Barometrul de opinie INSCOP, contestat de Academia Română pentru „tenta electorală”. Cum arată sondajul de opinie în intenţia de vot, comandat de un institut intern - DOCUMENT SONDAJ

Prezidiul Academiei neagă comandarea sondajului lansat drept Barometrul de opinie publică al Academiei Române realizat de INSCOP Research: ”Un asemenea sondaj cu tentă electorală, apărut în plină campanie electorală, nu a fost niciodată comandat de Academia Română”, arată comunicatul remis MEDIAFAX. Conform Barometrului de opinie publică realizat de INSCOP Research în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019, şi prezentat ca fiind comandat de Academia Română, Klaus Iohannis conduce în preferinţele electoratului pentru alegerile prezidenţiale,

3865 afișări
Imaginea articolului Barometrul de opinie INSCOP, contestat de Academia Română pentru „tenta electorală”. Cum arată sondajul de opinie în intenţia de vot, comandat de un institut intern - DOCUMENT SONDAJ

Barometru de opinie al Academiei, realizat de INSCOP. Iohannis, în preferinţele electoratului pentru prezidenţiale. Firea, în topul încrederii - DOCUMENT SONDAJ

Academia Română arată că nu a comandat niciodată sondajul de opinie prezentat luni de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ”Ion I.C. Brătianu”.

”Biroul Prezidiului Academiei Române a luat la cunoştinţă cu surprindere de faptul că un institut al Academiei Române – este vorba despre Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale «Ion I.C. Brătianu» – a dat publicităţii un sondaj de opinie privitor la aspecte actuale ale vieţii politice româneşti. Un asemenea sondaj cu tentă electorală, apărut în plină campanie electorală, nu a fost niciodată comandat de Academia Română. Reamintim că instituţia noastră nu se implică în chestiuni de natură politică”, notează Biroul Prezidiului Academiei Române.

TITLURILE ZILEI

Preşedintele Academiei: Nu am participat la acel sondaj, nu l-am aprobat

 Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a vorbit pentru MEDIAFAX despre studiul prezentat de INSCOP drept "Barometrul de opinie publică al Academiei Române": "Eu nu am participat la acel sondaj, noi nu l-am aprobat".

În acelaşi timp, istoricul a declarat că "institutele au autonomie în cadrul Academiei, iar Institutul Ion Brătianu are personalitate juridică. Conducerea Academiei nu controlează cercetările care se petrec în institute sau iniţiativele institutelor", a spus Ioan Aurel Pop.

Problema sondajului dat publicităţii este aceea că a fost legat de numele întregului for ştiinţific nu doar de institutul care l-a realizat: "Institutul trebuia să prezinte aceste date fără implicarea Academiei Române, dar aceste lucruri le pot prezenta numai după ce vorbesc cu colegii mei", a spus preşedintele Academiei Române.

Până la ora publicării acestei ştiri, conducerea Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" (ISPRI) al Academiei Române nu a răspuns invitaţiei MEDIAFAX de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la situaţia creată.

Sondajul îl prezintă pe Iohannis pe primul loc în intenţia de vot la alegerile prezidenţiale

Luni, INSCOP Research anunţa lansarea unui studiu care ar fi fost realizat din iniţiativa Academiei Române. ”Proiect unic la nivelul societăţii româneşti, Academia Română îşi propune să ofere o privire evolutivă asupra societăţii româneşti”, se spunea în anunţul transmis presei care prezenta un ”Barometrul de opinie publică al Academiei Române”.

Potrivit Barometrului de opinie publică al Academiei Române realizat de INSCOP Research, rugaţi să indice cu cine ar fi înclinaţi să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an, 31,3% dintre cei chestionaţi îl aleg pe Klaus Iohannis (PNL), 12,3% pe Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), 9,8% pe Liviu Dragnea (PSD), 6,8% pe Dacian Cioloş (USR şi PLUS), 4,5% pe Corina Creţu (Pro Romania), 2,2% pe Kelemen Hunor (UDMR), 1,5% alt candidat. 20% declară că nu sunt hotarâţi, 7,1% că nu vor merge la vot, iar 4,5% nu ştiu sau nu răspund.

Din totalul opţiunilor de vot exprimate, Klaus Iohannis (PNL) beneficiază de o intenţie de vot de 45,8%, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) de 18,0%, iar Liviu Dragnea (PSD) de 14,3%. Urmează Dacian Cioloş (USR şi PLUS) cu 9,9%, Corina Creţu (Pro România) cu 6,5%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 3,2%, alt candidat cu 2,2%.

Potrivit cercetării, faţă de luna martie, se observă o creştere a intenţiei de vot pentru Klaus Iohannis (de la 37,5% în martie la 45,8% în aprilie 2019), Călin Popescu Tăriceanu (de la 15,2% în martie la 18% în aprilie) şi Victor Ponta (de la 7,2% în martie la 10,4% în aprilie). În schimb, înregistrează o scădere a intenţiei de vot Liviu Dragnea (de 17,4% în ianuarie 2019 la 16,8% în martie, respectiv 14,3% în aprilie) şi Dacian Cioloş ( 12,7% în ianuarie la 13,0% în martie, respectiv 9,9% în aprilie). Datele comparative din lunile ianuarie şi martie sunt extrase din cercetări sociologice anterioare realizate de INSCOP Research la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer.

Rugaţi să indice cu cine ar fi dispuşi să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an în cazul în care ar avea de ales în turul 2 între Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea, 41,6% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru actualul preşedinte, 18% pentru liderul PSD, 21,8% declară că nu s-au hotărât, 11,2% că nu vor merge la vot, iar 7,3% nu ştiu sau nu răspund.

Dacă sunt eliminaţi nehotărâţii, cei care nu intenţionează să mergă la vot şi pe cei care nu ştiu sau nu răspund, Klaus Iohannis ar beneficia de o intenţie de vot de 69,8%, în timp ce Liviu Dragnea de 30,1%.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor prezidenţiale între Klaus Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu, 38,1% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru actualul preşedinte, 26% pentru liderul ALDE, 19,6% declară că nu s-au hotarat, 9% că nu vor merge la vot, iar 7,2% nu ştiu sau nu răspund.

Dacă sunt eliminaţi nehotărâţii, cei care nu intenţionează să mergă la vot şi pe cei care nu ştiu sau nu răspund, Klaus Iohannis ar beneficia de o intenţie de vot de 59,4%, iar Călin Popescu Tăriceanu de 40,6%.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor prezidenţiale între Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş, 33,7% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru actualul preşedinte, 14,6% pentru liderul PLUS, 29,8% declară că nu s-au hotarat, 13,7% că nu vor merge la vot, iar 8,2% nu ştiu sau nu răspund.

Dăcă sunt eliminaţi nehotărâţii, cei care nu intenţionează să mergă la vot şi cei care nu ştiu sau nu răspund, Klaus Iohannis ar beneficia de o intenţie de vot de 69,8%, iar Dacian Cioloş de 30,2%.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor prezidenţiale între Klaus Iohannis şi Gabriela Firea, 37,4% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru actualul preşedinte, 21% pentru primarul Capitalei, 22,5% declară că nu s-au hotarat, 10,3% că nu vor merge la vot, iar 8,8% nu ştiu sau nu răspund. Raportat la opţiunile de vot exprimate, Klaus Iohannis ar obţine un scor de 64%, în timp ce Gabriela Firea 36%.

Pe locul întâi în topul încrederii în personalităţi publice se află preşedintele Klaus Iohannis cu un nivel de 41% încredere multă şi foarte multă, înregistrând o creştere de peste 3 puncte procentuale, comparativ cu luna martie a acestui an. Pe locul al doilea în clasamentul încrederii se situează Gabriela Firea cu 25,2%, în creştere faţă de ianuarie 2019 (când era cotată cu 23,9% încredere multă şi foarte multă).

Urmează Mugur Isarescu cu 22,3% şi Victor Ponta cu 22,1%, preşedintele PRO România fiind în scădere uşoară faţă de luna martie a acestui an când înregistra 24,5%. Lista este continuată de Călin Popescu Tăriceanu cu 21,8% (menţinându-se la un nivel similar celui înregistrat în martie) şi Dacian Cioloş cu 21,4% (în uşoară scădere faţă de sondajul precedent când înregistra 23,2% încredere multă şi foarte multă). Preşedintele PNL Ludovic Orban beneficiază de o cotă de încredere cu 17,3%, faţă de 16,4% în martie 2019. Dan Barna este cotat cu 15% încredere multă şi foarte multă, în creştere constantă din noiembrie anul trecut (când înregistra 7%) pânâ în prezent.

Urmează preşedintele PSD, Liviu Dragnea cu 12,8% ( faţă de 13,2% în martie, respectiv 12,6% în ianuarie) şi Traian Băsescu cu 12,4% încredere multă şi foarte multă (faţă de 11,7% în martie, respectiv 10% în ianuarie).

Viorica Dăncilă este cotată la 8,7% încredere multă şi foarte multă (faţă de 9,9% în martie, respectiv 9,5 în ianuarie). Ea este urmată de Eugen Tomac cu 6,7% (faţă de 7,3% în martie) şi Kelemen Hunor cu 4,8% (faţă de 8,6% în martie). Datele comparative din lunile noiembrie, ianuarie şi martie sunt extrase din cercetări sociologice anterioare realizate de Inscop Research la comanda Fundatiei Konrad Adenauer.


Barometrul de opinie publică al Academiei Române a fost realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS - Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.

Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel naţional în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019.

Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate judeţele României şi în sectoarele Municipiului Bucureşti.

Eşantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici