Eurobarometru | Alegerile din 2019: Un electorat pro-european şi tânăr, cu aşteptări clare

Un număr semnificativ mai mare de tineri cu o mentalitate pro-europeană a votat în alegerile europene din 2019, potrivit sondajului Eurobarometru aş Parlamentului European din toate cele 28 de state membre. România este nominalizată cu o creştere a interesului la urne de 19%.

388 afişări
Imaginea articolului Eurobarometru | Alegerile din 2019: Un electorat pro-european şi tânăr, cu aşteptări clare

Eurobarometru | Alegerile din 2019: Un electorat pro-european şi tânăr, cu aşteptări clare

Realizat în săptămânile după alegeri, aproape 28.000 de cetăţeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene şi la subiectele care i-au motivat să voteze.

Primele rezultate ale sondajului Eurobarometru publicat vineri de Parlamentul European arată că sprijinul cetăţenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenţi (+1% faţă de februarie / martie 2019 ) spun că ţara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

Un aspect şi mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creşterea numărului cetăţenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE": 56% dintre respondenţi împărtăşesc acest punct de vedere, o creştere de 7% începând din martie 2019 şi cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

„Cetăţenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE şi cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE", a spus Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum..

Cea mai semnificativă creştere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 2%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) şi Ungaria (+14%).

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri şi şi cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influenţat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenţii între 16/18 şi 24 de ani susţin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparaţie cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creşterea numărului de participanţi la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creştere cu 12%, de la 35% la 47%.

Prezenţa tinerilor şi a celor care au votat pentru prima dată depăşeşte orice creştere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.


Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creştere cu 11% faţă de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetăţeni au votat pentru a-si exprima sprijinul faţă de UE (25%, o creştere cu 11%) sau pentru că au simţit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creştere de 6%).

Parlamentul European şi alegerile în sine au devenit parte a vieţii democratice normale a cetăţenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetăţenii au votat pentru că susţin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălţimea acestor aşteptări ", a subliniat David Sassoli.

În 27 de state membre, cetăţenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulţi respondenţi decât în ​​2014 au votat pentru a-şi exprima sprijinul faţă de UE. Cea mai mare creştere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) şi Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetăţenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European.

Principalele aspecte care au influenţat decizia cetăţenilor au fost economia şi creşterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum şi drepturile omului şi democraţia (37%). „Modul în care UE ar trebui să acţioneze în viitor" a apărut, de asemenea, în topul motivaţiei cetăţenilor (36%). În 16 ţări, respondenţii s-au referit la economie şi creşterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetăţenii din opt ţări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE şi apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani şi aici vom continua să fim puternici apărători ai aşteptărilor cetăţenilor noştri ", a spus David Sassoli.

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenţi au fost intervievaţi faţă în faţă de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populaţia în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenţii în vârstă de peste 18 ani (cu excepţia Austriei şi Maltei, peste 16 ani, şi Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici