ANALIZĂ: 8 din cei 14 parlamentari din Timiş candidează iar; surpriza în judeţ - candidatura lui Blaga

Opt din cei 14 parlamentari aleşi în urmă cu patru ani în Timiş, între care Ilie Sârbu şi Valeriu Tabără, vor candida pentru un nou mandat. Vor cere votul timişenilor şi liderul PDL Vasile Blaga, dar şi revoluţionarul Teodor Mărieş, primarul din Deta, Petru Roman şi femeia de afaceri Maria Grapini.

1099 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: 8 din cei 14 parlamentari din Timiş candidează iar; surpriza în judeţ - candidatura lui Blaga

ANALIZĂ: 8 din cei 14 parlamentari din Timiş candidează iar; surpriza în judeţ - candidatura lui Blaga (Imagine: Ovidiu Micsik - MediafaxFoto)

În judeţul Timiş, dacă ARD şi-a finalizat listele, USL mai are de desemnat candidatul pentru un colegiu electoral - Colegiul 8 de deputaţi. O decizie în acest sens ar urma să fie luată până marţi.

Din partea USL vor candida, dintre actualii parlamentari, Horia Cristian (PNL), Dorel Covaci (PSD), Gheorghe Ciobanu (PSD) şi Ilie Sârbu (PSD).

Totodată, pentru prima dată candidează, din partea USL, actualul viceprimar al municipiului Timişoara, Sorin Grindeanu (PSD), dar şi femeia de afaceri Maria Grapini (PC), consul onorific al Indiei la Timişoara. Ceilalţi candidaţi ai USL sunt: Ion Răducanu (UNPR), Cosmin Costa (PNL), Catalin Tiuch (PSD), Ben-Oni Ardelean (PNL), Petru Ehegartner (PNL) şi Marcel Suciu (PSD).

De la ARD vor candida, dintre actualii parlamentari, Vasile Blaga, preşedintele PDL, fostul secretar al Senatului Gheorghe David, dar şi fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, precum şi deputatul Alin Popoviciu (PDL). Printre candidaţii ARD se mai numără Cornel Sămărtinean, Alian Rus, Adrian Orza (PNŢCD), Ovidiu Ciuhandu, Mihai Bojin, Marin Popescu, Tiberiu Lelescu, Petru Roman, Teodor Mărieş (Forţa Civică) şi Marinel Paşca.

 

Faţă în faţă în confruntarea pentru Camera Deputaţilor: Maria Grapini - Adrian Orza, deputatul Popoviciu - directorul RAR Timiş

În Colegiul 1 Timişoara va candida actualul deputat Horia Cristian (PNL), împotriva fostului director al Aeroportului Internaţional Timişoara Cornel Sămărtinean (PDL), iar în Colegiul 2 Timişoara lupta se va da între preşedintele PDL Timişoara, Alain Rus (PDL) şi viceprimarul municipiului reşedinţă de judeţ, Sorin Grindeanu (PSD).

În Colegiul 3 Timişoara va cere votul oamenilor femeia de afaceri Maria Grapini (PC), care are o avere estimată la câteva milioane de euro, care se va confrunta cu fostul viceprimar al municipiului Timişoara Adrian Orza (PNŢCD), în timp ce în Colegiul 4 Timişoara vor candida doi oameni de afaceri: Ovidiu Ciuhandu (PDL) şi Ion Răducanu (UNPR). În Colegiul 5, zona Sânnicolau Mare, va candida actualul deputat Alin Popoviciu (PDL), împotriva directorului RAR Cosmin Costa (PNL), consilier judeţean.

În Colegiul 6, zona Recaş, candidează pentru un nou mandat de parlamentar fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, care se va confrunta cu preşedintele Tineretului Social Democrat Timiş, Cătălin Tiuch (PSD), în timp ce în Colegiul 7, zona Lugoj, se vor confrunta actualul deputat PSD Sorin Stragea şi consilierul judeţean PDL Mihai Bojin. În Colegiul 8, zona Jimbolia, va candida fostul inspector şcolar general al judeţului Timiş Marin Popescu (PDL). USL nu şi-a desemnat candidatul pentru acest colegiu, deocamdată.

În Colegiul 9, zona Făget, va candida actualul deputat Dorel Covaci (PSD), împotriva fostului director al Direcţiei Agricole Timiş Tiberiu Lelescu (PDL), în timp ce în Colegiul 10, zona Deta, se vor confrunta actualul deputat PSD Gheorghe Ciobanu şi primarul PDL din Deta Petru Roman.

 

Vasile Blaga, Teodor Mărieş, Gheorghe David, Ilie Sârbu - în lupta pentru Senat

La Senat, în Colegiul 1 Timişoara va candida revoluţionarul Teodor Mărieş (Forţa Civică), împotriva hunedoreanului Ben-Oni Ardelean (PNL), în timp ce în colegiul 2 Timişoara se vor confrunta fostul secretar al Senatului Gheorghe David (PDL) şi preşedintele PNL Timişoara, Petru Ehegartner.

În Colegiul 3, în zona Sânnicolau Mare - Deta, va cere votul timişenilor preşedintele PDL, Vasile Blaga, care îl are contracandidat de la USL pe consilierul judeţean PSD Marcel Suciu.

În Colegiul 4, în zona Lugoj- Recaş, va candida Ilie Sârbu, liderul senatorilor social-democraţi din Senat, împotriva fostului primar al oraşului Recaş Marinel Paşca de la PDL.

 

Vasile Blaga vrea să obţină al patrulea mandat de senator în Timiş, unde a făcut facultatea şi şi-a cunoscut soţia

Liderul PDL, Vasile Blaga, şi-a anunţat joi candidatura pentru pentru cel de-al patrulea mandat de senator, de această dată în judeţul Timiş. Blaga va candida în Colegiul 3, care se suprapune cu Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor şi care în acest mandat este reprezentat de Alin Popoviciu, candidat şi el pentru un nou mandat.

Deşi este originar din judeţul Bihor, pe Blaga îl leagă mai multe lucruri de Timişoara. El este absolvent al Universităţii Politehnica din Timişoara, anii de studenţie şi i-a petrecut în acest oraş şi tot în acest oraş şi-a cunoscut soţia, care îi era colegă la universitate.

Filiala Timiş a PDL i-a lansat o invitaţie lui Vasile Blaga de a candida în acest judeţ, în condiţiile în care Constantin Ostaficiuc, preşedintele PDL Timiş, a fost în echipa lui Vasile Blaga atunci când acesta a candidat pentru şefia PDL împotriva lui Emil Boc.

Vasile Blaga s-a născut în 26 iulie 1956, în satul Petrileni, judeţul Bihor. El este căsătorit şi are doi copii.

A absolvit în anul 1981 cursurile Facultăţii de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic "Traian Vuia" din Timişoara, obţinând calificarea de inginer mecanic. După absolvirea facultăţii, între anii 1981-1990, ocupă diverse funcţii, inclusiv pe cea de director comercial în cadrul Întreprinderii Mecanice Hiperion din oraşul Ştei, judeţul Bihor.

În viaţa politică, a intrat încă din 1990, ca preşedinte al Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi vicepreşedinte al CFSN Bihor, apoi ca deputat FSN.

A ocupat funcţiile de preşedinte al CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) Ştei şi vicepreşedinte al CFSN Bihor până în anul 1991, când a devenit preşedinte al FSN Bihor.

La alegerile din 20 mai 1990 a fost ales deputat de Bihor pe listele Frontului Salvării Naţionale. În această calitate a deţinut funcţia de membru al Comisiei pentru apărare şi asigurarea ordinii publice din Camera Deputaţilor. Şi-a dat demisia din funcţia de membru al Parlamentului în 14 februarie 1992 (înlocuit de Gavril Cheregi), fiind numit în funcţia de prefect al judeţului Bihor.

El a fost prefect de Bihor până în 1993, apoi a devenit director general la Direcţia Regională Vamală Oradea, funcţie ocupată până în 1996.

Vasile Blaga este membru fondator al Partidului Democrat (1991), deţinând funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Bihor a PD în perioada 1991-1997.

În urma alegerilor din octombrie 1996, a fost ales senator de Bihor pe listele Partidului Democrat. În legislatura 1996-2000 a făcut parte din Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, precum şi din Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului. Între anii 1997-2001 a îndeplinit funcţia de secretar general al PD.

Între anii 2000-2004 Blaga a lucrat ca expert parlamentar. În anul 2001 a fost ales în funcţia de vicepreşedinte cu probleme organizatorice al PD şi preşedinte al PD Bucureşti.

După alegerile parlamentare din noiembrie 2004, când a fost şef al campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu, noul preşedinte al României l-a numit pe Vasile Blaga, la 21 decembrie 2004, în funcţia de consilier prezidenţial pe probleme de apărare, securitate şi siguranţă naţională, şef al Departamentului Securităţii Naţionale al Administraţiei Prezidenţiale.

A fost reales ca senator de Bucureşti pe listele Partidului Democrat pentru legislatura 2004-2008. Devine membru al Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din data de 8 februarie 2007.

În 29 decembrie 2004, Vasile Blaga a fost numit în funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor în Guvernul Tăriceanu, demisionând din Administraţia Prezidenţială. Din anul 2004, este şi membru în Consiliul Naţional de Conducere al Alianţei Dreptate şi Adevăr (PNL–PD). În anul 2005, este ales în funcţia de secretar general al Partidului Democrat.

Vasile Blaga a fost înlocuit din funcţia de ministru în 5 aprilie 2007, odată cu restructurarea Guvernului Tăriceanu prin ieşirea Partidului Democrat de la guvernare.

În 2008, Blaga intră în cursa pentru Primăria Capitalei, fiind învins de independentul Sorin Oprescu.

În 2008, a candidat pentru prima dată în sistem uninominal, într-un colegiu din sectorul 3, câştigând, astfel, cel de-al treilea mandat de senator.

În decembrie 2008, a fost numit ministru al Dezvoltării Regionale, iar după retragerea PSD de la guvernare a deţinut conducerea Ministerului de Interne.

În septembrie 2010 a avut loc un miting al poliţiştilor, care a adunat aproximativ 6.000 de poliţişti şi alţi sindicalişti din structurile de ordine publică, inclusiv penitenciare, şi care fusese programat să se desfăşoare în Piaţa Victoriei, conform autorizaţiei emise de Primărie. Planurile sindicaliştilor s-au schimbat brusc în timpul protestului şi aceştia au pornit în marş spre Palatul Cotroceni, unde voiau să discute cu preşedintele Traian Băsescu. Jandarmii care asigurau ordinea publică la protest au părut depăşiţi de situaţie şi, fie din dorinţa de a nu genera o amplă bătaie în centrul Bucureştiului, fie dintr-o solidaritate tacită, au permis marşul spontan şi i-au însoţit pe protestatari până la Cotroceni, însă preşedintele s-a dovedit a fi indisponibil. Lucrurile au părut a fi scăpate de sub control, în contextul în care poliţiştii au dat peste cap traficul în Capitală, au strigat injurii la adresa preşedintelui şi şi-au aruncat caschetele cu însemnele instituţiei pe care o reprezintă în curtea Palatului Cotroceni. Totodată, mai mulţi poliţişti aveau tocurile pistoalelor la vedere, iar autorităţile au stabilit că unii ar fi avut armele la ei.

Astfel, Traian Băsescu şi Emil Boc au renunţat, o perioadă, la serviciile structurilor MAI, generând controverse privind însăşi legalitatea acestei decizii.

Mitingul poliţiştilor a condus, de asemenea, la demisia de onoare a lui Vasile Blaga din funcţia de ministru al Internelor, în 27 septembrie 2010.

Blaga a candidat, în primăvara anului 2011, la şefia PDL, însă a fost învins de Emil Boc şi de echipa acestuia. În timpul campaniei premergătoare acestor alegeri, preşedintele Băsescu a făcut o serie de declaraţii acuzatoare la adresa lui Blaga.

Din noiembrie 2011 şi până în 3 iulie, Vasile Blaga a deţinut şefia Senatului.

Din 30 iunie, el este preşedintele PDL.

Potrivit declaraţiei de avere, Blaga deţine două terenuri, în localităţi din Bihor, de 6.257 de metri pătraţi, respectiv trei hectare. El a vândut, în 2011, pentru 140.000 de euro, un teren din Oradea, către Cermian Floarea.

Situaţia lui Blaga nu s-a schimbat recent în ceea ce priveşte imobilele. Astfel, el deţine o casă de locuit de 346 de metri pătraţi în Oradea, un apartament de 209 metri pătraţi în Bucureşti şi casa moştenită de la părinţi, în judeţul Bihor. Totodată, preşedintele PDL are un autoturism BMW fabricat în 2001.

De asemenea, Blaga a primit în ultimul an fiscal încheiat peste 52.000 de lei ca senator.

Senatorul are două datorii către persoane fizice, de 600.000 lei şi, respectiv, 500.000 lei, scandente în 2017.

Plasamentele financiare ale lui Blaga au rămas la acelaşi nivel, 110.650 acţiuni la Banca Transilvania şi 248 la Romexterra - cu valoare de 620 de lei.

La rubrica “Alte active producătoare de venituri nete, care însumate depăşesc echivalentul a 5.000 de euro pe an", Blaga a trecut "Avans cumpărare apartament de vacanţă de 128.340 de euro".

Blaga are peste 41.000 de lei în conturi la Bancpost, peste 12.000 de euro şi 8.000 de lei la Raiffeisen, împreună cu soţia, peste 82.500 de lei la Alpha Bank, aproape 50.000 de lei la BRD, Transilvania şi Ţiriac.

De asemenea, Vasile Blaga are 68.400 de lei în plasamente la ING Nederlanden.

 

Ilie Sârbu - socrul lui Ponta şi politician cu state vechi în PSD, vrea al treilea mandat de senator

Liderul senatorilor social-democraţi, Ilie Sârbu, a condus filiala judeţeană Timiş a PSD din anul 2004 şi până în 2010, când în urma unor alegeri în partid a fost ales singurul candidat pe această funcţie, Titu Bojin, care acum este şi preşedintele Consiliului Judeţean Timiş. De asemenea, în perioada 2005-2010 a fost vicepreşedinte al PSD.

Ilie Sârbu este senator de Timiş din anul 2004. În 2008, Ilie Sârbu a primit mandatul de senator în urma redistribuirii voturilor, contracandidata sa fiind fosta şefă a Inspectoratului Teritorial de Muncă Cornelia Corescu, acum condamnată la trei ani şi jumătate de închisoare pentru luare de mită.

Din 2006 şi până în 2008, Ilie Sârbu a ocupat funcţia de secretar al Biroului Permanent al Senatului, în 2008 a fost preşedinte al Senatului, iar în perioada 2008 - 2009 a fost ministru al Agriculturii.

Nu numai activitatea politică îl face cunoscut pe Ilie Sârbu, ci şi faptul că fiica sa, Daciana Sârbu, este soţia premierului Victor Ponta. Ilie Sârbu spune însă că nu are nicio legătură candidatura sa cu faptul că este un socru celebru.

"Nu au legătură una cu alta. Am fost candidat în aceeaşi zonă când PDL era pe val şi când contracandidata mea era sprijinită nu numai de partid, ci şi de comunităţile neoprotestante", a spus Sârbu.

Potrivit declaraţiei de avere din 2007, Ilie Sârbu avea o casă în Bucureşti, cumpărată în anul 2002 şi cu o valoare de impozitare de 268.400 de lei. Tot atunci, el avea bijuterii în valoare de 35.000 de euro, tablouri în ulei în valoare de 16.000 de mărci germane şi tablouri în tuş în valoare de 10.000 de euro. A avut un împrumut de la o bancă în valoare de 29.460 de euro, care a fost scandent în 2010.

În cea mai recentă declaratie de avere, completată în vara acestui an, Sârbu menţionează că are un teren intravilan, un apartament de 175 de metri pătraţi şi o maşină. Casa a vândut-o cu suma de 540.000 de euro fostului şef al ANAF Sebastian Bodu. Deţine aceleaşi bijuterii şi obiecte de artă, iar venitul său salarial este de 55.488 de lei pe an.

 

Senatorul Gheorghe David, poreclit "oaia rătăcită din PDL", după ce a trecut la PSD, iar după două zile a revenit la democrat-liberali

Gheorghe David are 50 de ani şi este de meserie inginer agronom, fiind, de altfel, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara.

El s-a înscris în PD în 2001. În perioada 2000-2004, el a fost consilier municipal la Timişoara, iar în 2004 a fost ales senator. În 2008, a obţinut al doilea mandat de senator, iar din 2008 şi până în septembrie 2012 a ocupat funcţia de secretar general al Senatului.

La începutul lunii iulie, Gheorghe David a anunţat, în plenul Senatului, că îşi încetează activitatea în grupul PDL şi că va activa în grupul PSD. S-a răzgândit rapid, după doar două zile, spunând presei că el nu poate vota împotriva Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu. Nu apucase să îşi scrie nici demisia din PDL şi nici adeziunea la PSD, iar după unele negocieri a fost reprimit de democrat-liberali, fiind considerat "oaia rătăcită din PDL".

Acum, când candidează pentru cel de-al treilea mandat de senator, David se bazează, ca şi în 2008, pe voturile neoprotestanţilor.

"Timişoara este locul unde am lucrat cel mai mult de când sunt implicat în viaţa publică. Am fost consilier municipal la Timişoara, apoi am fost senator pe Timiş, iar din 2008 sunt senator de Timişoara, unde am candidat şi am obţinut peste 40 % din voturi. Vreau să îmi continui activitatea la Timişoara, unde cred că sunt şi pot fi util, atât datorită experienţei, cât şi competenţei mele", explică David motivele pentru care candidează din nou.

În 2008, David avea un teren intravilan, o casă de locuit, două maşini şi un venit de 107.605 lei pe an. În cea mai recentă declaratie de avere, publicată pe site-ul Senatului, David are acelaşi teren intravilan şi casă, o maşină şi un venit de 168.503 lei pe an.

 

Fostul senator PSD Viorel Matei - candidat PP-DD la Senat; fiul său - printre vameşii reţinuţi la Moraviţa

Fostul senator PSD Viorel Matei, în prezent preşedinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli, candidează din partea PP-DD pentru un nou mandat de senator în Colegiul 1.

Matei a fost senator PSD de Timiş în mandatul 2000-2004, apoi a ocupat funcţia de consilier judeţean al aceluiaşi partid. A ales să părăsească PSD, nemulţumit de intrarea în partid a deputatului Gheorghe Ciobanu. S-a alăturat PNL, dar în urmă cu câteva zile a plecat şi din acest partid pentru a se înscrie în PP-DD, care l-a şi desemnat candidat la alegerile din decembrie.

"Sunt un traseist pentru că nu am acceptat să fiu lângă nişte oameni care până nu de mult făceau o politică anti-PSD şi anti-umană. PNL a fost o întâmplare, am făcut un pas spre liniştea mea, în baza prieteniei cu Norica Nicolai. Dar nu puteam să hibernez în PNL. Când m-am dus în PNL am spus că nu vreau nicio funcţie, ci vreau să fiu simplu membru. De ce? În ultimii 20 ani am convertit mulţi liberali la PSD, acum nu puteam să le fiu lider, eram conştient că locul meu nu e acolo. PP-DD a fost o întâmplare, a fost o discuţie. Acest partid este cu o libertate de gândire şi de exprimare fantastică", explică fostul senator.

Numele lui Viorel Matei a apărut în presă în plin scandal generat de arestările în rândul vameşilor din Timiş, în 2010.

Viorel Lilian Matei, fiul fostului senator, a fost printre vameşii reţinuţi la Moraviţa, fiind acuzat de acuzat de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită în formă continuată. El a fost în arest pentru aceste acuzaţii până în aprilie 2011, când Curtea de Apel Timişoara a decis să îl elibereze sub control judiciar, alături de alte zece persoane.

 

Deputatul liberal Horia Cristian, care vrea un nou mandat, a vrut să emigreze, dar s-a răzgândit

Horia Cristian are 49 de ani şi este medic chirurg. Este divorţat şi are o fiică. În perioada 2006-2008, a fost director general al Casei de Asigurări de Sănătate Timiş, iar între 2005 şi 2006 a fost director de cercetare şi dezvoltare la Spitalul Clinic Judeţean Timiş.

De asemenea, în perioada 2005-2006 a fost coordonator al compartimentului de politraumatologie "Casa Austria", Spitalul Clinic Judeţean Timiş, iar în 2007 a fost şef de lucrări la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara.

În 2008 a fost ales deputat în Colegiul 1 Timişoara, din partea PNL, iar acum candidează din nou în acest colegiu din partea USL.

În timpul mandatului său de deputat, Horia Cristian a anunţat, în septembrie 2010 că se pregăteşte să emigreze, nemulţumit de statutul medicilor în România.

"Eu nu sunt parlamentar, eu sunt medic în primul rând. Ca medic plec, nu plec ca parlamentar", spunea atunci Horia Cristian.

S-a răzgândit rapid şi nu a mai plecat. După un an, în noiembrie 2011, Horia Cristian putea fi văzut ţinând o pancartă în mână în faţa sediului PDL Timiş. El protesta faţă de modul în care Roberta Anastase, pe atunci preşedinte al Camerei Deputaţilor, aplica legea în Parlament. Mai exact, a fost nemulţumit de numărătoarea făcută de Anastase la Legea pensiilor.

Un alt episod legat de numele deputatului Horia Cristian a fost atunci când Adrian Sobaru, angajat al TVR, s-a aruncat de la balconul Camerei Deputaţilor. În calitate de medic, Horia Cristian i-a acordat acestuia primul-ajutor.

"Voi candida din nou şi voi intra în competiţie cu rezultatele pentru care am muncit în Parlamentul României. Sper să obţin un nou mandat, să reuşesc mai multe lucruri pentru români şi pentru timişoreni", a declarat Horia Cristian.

Potrivit declaraţiilor de avere ale deputatului, veniturile sale au scăzut din 2008 şi până în prezent, dar, cu toate acestea, în 2009 şi-a cumpărat un teren agricol de 2.000 de metri pătraţi. În rest, are un teren itravilan de 200 metri pătraţi şi un apartament în Timişoara. Dacă în 2008, la intrarea în Parlament, Horia Cristian avea un venit anual de circa 92.000 de lei, potrivit celei mai recente declaraţii de avere, în 2011 avea un venit de 51.396 de lei, cu circa 40.000 de lei mai puţin decât înainte de a deveni parlamentar.

 

În timpul mandatului de deputat, Alin Popoviciu şi-a majorat veniturile şi şi-a cumpărat două apartamente şi un teren

Alin Popoviciu are 39 de ani, este căsătorit şi are doi copii. De profesie economist, el s-a înscris în PD în anul 2000, fiind ales vicepreşedinte al filialei Timiş. În mandatul 2004-2008 a fost consilier judeţean, iar în 2008 a candidat pentru primul său mandat de deputat pe Colegiul electoral 5, în zona Sânnicolau Mare, din partea PDL.

Având susţinerea preşedintelui PDL Timiş, Constantin Ostaficiuc, Popoviciu a câştigat simpatia conducerii naţionale a partidului, obţinând funcţia de secretar al partidului în timpul mandatului lui Emil Boc. Ca deputat, Popoviciu a avut două proiecte de legi destul de discutate la vremea respectivă, însă care nu au fost adoptate. Este vorba despre impozitarea ghicitoarelor şi a vrăjitoarelor, dar şi despre castrarea chimică a pedofililor.

Popoviciu este şi un om de afaceri prosper. Potrivit presei locale, el s-a asociat cu un verişor de-al său, Cristian Iga, care a fost ajutat să preia cele mai bune spaţii din Aeroportul Timişoara unde puteau fi deschise cluburi şi cafenele. De altfel, Popoviciu a preluat, pe firmele sale, Clubul CFR, o clădire de 1.000 de metri pătraţi din centrul oraşului, unde a deschis un club de jocuri.

La începutul mandatului său, Alin Popoviciu nu avea proprietăţi, dar avea afaceri, credite şi datorii, iar pe parcursul celor patru ani averea acestuia a crescut. Dacă în anul 2008 Popoviciu avea un venit de 26.400 de lei, acesta a crescut în anul fiscal 2011, conform celei mai recente declaraţii de avere publicată pe site-ul Camarei Deputaţilor, la 416.826 de lei.

În 2008, Popoviciu avea 1.200 de euro şi 3.385 de lei în conturi şi era acţionar la şapte firme. De asemenea, avea şi datorii de 86.500 lei şi 5.000 de euro.

Conform declaraţiei de avere şi interese publicate în 2012, Popoviciu are un teren intravilan de 610 metri pătraţi în localitatea Dumbrăviţa de la marginea Timişoarei, două apartamente în aceeaşi localitate, un ATV, este acţionar la aceleaşi şapte firme şi are venituri de 416.826 lei, împreună cu soţia. Datoriile pe care le avea la începutul mandatului au fost achitate între timp.

"Mă recomandă să candidez pentru încă un mandat toţi locuitorii din Colegiul 5. Am făcut totul pentru colegiul pe care îl reprezint. Am atras 50 de milioane de euro, fonduri europene şi sunt un deputat despre care ştiu opt din zece oameni", afirmă Popoviciu.

 

Fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, probleme cu Greenpeace şi cu Nokia

Valeriu Tabără are 63 de ani şi este de profesie inginer agronom. El a mai fost deputat în mandatele 1992- 1996 şi 1996-2000 (din partea PUNR), dar şi în 2004-2008, din partea PDL. În 2008 a fost reales, iar acum se află la finalul celui de-al patrulea mandat de deputat şi candidează, din nou, în acelaşi colegiu electoral din zona Recaş.

În perioada 1994 - 1996, Tabără a ocupat funcţia de ministru al Agriculturii. De asemenea, el a fost la conducerea Ministerului Agriculturii şi în perioada 2010 - februarie 2012.

Deputatul Valeriu Tabără s-a opus, în iunie 2007, adoptării Ordonanţei care reglementa situaţia juridică a celor 160 de hectare de teren destinate investiţiei Nokia de la Jucu (Cluj). Din cauza intervenţiei lui Valeriu Tabără, adoptarea Ordonanţei s-a amânat cu două săptămâni, tabără fiind sancţionat atunci de conducerea PD.

În 2006, numele lui Valeriu Tabără a fost legat de un scandal cu organizatia Greenpeace, care l-a acuzat că încearcă să schimbe Legea Mediului în favoarea sa şi că el ar fi cultivat ilegal sute de hectare cu soia modificată genetic în Staţiunea de Cercetare Lovrin din judeţul Timiş.

Potrivit declaraţiilor de avere, în 2008 Valeriu Tabără avea două terenuri intravilane, două case, două autoturisme, 125.500 de lei în conturi şi credite de 61.000 de euro. De asemenea, avea venituri de 336.000 de lei.

În cea mai recentă declaraţie de avere a deputatului au fost menţinute cele două terenuri şi cele două case, dar a rămas cu o maşină. În conturi mai avea 57.500 de lei, iar datoriile sunt de 42.000 de euro. Veniturile sunt şi ele mai mici, de 201.569 lei.

"În patru legislaţii am candidat numai în Timiş, sunt familiarizat cu problemele din acest judeţ. Mă recomandă pentru o nouă candidatură faptul că am atras foarte mulţi bani pentru acest judeţ şi, fără modestie, vă spun că sunt unul dintre cei mai eficienţi parlamentari, sunt în top", a declarat Tabără.

 

Deputatul Gheorghe Ciobanu a trecut de la PDL la PSD cu girul premierului Victor Ponta

Gheorghe Ciobanu, fost şef al vămilor din Timiş, actual deputat în Colegiul 10 Deta, a fost ales din partea PDL în 2008. În aprilie 2012, însă, Ciobanu a ales să părăsească acest partid pentru PSD. Intrarea deputatului în acest partid a fost anunţată de însuşi premierul Victor Ponta, preşedinte PSD, care a mers la Timişoara pentru o conferinţă de presă în care anunţa transferul deputatului. Atunci, Ciobanu declara că alături de el se află mai mulţi primari care au ales să se alăture PSD.

Ciobanu avea, în 2008, trei case şi deţinea un hotel în Timişoara, avea credite de 27.500 de euro şi venituri salariale de 51.575 de lei, împreună cu soţia sa. De asemenea, a mai avut un venit de 1,7 milioane de euro din vânzarea unui imobil. În 2012, declaraţia de avere e modificată doar la capitolul venituri salariale, fiind notate venituri în valoare totală de 73.456 lei, iar creditele fiind achitate.

"Experienţa acumulată până în prezent şi continuarea proiectelor începute din 2008 mă recomandă pentru un nou mandat", susţine Ciobanu.

 

Primarul PDL din Deta Petru Roman - cunoscut opiniei publice în urma unui scandal în care au fost implicaţi fiii săi

Petru Roman este primar al oraşului Deta din 2008, după ce în perioada 2004 - 2008 a fost viceprimar.

De asemenea, el este vicepreşedinte al PDL Timiş.

Petru Roman a devenit cunoscut la nivel naţional în iulie 2011, în urma unui scandal în care au fost implicaţi fiii săi.

Bogdan Roman, fiul cel mare, a fost acuzat că în iulie 2011 a înjunghiat trei persoane, în timpul unui scandal. Imediat după atac, fiul primarului din Deta a dispărut. Potrivit poliţiştilor, şi fratele acestuia a fost implicat în scandalul de la terasa din centrul oraşului Deta. În februarie 2012, Bogdan Roman a revenit în atenţia publică după ce poliţiştii i-au mai întocmit două dosare penale pentru violenţă şi vătămare corporală, fiind cercetat pentru că ar fi bătut doi tineri.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici