Uniunea lui Kelemen Hunor temporizează un răspuns privind votul la moţiunea de cenzură. Ce şanse sunt ca demersul să treacă

UDMR nu îşi doreşte o soluţie care să înrăutăţească şi mai mult posibilităţile de intervenţie în cazul epidemiei Covid-19, a declarat la RFI liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila, referitor la moţiunea de cenzură.

1633 afişări
Imaginea articolului Uniunea lui Kelemen Hunor temporizează un răspuns privind votul la moţiunea de cenzură. Ce şanse sunt ca demersul să treacă

Partidul lui Kelemen Hunor temporizează votul împotriva Guvernului Orban. Ce şanse sunt ca moţiunea de cenzură să treacă

UDMR are şi critici la adresa Guvernului Orban şi va decide în grupurile parlamentare, înainte de dezbaterea moţiunii de cenzură, cum va vota.

Cseke Attila precizează că UDMR nu va semna moţiunea de cenzură: „Noi am anunţat acum o săptămână, acum zece zile, că UDMR nu va semna moţiunea de cenzură care se preconiza a fi iniţiată de către PSD şi vom decide, aşa cum avem procedura noastră internă, întotdeauna, în grupurile parlamentare, înainte de dezbaterea şi votul moţiunii de cenzură (...). Noi nu vom aborda politicianist această chestiune, ci vom aborda strict la momentul respectiv în ce situaţie este ţara şi ce este mai eficient pentru ţară".

Liderul senatorilor UDMR spune că „mulţi nu ştiu ce se va întâmpla în septembrie, în ce sens va evolua criza pandemică. În nici un caz, UDMR nu îşi doreşte să existe o soluţie care eventual să înrăutăţească şi mai mult posibilităţile de intervenţie. Evident că sunt şi critici şi am formulat şi noi critici, nu puţine, pentru că sunt de criticat multe măsuri ale Guvernului".​

PSD a anunţat că va depune moţiunea pe 17 august. Două partide s-au alăturat până acum demersului PSD. Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu au spus că partidele lor, ALDE şi Pro România, vor oferi sprijin pentru debarcarea Guvernului Orban. În acest condiţii, numărul de voturi ale opoziţiei este de 241, peste cele 233 de voturi necesare pentru schimbarea guvernului, deci, pur matematic, nu ar mai fi nevoie de voturile UDMR.

O situaţie similară a avut loc anul trecut, în 2019, tot înainte de alegeri. În octombrie, cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale, a fost schimbat Guvernul condus de Viorica Dăncilă, contracandidată a lui Klaus Iohannis la Cotroceni. În ciuda abordării total diferite de acum, Pro România şi ALDE au oferit sprijin PNL. Tăriceanu şi Ponta s-au declarat de la început adversari declaraţi ai Vioricăi Dăncilă, însă aceştia s-au realiat cu PSD sub conducerea interimară a lui Marcel Ciolacu. 

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban va fi dezbătută cel mai probabil la începutul sesiunii parlamentare, după 1 septembrie, în condiţiile în care alegerile locale au loc pe 27 septembrie. Acest lucru înseamnă o schimbare de guvern înainte de scrutinul local, un calcul politic pe care şi-l face PSD că o victorie în Parlament ar ajuta politic partidul în alegerile locale, dar şi intern, echipa Ciolacu, la congres. 

Care sunt efectele moţiunii de cenzură

În cazul în care moţiunea de cenzură primeşte votul în Parlament, atunci se retrage votul de încredere al Legislativului pentru Guvern.

Potrivit Legii 90/2001 privind funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, principala consecinţă este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moţiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menţionate.

După ce Guvernul este demis prin retragerea de către Parlament a încrederii acordate, şeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată acelaşi articol din Legea fundamentală.

Totodată, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituţie.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici