Curtea Constituţională discută, marţi, sesizarea preşedintelui referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali - Mediafax

Curtea Constituţională discută, marţi, sesizarea preşedintelui referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali

CCR va dezbate, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, care argumentează că schimbările introduc noi sancţiuni pentru consilierii locali şi judeţeni, prevăzute în altă lege, cea referitoare la conflictul de interese.

323 afişări

Imaginea articolului Curtea Constituţională discută, marţi, sesizarea preşedintelui referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali

Curtea Constituţională discută, marţi, sesizarea preşedintelui referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali

Iniţial, sesizarea de neconstituţionalitate s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei CCR din 26 septembrie, însă dezbaterea ei a fost amânată pentru 16 octombrie.

Pe 1 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, adoptată de Parlament, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.

"Prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, pe de o parte se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv sancţiunea diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum 6 luni şi, pe de altă parte, între situaţiile care pot atrage aplicarea unei sancţiuni din rândul celor menţionate, se introduce cazul încălcării „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese", se arată în textul sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis la CCR, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

 

Şeful statutului arată că în momentul de faţă, conflictul de interese administrativ privind aleşii locali este reglementat de dispoziţiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, potrivit cărora:

"(1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I. (2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută”. Totodată, potrivit art. 77 din acelaşi act normativ: „Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare”", arată Iohannis în documentul trimis judecătorilor Curţii.

Prin urmare, reglementări referitoare la conflictele de interese în privinţa aleşilor locali există atât în Legea nr. 215/2001, cât şi în Legea nr. 161/2003, potrivit sursei citate.

Şeful statului mai precizează că "nereglementând distinct situaţia răspunderii disciplinare pentru încălcarea prevederilor referitoare la conflictul de interese, se ajunge la situaţia în care consiliile locale sau judeţene au la dispoziţie trei sancţiuni disciplinare, pe care le pot aplica prin hotărâre, cele prevăzute de art. 57 alin. (1) lit. e) – g), aspect ce va conduce la o aplicare neunitară şi lipsită de previzibilitate a acestei reglementări în practică".

Preşedintele Iohannis critică şi noua prevedere din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit căreia interesul personal al aleşilor locali într-o anumită problemă există dacă aceştia au posibilitatea să anticipeze că „votul lor este decisiv” în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte, care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru categoriile de persoane fizice sau juridice enumerate în cuprinsul respectivului text.

Şeful statutului susţine că în modul în care a fost reglementat acest articol din Lege, nu se mai poate aprecia dacă există sau nu un conflict de interese în acţiunile aleşilor locali.

"În noua reglementare a art. 75 alin. (1) din legea criticată devine imposibilă aprecierea existenţei sau nu a conflictului de interese, întrucât constatarea că un vot a fost sau nu decisiv nu se poate face decât după exercitarea acestuia, iar nu înainte. Or, în cazul hotărârilor adoptate prin vot secret posibilitatea de a anticipa caracterul decisiv sau nu al votului nu există, iar în cazul hotărârilor adoptate prin vot deschis, situaţia este similară, aprecierea respectivă neputând fi făcută înainte de exercitarea votului. Mai mult, votul deschis se realizează în mod concomitent de către consilierii locali sau judeţeni, astfel că este imposibil de a constata, chiar şi după vot, care dintre respectivele voturi a fost decisiv", se arată în textul sesizării preşedintelui României.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
CCR ,
STATUTUL ALEŞILOR LOCALI ,
IOHANNIS

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.