruia i-au lipsit în 2008 doar 150 de voturi pentru a-şi adjudeca mandatul de senator fără a mai ajunge la redistribuire - sunt intacte.

În Senatul României, Frunda a avut în actuala legislatură 260 de luări de cuvânt în plen, 24 de iniţiative legislative, opt declaraţii politice, întrebări şi interpelări şi este semnatar a patru moţiuni.

"Dacă voi fi ales din nou, voi prezenta punctul de vedere al UDMR în ceea ce priveşte eventualele subiecte legate de revizuirea Constituţiei, redesenarea administrativă a ţării şi voi fi preocupat de tot ceea ce priveşte domeniul drepturilor omului", a declarat Frunda.

Declaraţia de interese a lui Frunda pe ultimul an arată că acesta este acţionar la fondul de investiţii Goldring şi asociat la mai multe firme din domeniul medical şi respectiv media - Ortoprofil, Ortomedi, Alamo, Fisch Publicity, Marmed, unde deţine acţiuni în valoare de 7,5 milioane de lei.

Ortoprofil are încheiate contracte cu diverse case judeţene de asigurări de sănătate, CAS al Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, CAS al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru furnizarea de dispozitive medicale.

Declaraţia de avere a lui Frunda, de la începutul acestui mandat, cuprinde numeroase proprietăţi în Târgu Mureş, dar şi în zonele turistice Ernei şi Câmpu Cetăţii, pe care le deţine alături de soţie, colecţii de artă, ceasuri, bijuterii, provenite din donaţii, cumpărări şi moşteniri, precum şi depozite bancare şi titluri de stat în valoare de aproximativ 840.000 de lei şi 100.000 de euro. Valoarea acţiunilor deţinute alături de soţie la diverse firme şi fonduri de investiţii se ridica atunci la 1,5 milioane de lei şi peste 100 de milioane de forinţi.

Salariul obţinut anual de la Senat era de peste 63.000 de lei, grosul veniturilor - de peste 346.000 de lei - venind de la cabinetul de avocatură.

Potrivit declaraţiei de avere din 2012, senatorul are în prezent aceleaşi proprietăţi. Astfel, el are două case în suprafaţă de 380 de metri pătraţi, respectiv 250 de metri pătraţi în Târgu Mureş, o casă de vacanţă de 100 de metri pătraţi la Câmpu Cetăţii şi trei apartamente în Târgu Mureş. De asemenea, el are şi cinci terenuri sub formă de curţi şi grădini şi un teren agricol de 1,5 hectare.

El mai are şi bijuterii moştenite şi cumpărate în perioada 1970-2006, cu o valoare estimată la 40-50.000 de euro, patru ceasuri moştenite de la mama sa, estimate la 20.000 de euro, un ceas Frederique Constant de 3.000 de euro şi obiecte de artă moştenite şi cumpărate în perioada 1970-2006 şi estimate la 50-60.000 de euro.

Frunda are şi foarte multe depozite bancare în care are peste 2,2 milioane de lei şi peste 150.000 de euro, la care se adaugă sume consistente deţinute de soţie şi cele două fiice în alte depozite bancare. Valoarea acţiunilor deţinute alături de soţie la diverse firme şi fonduri de investiţii a ajuns la 7,5 milioane de lei.

Frunda a obţinut anul trecut venituri de circa 55.000 de lei de la Senat şi de peste 328.000 de lei de la cabinetul propriu de avocatură.

Oficial, Frunda nu a apărut în investigaţii DNA, dar acesta a spus de mai multe ori public că ştie că i-au fost ascultate şi înregistrate unele dintre convorbirile telefonice, încă din 2007.

În luna iulie a acestui an, un fost angajat al DNA şi al Gărzii Financiare Mureş Dumitru Gheorghiu, aflat în conflict cu DNA după ce a fost demis, şi-a lansat un blog gen "Wikileaks", în care prezintă "corupţia din anticorupţie" din judeţ, între înregistrările postate regăsindu-se şi convorbiri telefonice ale senatorului UDMR.

La secţiunea "Dosare penale în stand-by", acesta a postat, printre altele, convorbiri telefonice ale senatorului UDMR Gyorgy Frunda , din care rezultă că acesta ar fi intervenit pe lângă Daniel Iliescu, consilier de stat la cancelaria primului-ministru în perioada 2007-2008, pentru ca fostul director adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mureş, în prezent director economic la compania de apă Aquaserv, Sorin Lazăr, să obţină o întrevedere cu premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu. Din înregistrări nu reiese care era problema pentru care Lazăr a apelat la Guvern, întrucât acesta i-a relatat lui Frunda, telefonic, doar că a "povestit" mult, iar "omul" i-a spus că se va gândi la o soluţie. Lazăr aprecia discuţia ca fiind "încurajatoare", rămânând să îi dea detalii senatorului în cadrul unei întâlniri private, "la o cafea".

În replică, Frunda a declarat că nu a comis niciodată niciun fel de infracţiune, iar înregistrările sunt ilegale şi autorul ar trebui să răspundă pentru ele, refuzând să le comenteze.

Borbely Laszlo - în atenţia DNA în acest an, scandalul culminând cu demisia din funcţia de ministru al Mediului

Cariera politică a lui Laszlo Borbely începe tot din 1990, de când a îndeplinit în mai multe rânduri funcţia de deputat, secretar de stat şi ministru.

Borbely a absolvit cursurile Institutului de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Timişoara (1973-1977), un curs postuniversitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti (1985) şi un seminar postuniversitar la Universitatea din Salzburg (1991).

El a început ca economist la Întreprinderea Mecanică "Republica" din Reghin.

Borbely a fost vicepreşedinte al FSN din Târgu Mureş în perioada martie - mai 1990. Este membru UDMR din 1990, a fost preşedinte al UDMR Mureş şi preşedinte al Consiliului Reprezentanţilor, filiala judeţeană Mureş a UDMR, iar în urma Congresului de la Oradea al Uniunii, de anul trecut, a fost desemnat vicepreşedinte politic al UDMR.

Borbely a fost ales prima dată deputat de Mureş pe listele UDMR în mandatul 1990-1996, mandat care i-a fost reconfirmat şi din 2000 şi până în prezent. Între 1996 şi 2000 a fost secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. A mai fost ministru delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului în perioada Guvernului Tăriceanu şi a deţinut portofoliul de ministru al Apelor, Pădurilor şi Mediului în guvernele PDL-UDMR, din 2009 până în aprilie 2012, când a demisionat în urma unui scandal legat de presupuse fapte de corupţie.

În 2008, Borbely a fost ales deputat într-un colegiu din Târgu Mureş, cu peste 50 la sută plus unu din voturi. Acum, Borbely candidează pentru un nou mandat în Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor, din zona Sovata, cu populaţie preponderent maghiară, unde colegul său Kerekes Karoly - cu care a făcut schimb de colegii - a obţinut, în urmă cu patru ani, un scor record, de peste 80 la sută.

În acest colegiu este însă de aşteptat să îi pună ceva probleme faptul că preşedintele PCM Mureş, Laszlo Gyorgy, care candidează din partea PPMT şi PCM, se bucură şi el de susţinere, într-o zonă cu populaţie preponderent maghiară.

În actuala legislatură, Borbely a avut 17 luări de cuvânt în plen, şapte iniţiative legislative, nouă declaraţii politice, întrebări şi interpelări şi este de asemenea semnatar pe patru moţiuni.

Dintre iniţiativele legislative semnate de acesta, două - referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice, instituirea Zilei Mamei şi Zilei Tatălui - au devenit legi.

Borbely spune că în ultima legislatură i-a plăcut activitatea desfăşurată în calitate de preşedinte al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor şi ar dori să ocupe aceeaşi poziţie în cazul în care va fi reales.

"În acest mandat, cel mai important a fost că, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru politică externă în 2009, timp de un an, am iniţiat o dezbatere UE - România pentru a vedea ce fel de monitorizare putem face pentru a îmbunătăţi legislaţia naţională, în raport cu ce adoptă Parlamentul European. Am avut foarte multe întâniri cu ambasadori, apoi am fost numit ministru, am fost la Parlament, dar mai puţin, după care am revenit în această poziţie. În perioada următoare, vom vedea, îmi place această zonă a politicii externe şi aş continua. Dacă nu vom reuşi să obţinem în urma negocierilor poziţia de preşedinte al Comisiei pentru politică externă, atunci voi activa în Comisia de administraţie publică şi mediu. Cunosc, slavă Domnului, acest domeniu şi îmi place", afirmă Borbely.

Declaraţia de interese a lui Borbely arată că acesta este preşedinte al Fundaţiei "Bernady Gyorgy" din Târgu Mureş.

Borbely a apărut constant în atenţia presei întrucât, deşi demnitar, obţinea venituri mai mici decât soţia sa, angajată la Societatea Română de Radiodifuziune ca şef al departamentului minorităţi şi redactor-şef adjunct la Radio Târgu Mureş.

Potrivit declaraţiei de avere depuse în 2008, Borbely obţinuse, în anul precedent, ca ministru al Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, 63.000 de lei, în timp ce soţia sa câştigase de la Societatea Română de Radiodifuziune peste 75.000 de lei.

Ultima declaraţie de avere arată că, în 2011, acesta a obţinut 55.000 de lei ca ministru al Mediului şi 38.000 de lei de la UDMR, unde îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte politic, în timp ce soţia sa a câştigat de la Societatea Română de Radiodifuziune peste 116.000 de lei.

În 2008, Borbely deţinea, alături de soţie, două apartamente în Târgu Mureş, precum şi depozite bancare de 114.000 de lei şi 35.000 de euro.

Ultima sa declaraţie de avere cuprinde şi terenuri pe numele soţiei, în suprafaţă de peste 750 de metri pătraţi, în Târgu Mureş, cumpărate în anii 2000 şi 2012. Prima menţionare a terenului din 2000 apare în declaraţia de avere a lui Borbely din noiembrie 2010. De asemenea, el declară şi o casă de 263 de metri pătraţi în Târgu Mureş, deţinută tot de soţie şi cumpărată în 2012, precum şi un apartament moştenit în Târgu Mureş de către Borbely Erno.

În acelaşi document din 2012, Borbely declară şi un autoturism Lexus GS 300 cumpărat în 2009, bijuterii de 15.000 de euro achiziţionate în 2011, în timp ce depozitele bancare s-au diminuat, la aproximativ 100.000 de lei şi 6.500 de euro.

În primăvara acestui an, Borbely s-a aflat în centrul unui scandal legat de presupuse fapte de corupţie, în urma căruia a demisionat din funcţia de ministru al Mediului.

Surse judiciare declarau că Borbely nu şi-a trecut în declaraţia de avere un apartament din Bucureşti, achiziţionat împreună cu soţia, dar trecut pe numele cuscrei sale, Maria Vincze, precum şi vânzarea unei case din Târgu Mureş, cu tot cu teren, în valoare de 30.000 de euro, către Anton Molnar, om de afaceri.

Potrivit acestora, anchetatorii au constatat faptul că Borbely a achiziţionat un apartament în Calea Victoriei din Bucureşti, locuinţă care a fost trecută pe numele cuscrei sale, documentele de vânzare-cumpărare fiind întocmite la notar, audiat şi el de procurorii anticorupţie.

Cuscra ministrului Mediului le-ar fi declarat procurorilor anticorupţie că locuinţa a fost plătită de soţii Borbely, ea nedispunând de suma de 80.000 de euro, cât a costat apartamentul conform actelor întocmite la notar, declarau sursele citate.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de la Oradea au început, în 2009, cercetarea penală împotriva lui Ioan Ciocan, unic asociat al firmei Lescaci Com SRL din Negreşti Oaş, companie care a primit mai multe contracte de lucrări de la Administraţia Naţională "Apele Române" în mandatul ministrului Borbely. La acel moment, procurorii acuzau faptul că ministrul Mediului ar fi favorizat societatea Lescaci Com SRL pentru primirea unora dintre cele 18 lucrări de la "Apele Române" câştigate de firmă în timpul mandatului lui Laszlo Borbely.

Ulterior, urmărirea penală a fost extinsă, în iulie 2011, şi cu privire la Szepessy Szabolcs, consilier al lui Borbely, dar şi faţă de Anton Molnar, administrator al firmei Aramis Mureş, care ar fi realizat lucrări de reamenajare la casa lui Borbely din Târgu Mureş.

Pe de altă parte, societatea fiului lui Molnar ar fi derulat contracte cu Administraţia Naţională "Apele Române" datorită intervenţiei lui Laszlo Borbely.

După ce a fost începută urmărirea penală împotriva sa, în octombrie 2011, Molnar ar fi întocmit o factură privind achiziţionarea casei şi terenului lui Borbely din Târgu Mureş, mai spuneau sursele citate.

Şi reprezentanţii ANI au verificat averea ministrului Mediului, astfel reieşind că Borbely nu şi-a trecut în declaraţia de avere achiziţionarea apartamentului din Bucureşti, chiar dacă era trecut pe numele unei alte persoane, şi nici vânzarea casei din Târgu Mureş, ceea ce ar constitui infracţiunea de fals în declaraţii.

În 4 aprilie 2012, DNA a cerut procurorului general să solicite Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru obţinerea cererii de urmărire penale faţă de Borbely, care era la acea oră şi deputat şi ministru al Mediului, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată. Borbely a demisionat atunci din funcţia de ministru, deşi a susţinut că nu avea motive să facă acest lucru.

La o zi, respectiv în 5 aprilie, Borbely a demisionat din funcţia de ministru al Mediului. El spunea că a aflat din presă despre solicitarea de declanşare a procedurilor pentru obţinerea cererii de urmărire penală şi imediat a decis să demisioneze, deşi nu are motive.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, în septembrie, solicitarea de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva acestuia.

 

Kelemen Attila spune că dacă va fi reales vrea să se ocupe de promovarea unei legi care să reglementeze sectorul zootehnic

De profesie medic veterinar, doctor în zootehnie, preşedintele UDMR Mureş, Kelemen Attila, este deputat al Uniunii începând din 1996. A fost euroobservator şi europarlamentar înainte de alegerile din 2007 din partea UDMR, a activat în perioada 1988-1991 la un cabinet din New Jersey, SUA, unde a studiat chirurgia şi are peste 100 de lucrări ştiinţifice, printre care "Cartea ornitologului" şi "Cartea chinologului" şi trei distincţii obţinute pentru activitatea în domeniul veterinar.

În 2008, Kelemen a fost ales deputat în acelaşi colegiu în care candidează şi acum, cu peste 50 la sută plus unu din voturi.

În actualul mandat, Kelemen Attila a avut, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, 51 de luări de cuvânt şi declaraţii politice, 34 de propuneri legislative şi a semnat trei moţiuni. Dintre propunerile legislative, 11 au devenit legi.

Kelemen afirmă că s-a preocupat, în ultima legislatură, mai ales de domeniul agriculturii şi, dacă va fi reales, şi-ar dori să se ocupe de promovarea unei legi care să reglementeze sectorul zootehnic.

"Legea pajiştilor, pe care am promovat-o, a fost importantă, legea apicultorilor e de asemenea foarte importantă pe un segment, ca şi legea plantelor medicinale şi aromatice. M-am axat pe acest domeniu, dar am sprijinit şi altele - în ce priveşte reforma sănătăţii, am încercat să ajut. Acum pregătesc şi trebuie să depun, alături de alţi colegi, o lege pentru reorganizarea şi clarificarea lucrurilor în zootehnie. Sunt atâtea reglementări - ordonanţe şi hotărâri de guvern - în ultimii 10 ani, că nimeni nu mai ştie ce să aplice. Vrem să facem lumină printr-o lege mare care să reglementeze sectorul zootehnic, mai ales că o treime din populaţia ţării trăieşte din zootehnie", a declarat Kelemen.

Declaraţia de avere a deputatului UDMR cuprinde terenuri în Cuieşd, locuinţe în Cuieşd şi Târgu Mureş, două autoturisme, două tractoare, un tablou intitulat "Călăreţi", în valoare de 20.000 de euro. Are un depozit bancar de 80.000 de euro şi a obţinut, anul precedent, aproape 62.000 de lei din activitatea de parlamentar.

În declaraţia de avere din 2008 apar aceleaşi proprietăţi imobiliare şi tabloul, dar doar un tractor şi un autoturism. Atunci, avea 149.000 de euro în conturi, iar veniturile din activitatea precedentă de deputat erau de 58.000 de lei.

 

Kerekes Karoly, printre parlamentarii acuzaţi de ANI de conflict de interese după ce şi-a angajat soţia la biroul parlamentar

De profesie consilier juridic şi avocat, Kerekes este, începând din 1990, deputat UDMR. Foarte apreciat de comunitatea maghiară, candidând şi într-un colegiu în care aceasta este majoritară - din zona Sovata - Kerekes Karoly a reuşit, în urmă cu patru ani, să îşi spulbere practic concurenţii, obţinând 81,77 la sută dintre voturi.

În acest an, Kerekes a făcut schimb de colegii cu deputatul Laszlo Borbely, astfel că va candida în Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor din Târgu Mureş.

Kerekes Karoly (UDMR) a scăpat de emoţiile de a lupta cu doi candidaţi maghiari, cu care să împartă din voturi, întrucât în acest colegiu a rămas înscris, dintre candidaţii maghiari, doar preşedintele PPMT Mureş, Portik Vilmos, care spune că va încerca să atragă alegători care oricum nu optau pentru UDMR. În cursa electorală s-a înscris iniţial şi Csegzi Sandor, viceprimar din partea UDMR timp de trei mandate în Târgu Mureş, a cărui candidatură ca independent a fost însă respinsă de BEJ Mureş, întrucât nu a depus listele de semnături de susţinere în patru exemplare originale.

Secretar al Comisiei de muncă şi protecţie socială în ultimii patru ani, Kerekes a avut 97 de luări de cuvânt, declaraţii politice, întrebări şi interpelări în actuala legislatură, fiind semnatar pe patru moţiuni şi 25 de propuneri legislative.

Dintre propunerile sale legislative, cinci au devenit legi.

Kerekes spune că, dacă va obţine un nou mandat, va avea aceleaşi preocupări din sfera socialului.

"Pentru mine, dacă se rezolvă ce am iniţiat cu grupa I de muncă - e pe ordinea de zi şi se va dezbate, cred că se va şi adopta - pentru mine e o satisfacţie, că am reuşit să modific legea pensiilor, cu care n-am fost de acord. Voi candida în Colegiul 1 din Târgu Mureş şi, dacă voi câştiga un nou mandat, tot acest fapt mă preocupă - modificarea acestei legi, care are multe lacune şi a constituit un pas înapoi. Nu-mi schimb macazul, tot cu treburi sociale mă voi ocupa", a declarat Kerekes.

În declaraţia de avere din 2012 a lui Kerekes Karoly apar un teren şi o casă de vacanţă în Acăţari, un apartament în Târgu Mureş, toate deţinute în coproprietate, un autoturism Skoda, depozite bancare de 3.600 de euro şi 130.000 de lei. Deputatul a trecut la rubrica "venituri" o indemnizaţie de la Cameră de 73.000 de lei, pensie de 5.500 de lei, în timp ce soţia sa a avut, în anul trecut, o pensie de aproape 13.000 de lei.

În 2008, deputatul avea aceleaşi proprietăţi imobiliare, depozite de 148.000 de lei, obţinuse în anul precedent indemnizaţii în valoare totală de 75.000 de lei de la Camera Deputaţilor, iar soţia avea venituri de 14.600 de lei ca şef de cabinet şi 7.130 de lei din pensie, în timp ce copilul câştigase, ca profesor, 13.200 de lei.

În 2011, Kerekes s-a numărat printre parlamentarii acuzaţi de ANI de conflict de interese, ca urmare a angajării soţiei la biroul parlamentar.

 

Firma de telefonie şi internet a senatorului PDL Petru Başa a încheiat în acest mandat sute de contracte cu statul

Toţi cei trei parlamentari PDL din Mureş - senatorul Petru Başa şi deputaţii Doru Oprişcan şi Toader Stroian - figurează pe listele transmise de filială la nivel central pentru a candida din partea ARD.

Om de afaceri controversat, Başa a câştigat, în 2008, primul său mandat de senator. Senatorul PDL Petru Başa figurează pe lista de candidaţi a ARD, din nou în colegiul senatorial din Sighişoara.

În această legislatură, Başa a avut 129 de luări de cuvânt în plen, 51 de declaraţii politice, întrebări, interpelări şi 29 de iniţiative legislative.

În declaraţia de avere a acestuia, depusă în 2008, apăreau terenuri şi clădiri în zona Sighişoara, depozite bancare de 230.000 de lei şi 2.500 de euro, veniturile din investiţii (dividente legate de grupul de telecomunicaţii Teleson al cărui patron este) ridicându-se la 504.000 de lei.

În declaraţia de avere depusă în 2012 figurează mai multe proprietăţi, respectiv şase terenuri intravilane - trei, cu suprafeţe între 1.300 şi 1.970, sunt în localitatea mureşeană Albeşti, două terenuri la Sighişoara şi un altul la Târgu Mureş. Două dintre aceste terenuri sunt cumpărate în anii 1996 şi 1997, iar restul sunt achiziţionate în 2008, 2009 şi 2010. Başa mai are şi un teren agricol în suprafaţă de 8.700 de metri pătraţi, în localitatea Vânători, cumpărat în acest an.

Senatorul mai are şi trei case la Albeşti, Sighişoara şi Târgu Mureş, două dintre acestea fiind dobândite în 2008 şi 2009, precum şi un apartament de 164 de metri pătraţi, cumpărat în 2009 la Târgu Mureş.

El are şi trei depozite bancare cu peste 300.000 de lei şi mai multe împrumuturi acordate unor firme pe care le deţine, cel mai semnificativ fiind un împrumut de peste 1,2 milioane de lei acordat în nume personal firmei sale, Teleson. Başa a obţinut, anul trecut, venituri din activitatea de senator de 55.490 de lei şi dividende de peste 66.000 de lei.

Totodată, senatorul PDL este asociat în şapte firme, la una dintre ele, SC Teleson (internet, telefonie şi televiziune), fiind asociat unic şi având acţiuni în valoare de 1,7 milioane de lei.

Declaraţia de interese a senatorului pe anul trecut arată că firmele senatorului a avut câteva zeci de contracte încheiate cu diverse instituţii de stat, însă în cea din 2010 figurau peste 600 de astfel de contracte, pentru ziare, publicitate cablu şi internet, încheiate cu şcoli, spitale, dar şi cu unităţi militare şi chiar MAI, majoritatea fiind obţinute prin încredinţare directă.

Un alt parlamentar PDL care vrea un nou mandat este deputatul Doru Oprişcan.

Deputatul PDL Doru Mihai Oprişcan, lider al PDL Târgu Mureş, a câştigat în 2008 un prim mandat în Parlament, după mai multe funcţii în administraţia locală şi judeţeană.

În această legislatură, a semnat 16 iniţiative legislative, din care patru au devenit legi - referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice, măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de reţele de transport şi distribuţie energie electrică şi modificarea unor articole din Codul silvic şi Legea educaţiei fizice şi a sportului.

Oprişcan a declarat că în ultimii patru ani a avut o activitate susţinută în Comisia pentru politică economică, unde "s-a lucrat efectiv, trecând peste barierele politice", iar în prezent elaborează câteva proiecte pe care urmează să le ajusteze, în funcţie de programul de guvernare.

"Am o iniţiativă pe care o voi promova probabil prin comisie. Nu cred că voi mai avea timp în actualul mandat, dar sper să reuşesc în următorul. Proiectul legislativ prevede ca tot ce înseamnă imobile, terenuri disponibile de la ministere, agenţii, existente în teritoriu, să fie cedate administraţiilor locale. Am acceptat amendamentul ca proprietăţile să intre în domeniul public, nu privat, al administraţiilor locale, ca să nu poată fi vândute, iar în trei ani să li se dea o utilitate publică. Aş vrea să continui în aceeaşi comisie, pentru că m-am lovit de acest aspect când eram consilier local, îmi amintesc de un imobil al Armatei unde Consiliul Judeţean Mureş dorea să se înfiinţeze un teatru de păpuşi, o aberaţie, în condiţiile în care în Târgu Mureş avem trei imobile şcolare retrocedate", a spus Oprişcan.

Deputatul Doru Mihai Oprişcan a trecut în declaraţia de avere depusă în 2012 o casă de locuit de 150 de metri pătraţi în Târgu Mureş, deţinută în coproprietate cu soţia, inele, cercei, coliere de 10.000 de euro. Potrivit aceleiaşi declaraţii, în anul precedent a înstrăinat un apartament de trei camere în Târgu Mureş, în valoare de 50.000 de euro (care apărea în declaraţia de avere depusă la începutul mandatului).

Oprişcan a mai declarat că deţine părţi sociale în Christine Tour şi Mondoplast Târgu Mureş, în valoare totală de 50.000 de euro şi că are un credit 67.000 de euro scadent în 2021. El a obţinut în anul 2011 venituri de 60.000 de lei ca deputat, iar soţia sa de 12.000 de lei ca administrator şi agent marketing la Mondoplast.

Cel de-al treilea parlamentar democrat-liberal care vrea un nou mandat este deputatul PDL Toader Stroian.

El a fost ales deputat în 2008, după mai multe mandate consecutive de primar în Albeşti, localitate aflată în colegiul în care a fost ales.

Stroian a avut, în actuala legislatură, 47 de propuneri legislative, din care opt au devenit legi.

"În primul mandat, am promovat legi privind administraţia, în legătură cu acordarea unei rente viagere pentru sportivi. Eu sunt un om de dreapta, cu respect faţă de muncă şi valoare şi consider că handbaliştii din colegiul meu, Sighişoara, sunt adevăraţi ambasadori ai zonei. Voi candida din nou şi îmi doresc ca, mai departe, să am iniţiative pe plan legislativ legate de administraţie şi regionalizare", a arătat Stroian.

Deputatul Toader Stroian a trecut în declaraţia de avere depusă în 2012 opt terenuri, agricole şi intravilane, deţinute în Albeşti, toate sub un hectar, două case, de 132 şi 180 de metri pătraţi în aceeaşi localitate, la care este coproprietar soţia sa şi un autoturism Dacia Logan din 2006. El mai scrie că a înstrăinat un teren cu 25.000 de lei în luna aprilie 2012. Deputatul a mai declarat că are un depozit bancar de 64.000 de lei deschis în 2009, datorii la CEC şi BCR în valoare de 31.000 de lei, scadente în 2013 şi 2014 şi că a încasat în anul precedent de la Parlament o indemnizaţie de 50.000 de lei, în timp ce soţia sa a obţinut venituri salariale de 14.000 de lei.

La începutul mandatului, acesta avea aceleaşi terenuri, dar doar casa de 180 de metri pătraţi din Albeşti, acelaşi autoturism şi aceleaşi credite. În declaraţia de avere din 2008 apar venituri proprii de 22.000 de lei obţinute ca primar al localităţii Albeşti în anul precedent şi de 13.000 de lei, obţinute de soţie din salariu.

 

Deputatul PSD Vasile Gliga - patronul fabricii de viori din Reghin; numele său apare în "topul miliardarilor"

Dacă UDMR şi PDL au păstrat aceeaşi "garnitură", de la USL doar preşedintele PSD Mureş, deputatul Vasile Ghiorghe Gliga, va candida pentru un nou mandat. Pe de altă parte, USL Mureş a "aruncat în luptă" conducătorii Prefecturii, în colegii unde USL are şanse de a obţine mandate parlamentare.

Astfel, reprezentanţii USL au stabilit că Alexandru Petru Frătean - prefect, fost secretar de stat din partea PSD - va candida la Senat în "colegiul lui Corneliu Grosu", senatorul ales pe listele PSD în 2008, care a trecut la UNPR şi nu va mai candida. Frătean şi-a cerut eliberarea din funcţia de prefect pentru a putea intra în lupta electorală pentru un mandat de senator şi urmează să fie înlocuit.

Alături de acesta, USL l-a aruncat în alegeri şi pe subprefectul Manuel Butiulcă. Acesta va candida în Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor sau "colegiul deputatului Victor Socaciu", ales în 2008 în numele PSD, care va candida acum într-un colegiu din diaspora. Şi Butiulcă a cerut eliberarea din funcţie de la Guvern pentru a putea candida, fiind deja înlocuit cu Gabriela Koos. "Colegiul lui Socaciu" a fost "cedat" de PSD colegilor de la PNL, în condiţiile în care 80 la sută dintre primarii din zonă sunt liberali.

Deţinătorul unicului mandat câştigat de PNL în 2008, Ciprian Dobre, a renunţat la acesta după alegerile din vară, când a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş. El a anunţat că nu va candida la parlamentare. În colegiul lui Ciprian Dobre este înscris acum în lupta electorală fostul vicepreşedinte liberal al Consiliului Judeţean Mureş Cristian Chirteş, tot din partea USL.

Actualul deputat PSD Vasile Gliga, candidat pentru un nou mandat, este unul dintre oamenii de afaceri prosperi din judeţ, el fiind proprietarul fabricii de viori de la Reghin. Numele său apare şi în "topul miliardarilor "din România.

După ce a câştigat primul său mandat de deputat în 2008, Vasile Gliga a avut 29 de iniţiative legislative, din care 17 respinse definitiv - între acestea numărându-se propuneri de modificare a Legii educaţiei, reforma în domeniul sănătăţii, privind Codul fiscal, organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice - şi una retrasă de iniţiator, legată de promovarea invenţiilor, restul fiind la comisii în Parlament.

Gliga afirmă că, dacă va câştiga un nou mandat, doreşte să clarifice "legile care se contrazic".

"Acum ştiu ce înseamnă să fii parlamentar, pentru că e nevoie de unu-doi ani să ştii care-i mersul. Dacă voi câştiga un nou mandat şi vom avea o majoritate confortabilă, mă voi preocupa de legislaţie. Cred că se impune o clarificare - legile din toate domeniile sunt confuze, interpretabile, se contrazic. În plus, mă preocupă domeniul social, trebuie să lucrăm la salariul minim, să nu mai plece afară tinerii, care în prezent nu au pentru ce rămâne", a spus Gliga.

În declaraţia de avere din 2008 acesta a trecut mai multe terenuri în Mureş şi Harghita, patru clădiri în Reghin şi Topliţa, un autoturism Cielo fabricat în 1997, acţiuni în valoare de 830.000 de lei, credite de 335.000 de euro, venituri proprii de la Gliga Instrumente Muzicale SA şi din arenzi - de 6.000 de lei. Soţia sa apărea cu venituri de la fabrica de viori de 280.000 de lei.

În declaraţie de avere pe 2012 apar terenuri în Mureş şi Harghita, un apartament în Reghin, un Suzuki Vitara fabricat în 1997. În anul precedent, deputatul a donat o casă de vacanţă, o casă de locuit şi un teren. Valoarea acţiunilor deţinute la mai multe firme şi un fond de investiţii, între care Gliga Instrumente Muzicale SA, se ridică la 850.000 de lei.

El a avut, în 2011, datorii de 51.900 de euro, venituri de 50.000 de lei de la Parlament şi 12.000 de lei de la fabrica de viori, venituri din investiţii de 160.000 de lei, aproape 10.000 de lei din închiriere de terenuri la firme de telefonie şi 363.000 de lei din venituri agricole.

Soţia sa a câştigat 2.200 de lei ca şef de cabinet parlamentar şi 180.000 de lei din investiţii. În 2011, Gliga s-a numărat, de asemenea, printre parlamentarii acuzaţi de ANI de conflict de interese, ca urmare a angajării soţiei la biroul parlamentar.

 Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice! 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici