CCR dezbate pe 6 martie sesizarea la Legea care interzice referendumul odată cu europarlamentarele

CCR va discutat pe 6 martie sesizarea depusă, joi, de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu modificarea legii care interzice organizarea referendumului la aceea dată cu desfăşurarea alegerilor europarlamentare.

205 afișări
Imaginea articolului CCR dezbate pe 6 martie sesizarea la Legea care interzice referendumul odată cu europarlamentarele

CCR dezbate pe 6 martie sesizarea la Legea care interzice referendumul odată cu europarlamentarele

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, joi, Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu modificarea legii care interzice organizarea referendumului la aceea dată cu desfăşurarea alegerilor europarlamentare, informează Administraţia Prezidenţială.

Este vorba despre legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală care a fost transmisă de Parlament pentru promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis la finalul lunii decembrie a anului trecut.

TITLURILE ZILEI

Şeful statului susţine că argumentează, în sesizarea transmisă Curţii Constituţionale, că o asemenea normă legislativă care interzice organizarea unei consultări populare odată cu desfăşurarea alegerilor europarlamentare încalcă prevederile constituţionale. Preşedintele aminteşte că Legislativul a încercat de mai multe ori, prin proiecte de lege, să interzică organizarea referendumurilor la aceeaşi dată cu desfăşurarea alegerilor în PE, care au fost declarate neconstituţionale de către CCR

„Autoritatea legiuitoare este liberă să opteze pentru orice soluţie legislativă în materie referendară, însă fără a interfera cu competenţele celorlalte autorităţi publice în acest domeniu, precum şi fără a le modifica statutul constituţional ori atribuţiile prevăzute în Legea fundamentală. Or, norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeaşi dată cu data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme şi principii constituţionale”, arată preşedintele Iohannis în sesizarea depusă la CCR.

În legătură cu organizarea referendumului cu privire la probleme de interes naţional, acest drept este exclusiv al preşedintelui ţării, iar prevederile se găsesc în art. 80 din Constituţie. De asemenea, la art. 90 în Legea fundamentală este prevăzut că „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.

Prin urmare, şeful statului invocă faptul că modificarea legislaţiei electorale încalcă mai multe decizii anterioare ale Curţii Constituţionale.

Astfel, Iohannis reaminteşte că CCR a decis că: „referendumul se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României. Aşadar, potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă. În consecinţă, condiţiile stabilite de legiuitor pentru desfăşurarea referendumului prin legea criticată adaugă la prevederile Constituţiei, ceea ce determină neconstituţionalitatea acestora.Art. 90 din Constituţie prevede: „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.

Totodată, în aceeaşi decizie din 2007, Curtea arată că „aceste exigenţe extraconstituţionale cuprinse în lege împiedică organizarea oricărui referendum, în condiţiile în care practic, în România, s-ar putea să se desfăşoare alegeri în fiecare an, ceea ce, aşa cum s-a arătat, contravine art. 2 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, în condiţiile în care legea se referă la alegerile locale, fără a preciza dacă este vorba de alegeri generale sau parţiale, este cunoscut faptul că acestea din urmă pot avea loc în fiecare lună a anului. În consecinţă, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezintă un alt argument pe care se întemeiază constatarea că pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neconstituţional”.

În ceea ce priveşte referendumul privind demiterea Preşedintelui României, Constituţia spune, la articolul 95 alin. (3): „Dacă propunerea de suspendare este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.

Astfel, după cum rezultă din decizia Curţii din anul 2007, acest tip de referendum poate să se desfăşoare oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, „Curtea Constituţională reţinând că în Constituţie nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate”, potrivit sursei citate.

În acest sens modificările efectuate de Parlament la legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, încalcă deciziile CCR, cât şi Legea fundamentală.

Referitor la referendumul privind revizuirea Constituţiei, Klaus Iohannis aminteşte de articolul 151 alin. (3) din Constituţie: „Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.”

În acest sens, şeful statului argumentează că există decizie a CCR din anul 2017 care spune că: „pentru coerenţa procedurii este raţional ca aceeaşi autoritate care iniţiază organizarea referendumului să fie şi cea care stabileşte data şi obiectul referendumului”.

Totodată, prin această decizie Curtea a statuat că: „în vederea asigurării unui mecanism procedural complet, care să confere eficacitate demersului legislativ de adoptare a legii de revizuire, incluzând şi reglementarea etapei finale a acestuia, Parlamentul este îndreptăţit să stabilească, printr-o lege distinctă, data referendumului, fixând astfel în timp momentul la care legea pe care a adoptat-o va fi supusă aprobării populare”.

Prin urmare, arată şeful statului în sesizare, „diferenţierea realizată de Legea nr. 3/2000 în privinţa celor trei tipuri ale referendumului în legătură cu data referendumului se raportează în mod direct la competenţa autorităţii îndreptăţite să declanşeze un anume tip de referendum”.

Klaus Iohannis aminteşte şi de o decizie din 2018 prin care Curtea a stabilit că: „în virtutea rolului constituţional al fiecărei autorităţi în declanşarea diverselor tipuri de referendum, stabilirea datei la care acesta urmează să aibă loc se face în mod diferenţiat, prin acte specifice fiecărei autorităţi, respectiv prin decret al Preşedintelui României, în ce priveşte referendumul asupra unor probleme de interes naţional, prin hotărâre a Parlamentului, în situaţia demiterii Preşedintelui României, şi prin lege, în cazul revizuirii Legii fundamentale”.

În ceea ce priveşte organizarea referendumului local, articolul 120 din Constituţie prevede că: „Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.”

Iohannis aminteşte şi de legea 251/2001 care reglementează principiul de consultare a cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit

Dispoziţiile acestei legi pevăd că „autorităţile prin intermediul cărora se exercită autonomia locală (s.n.) - nu aduc atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.”

Astfel, legea nu prevede înţelesul sintagmei „probleme locale de interes deosebit”, lăsând la aprecierea fiecărei autorităţi locale sfera problemelor ce pot fi supuse consultării cetăţenilor, ca o expresie a principiului autonomiei locale. Prin urmare, dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale treburile publice aparţine autorităţilor administraţiei publice locale.

„De aceea, în virtutea acestui principiu constituţional, competenţa stabilirii datei referendumului local nu poate aparţine decât autorităţii locale respective”, conchide preşedintele Iohannis în sesizarea formulată, joi, la Curtea Constituţională.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici