Video Bilanţ DNA 2016. Kovesi: Mai mult de un sfert din inculpaţii trimişi în judecată au comis infracţiuni de abuz în serviciu/ Iohannis: Un subiect extrem de important rămâne cel al recuperarii prejudiciilor LIVE TEXT

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi, la şedinţa de bilanţ privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul 2016, alături de ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena şi preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea. Conducerea SRI nu a fost invitată în contextul deciziei CCR privind realizarea interceptărilor.

4029 afişări

UPDATE 13:25 Lazăr, la bilanţul DNA: Nu am putea înţelege raţiunea de a relaxa legislaţia pentru funcţionari

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat joi, la bilanţul DNA, că relaxarea legislaţiei pentru funcţionarii publici nu s-ar justifica în contextul în care faptele comisie de aceştia nu scad.

"Dacă observăm că faptele comise de funcţionari publici nu scad şi că avem volum substanţial de fapte de abuz în serviciu, neglijenţă, conflict de interese, nu am putea să înţelegem raţiunea de a relaxa legislaţia pentru funcţionarii publici pentru a avea un stat român modern la nivel european. Un astfel de iniţiator trebuie să ne şi explice", a spus Augustin Lazăr.

Procurorul general al României a vorbit şi despre "grupuri de interese" care vor să "scape de justiţie".

"În perioada emoţională, orice incident procesual este valorificat în media şi este transformat într-un veritabil casus beli. A generaliza un incident poate fi o greşeală de logică, însă dă bine şi prezintă interes pentru agendele şi strategiile celor care o fac. Motivele acestor manifestări se reduc la grupuri de interese în care figurează doar problemele lor persoanele, nevoia de a scăpa de justiţie. Înţelegem gradul ridicat de presiune sub care procurorii îşi desfăşoară activitatea, adesea sub ameninţări şi presiune", a mai spus Lazăr.

UPDATE 12.14 Preşedintele ÎCCJ: Nu cred că România este cea mai coruptă ţară din Europa

Preşedintele ÎCCJ, Iulia Cristina Tarcea, a declarat la bilanţul DNA că instituţia reprezinta pilonul central în lupta împotriva corupţiei, precizând că nu crede că România este cea mai coruptă ţară din Europa.

"Trebuie să fim conştienţi că, la momentul actual, DNA reprezezintă pilonul central în lupta împotriva corupţiei şi trebuie să rămână aşa atât timp cât fenomenul corupţiei nu va fi eradicat. A vorbi în acest moment despre eradicarea corupţiei mi se pare o utopie. Fenomenul corupţiei este specific fiecărei societăţi, metodele de combatere sunt diferite. (...) Există percepţia corupţiei chiar şi atunci când de fapt nu există corupţie, asta atunci când nu există educaţie şi pregătire corespunzătoaee. Determină atitudini care sunt interpretate ca fapte de corupţie. Crearea percepţiei că există corupţie în justiţie şi abaterile disciplinare nu fac altceva decât să aibă efecte devastatoare în acest efort de combatere a corupţiei. Nu cred că România e cea mai corupta tara din Europa. Cred că suntem în tranziţie şi nu ne-am stabilit reperele la care să ne raportam, tentaţia corupţiei este mult mai mare ca în ţările aşezate. Societatea constientizează corupţia şi se implică pentru o viaţă mai curată", a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea.

UPDATE 12.00 Preşedintele CSM: Am judecat multe cauze de corupţie dar niciodată fabricate

Preşedintele CSM, Mariana Ghena, care este şi reprezentant al instanţei supreme în consiliu, a declarat joi, la bilanţul DNA, că a judecat cauze de corupţie în care a dispus şi achitări însă niciodată nu a judecat dosare fabricate.

"DNA este o structură dinamică a sistemului judiciar. Corupţia poate fi un factor de erodare a statului, statul trebuie să controleze cantitativ şi calitativ efectele acestui fenomen infracţional. Ar fi mai puţin costisitor dacă active de preventive ar prevala celor de combatere. Activitatea instituţiilor de aplicare a legii şi-a dovedit eficienţa prin creşterea de la an la an a numărului de dosare şi a numărului de persoane condamnate definitiv. Munca procurorilor şi magistratilor nu este deloc comodă sau lipsita de expunere. CSM a intervenit şi va interveni prompt în toate situaţiile cu potenţial de afectare a independeţei justiţiei şi magistraţilor. Justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti. CSM este conştient de rolul important în sprijinirea luptei anticorupţie. Ca judecător am judecat multe cauze de corupţie şi am pronunţat şi achitări dar niciodată nu am judecat cauze prefabricate, fabricate. Care ar mai fi menirea noastră de magistraţi chemaţi să respecte şi să aplice legea?", a declarat Mariana Ghena la bilanţul DNA.

Mariana Ghena este reprezentantul instanţei supreme în CSM, fiind aleasă preşedinte al consiliului pentru anul 2017.

UPDATE 11.30 Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Iohannis la bilanţul DNA:

  • Încep prin a va felicita pentru bilanţul prezentat. Au trecut aproape 15 ani de când a fost constituit Parchetul Naţional Anticoruptie în anul 2002, procurorul DNA, iar România a demonstrat pe parcursul acestei perioade că a reuşit să-şi mărească dpdv instituţional capacitatea de a lupta împotriva corupţiei pt consolidarea statului de drept. 
  • De la an la an, încrederea cetăţenilor în justiţie a crescut, iar succesul lupta anticorupţie a ajuns să fie apreciat şi la nivel internat, ţară noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune. Această evoluţie nu ar fi fost posibilă dacă în România nu s-ar fi produs o temeinică asumare socială a unui set de valori solide. În tot acest interval, nu numai capacit statului de a face faţă provocărilor ce ţin de corupţie a crescut, ci lucru extrem de important, şi mentalităţile s-au schimbat.
  • Recent am văzut cu toţii că cetăţenii anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupţia sau compromisul. Aceşti oameni au aştept pe măsură de la instituţiile statului, ca viaţa politică să aibă în centrul ei respectarea legii şi integritatea. La noi s-a întâmplat un lucru extraordinar, principiile abstracte şi valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit procupari concrete pentru cetăţeni, iar când acestea au fost puse în mod brutal în pericol, a existat o reacţie civică fără precedent. România a devenit nu numai un model de bune practici instituţionale, ci şi o sursă de inspiraţie pentru alte state de a manifesta şi a-şi exprima în mod public refuzul de a accepta actele de corupţie. 
  • Indignarea şi mobilizarea fără precedent a românilor din ultima lună că şi reacţiile partenerilor externi sunt semnale că ţara noastră trebuie să-şi continue parcursul de consolidare a democraţiei şi a statului de drept, iar continuarea luptei anitcoruptie e o cerinţă esentiala. Încercările executivului de a schimbă legislaţia penală au fost amendate în raportul MCV de anul acesta. Iată deci că ireversibilitatea luptei antiocoruptie nu este una garantată. Măsuri legislative care slăbesc domeniul apricare a infracţiunile de corupţie, ingerinţă actului politic în actul de justiţie, campaniile media duse la adresa unor magistraţi săi instituţii pot afecta traseul pe care s-a înscris România. 
  • OUG 13 din 2017 a fost abrogată, măsurile ameninţătoare la lupta anticoruptei au fost retrase. Avem o legislaţie adesea deficitară care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, iar măsuri de modificare a OUG sau a Codului de procedura penală au nevoie de o dezbatere în spaţiul public, de transparenţă şi responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017. 
  • Întregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reală a sistemului judiciar, cel care e chemat să aplice aceste măsuri. Acţiunile mele că preşedinte au fost de fiecare dată în spiritul asigurării unei cooperări loiale între instituţii. În tot procesul decizional care va urmă am încredere că DNA şi intitutiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ. Doamnelor şi domnilor, datele şi cifrele din Raportul de activitate arată că lupta DNA împotriva marii corupţii duce la bunăstare socială, lucru care se va reflectă în buzunarele cetăţenilor. 
  • Un subiect extrem de important rămâne cel al recuperării prejudiciilor produse din fapte de corupţie. Activitatea instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu trebuie să fie una susţinută. O societate în care lupta anticorupţie e eficientă e una în care cei găsiţi vinovaţi nu se mai bucură în continuare de banii sau bunurile dobândite prin încălcarea legii. Lupta imptriva corupţiei prin mijloace legale de care dispune statul e necesară şi trebuie continuată, dar ea nu va fi eficientă pentru a combate deifinitiv acest flagel fără componentă de prevenire care trebuie să capete din ce în ce mai multă substanţă. 

UPDATE 11:19 Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a făcut referire, la prezentarea raportului anual de activitate, la modificările legislative în domeniul Justiţiei, dând exemplu abuzul în serviciu, infracţiuni pentru care prejudiciile identificate anul trecut au fost de peste 160 milioane euro.

"Identificarea fraudei şi corupţiei în achiziţiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016. Investigaţiile noastre au vizat, în special, achiziţiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări şi servicii publice. Mai mult de un sfert din inculpaţii trimişi în judecată în 2016 au comis infracţiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro. Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituţională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. (..) Instanţele de judecată au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea. 15 persoane au fost achitate, reţinându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne", a spus procurorul şef al DNA, la prezentarea bilanţului instituţiei.

Kovesi a făcut referire la decizia CCR privind abuzul în serviciu şi la încercare Guvernului de a pune hotărârea în acord.

"Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%. Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%? Pentru infrastructură sau construcţii statul plăteşte de cele mai multe ori preţul lucrării dublu. În cazul imobilelor retrocedate ilegal, preţul plătit în plus de stat a fost şi de 10 ori mai mare decât preţul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii? În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale preţuri mai mari cu 50% sau 60% faţă de preţul real. (...) Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% şi 20% din valoarea contractelor în sănătate. Corupţia din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienţi medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătăţii prin produse, lucrări şi servicii supraevaluate şi inexistente.(...) Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancţionate doar ca erori administrative? (..) Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracţiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Suntem obligaţi să avem reacţie atunci când modificări legislative ce vizează legi atât de importante cum sunt codul penal şi codul de procedură penală. Mai ales atunci, când, astfel de modificări se fac, peste noapte, fără consultare şi fără studiu de impact", a spus Kovesi.

Precizările vin în contextul în care Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în cadrul căreia se stabilea pragul de 200.000 lei pentru investigarea infracţiunii de abuz în serviciu. Ordonanţa a fost abrogată ca urmare a protestelor care au avut loc în toată ţara.

Kovesi: O treime dintre cei trimişi în judecată aveau funcţii de conducere/Sechestre de 667 mil. euro

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, joi, că valoarea sechestrelor puse în anul 2016 este de 667 milioane de euro, menţionând că o treime dintre persoanele trimis în judecată au avut funcţii de conducere.

"În România multă lume declară că susţine lupta anticorupţie. Dar am văzut cu toţii cât de mult contează stabilitatea legislaţiei. Cât de repede pot fi anulate eforturile şi munca întregului sistem de Justiţie, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creştere a eficienţei activităţii DNA. Au fost trimişi în judecată peste 1.270 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Printre aceştia: 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, 47 primari, 16 magistraţi şi 21 directori de companii naţionale. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante", a declarat Kovesi.

Procurorul şef al DNA anunţă că anul trecut au fost puse sechestre în valoare de 667 milioane de euro.

"Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creştere substanţială, cu 72 % faţă de anul trecut. De multe ori, în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obţin profituri uriaşe care achiziţionează bunuri în alte ţări sau deschid conturi bancare în alte jurisdicţii. Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranţă, indiferent unde şi-a ascuns banii", a declarat procurorul şef al DNA.

Kovesi a subliniat că DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internaţionale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. "În acest fel, am reuşit să sechestrăm două proprietăţi în Franţa de peste 3,5 milioane euro. În Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveţia şi Germania", a precizat şefa DNA.

Judecătorii au condamnat definitiv peste 870 inculpaţi trimişi în judecată de DNA.

"Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputaţi, 1 senator, 1 ministru, 5 preşedinţi de consilii judeţene şi 28 primari. (...) Procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată. (...) De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curţii Constituţionale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecăţii. Acest procent de 10 % este sub media europeană şi arată că, în România, justiţia în România este funcţională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul", a completat Kovesi.

În 2016, judecătorii au decis prin hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA confiscarea şi recuperarea a peste 226 milioane euro, Kovesi precizând că "este obligaţia organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid."

Procurorul DNA susţine că în anul 2016 au fost atacuri "fără precedent" la adresa sistemului judiciar.

"Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri iincredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acţiuni de intimidare. Dar noi suntem magistraţi şi am răspuns în limitele permise de statutul statutului de magistrat, cu instrumentele instituţionale pe care le avem. (..) Legea ni se aplică şi nouă. Un procuror nu falsifică dosare, nu fabrică probe, nu urmăreşte agende obscure şi nici nu face jocuri politice. Mai mult decât atât, alţi magistraţi, judecătorii, vin şi controlează munca procurorilor şi măsurile dispuse de aceştia. Astfel de acuzaţii au fost făcute de cele mai multe ori de inculpaţii şi condamnaţii din dosarele noastre sau de cei care îi susţin. Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat", a mai spus Kovesi.

În ceea ce priveşte priorităţile DNA pentru anul acesta, şefa instituţiei anunţă că acestea constau în continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt şi investigaţiile privind : frauda şi corupţia în achiziţiile publice în special, în domeniul sănătăţii şi infrastructură; frauda cu fonduri europene; corupţia în sistemul judiciar; recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.

UPDATE 11:08 Câţiva protestatari, prezenţi în zonă, au strigat "demisia!" în momentul sosirii preşedintelui Iohannis. 

Klaus Iohannis a fost întâmpinat la Cercul Militar Naţional, unde se desfăşoară evenimentul, de procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi.

Preşedintele Iohannis, ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall şi ambasadorul SUA, Hans Klemm, participanţi la bilanţul DNA pe 2016 

Începand cu ora 11:00, la Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional din Bucureşti va avea loc prezentarea Raportului anual de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2016.

La eveniment participă preşedintele Klaus Iohannis, ministrul interimar al Justitie, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena şi preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea.

Pentru prima dată la eveniment nu participă conducerea SRI, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi. Lipsa şefului SRI este cauzată de decizia CCR privind realizarea interceptărilor.

De asemenea, la eveniment este invitat şi ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Şeful statului a participat săptămâna trecută la prezentarea bilanţului DIICOT pe anul trecut.

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici