Raport MCV privind sistemul judiciar din România: Slăbirea notabilă a rolului Secţiei pentru procurori, în favoarea judecătorilor din CSM/ Secţia Specială, instrument de presiune politică/ Care sunt cele 12 recomandări ale experţilor europeni - DOCUMENT

Comisia Europeană critică, în raportul MCV privind sistemul judiciar din România, slăbirea semnificativă a rolului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în favoarea Secţiei pentru judecători, precizând că aceştia n-au avut niciun rol în numirea procurorilor SIIJ.

4727 afişări
Imaginea articolului Raport MCV privind sistemul judiciar din România: Slăbirea notabilă a rolului Secţiei pentru procurori, în favoarea judecătorilor din CSM/ Secţia Specială, instrument de presiune politică/ Care sunt cele 12 recomandări ale experţilor europeni - DOCUMENT

Raport MCV: Slăbirea notabilă a rolului Secţiei pentru procurori, în favoarea judecătorilor din CSM

Potrivit raportului MCV publicat de Comisia Europeană, aspectele care au creat îngrijorarea oficialilor europeni sunt, printre altele:

-accelerararea intrării în funcţiune a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), deja identificată în noiembrie 2018 ca o sursă de preocupare, şi extinderea jurisdicţiei acesteia pe apeluri sau chiar pe dosarele deja închise;

-slăbirea notabilă a rolului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în favoarea Secţiei pentru judecători. În particular, Secţia pentru procurori nu a avut niciun rol în numirea procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi la crearea acesteia;

- majorarea de pe o zi pe alta a criteriului de vechime pentru procurorii (inclusiv pe cei din poziţii de management) din Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), fără a lua în considerare impactul asupra acestor două structuri de parchet.

Potrivit legii, noile criterii de eligibilitate s-au aplicat şi retroactiv celor numiţi deja, lucru ce a determinat practic aplicarea retroactivă a legii, se mai arată în documentul MCV.

"Implementarea legilor modificate a dus la preocupări asupra independenţei judiciare, ca de exemplu în funcţionarea Secţiei penrru investigarea infracţiunilor din justiţie. Aceasta a fost identificată drept cauză a nesiguranţei şi imprevizibilităţii din domeniul judiciar", se mai arată în raportul tehnic MCV.

Secţia Specială a confirmat temerile că e utilizată ca instrument de presiune politică

Operaţionalizarea Secţiei Speciale a confirmat temerile potrivit cărora structura ar putea fi utilizată ca instrument de poliţie politică, se arată în raportul MCV, care subliniază că au existat situaţii când SIIJ a intervenit în cursurile anchetelor penale, ce ridică îndoieli privind obiectivitatea.

Potrivit documentului, raportul din noiembrie 2018 constata că legile justiţiei modificate, care intraseră în vigoare în iulie şi în octombrie 2018, puteau conduce la exercitarea de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor, fapt care, în ultimă instanţă, putea submina independenţa, eficienţa şi calitatea sistemului judiciar.

„În loc să abordeze problemele evidenţiate în rapoartele MCV anterioare, legile introduseseră noi riscuri, în special prin crearea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor şi prin regimul în materie de sancţiuni disciplinare şi de răspundere disciplinară a magistraţilor. În consecinţă, Comisia a concluzionat că legile reprezentau o involuţie în raport cu evaluarea din ianuarie 2017 şi a propus un răgaz pentru reconsiderarea situaţiei prin îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor”, se arată în raportul MCV.

Astfel, în raportul din noiembrie 2018, se recomanda: suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă subsecvente şi revizuirea legilor justiţiei, ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum şi de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO.

„Aceste recomandări nu au fost puse în aplicare de autorităţile române, care au invocat şi argumentul că legile justiţiei produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”, atrage atenţia raportul MCV.

Totodată, experţii Comisiei Europene au menţionat şi îngrijorările privind Secţia Specială. Modificările legate de accelerarea înfiinţării Secţiei speciale şi extinderea competenţei sale sau modificările aduse cerinţelor şi regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au alimentat şi mai mult „sursele de îngrijorare şi lipsa de încredere în aceste modificări”.

„În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane. (...) Funcţionarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că secţia respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. Au existat mai multe situaţii în care Secţia specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”, mai arată sursa citată.

Printre situaţiile se numără şi cazurile în care Secţia Specială a iniţiat anchete împotriva magistraţilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum şi modificările abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanţelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupţie la nivel înalt.

„Numirile în funcţiile de conducere din Secţia specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desfiinţarea Secţiei speciale”, mai punctează experţii în raportul MCV.

De altfel, în iulie 2019, ministrul justiţiei şi-a exprimat disponibilitatea de a identifica soluţiile legislative adecvate, în consultare cu sistemul judiciar şi cu Parlamentul, în cadrul unui nou proces de consultare structurată.

„Cu toate acestea, declaraţiile ulterioare ale conducerii guvernului au sugerat că nu vor fi propuse schimbări în ceea ce priveşte Secţia specială”, mai precizează raportul, care conchide, în privinţa acestui capitol, că problemele ridicate de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneţia şi de GRECO nu au dus la propunerea de noi modificări.

CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influenţelor politice

CSM nu a explicat niciodată clar de ce, în privinţa legilor justiţiei, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte părţi interesate, iar modul de funcţionare a Consiliului suscită îngrijorare cu privire la independenţa instituţională şi la autoritatea sa, se arată în raportul MCV.

"Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, în special în ceea ce priveşte modificările legislative, dar chiar şi cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificări precum pensionarea anticipată şi intrarea cu întârziere în profesie). Preocupările exprimate au fost confirmate în intervalul care s-a scurs de la ultimul raport. În primul rând, modul de funcţionare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independenţa sa instituţională şi la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea. Au existat multe situaţii în care declaraţii publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secţiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secţia corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziţia preşedintelui instituţiei sau a unui număr restrâns de membri", se arată în raportul MCV pe România, dat publicităţii marţi.

Oficialii Comisiei Europene arată, în document, că se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secţiilor şi rolul Plenului. "Constituţia prevede că apărarea independenţei sistemului de justiţie este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secţia pentru judecători a făcut o serie de declaraţii publice în această privinţă care nu au fost sprijinite de Plen. Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiţiei şi a fost exacerbată de ordonanţele de urgenţă ale guvernului privind legile justiţiei, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a inspectorului-şef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar", potrivit sursei citate.

Europenii subliniazză că, din noiembrie 2018, activitatea CSM de apărare a independenţei sistemului judiciar a rămas limitată, "în pofida situaţiei generale caracterizate de provocările de natură juridică ridicate de legile justiţiei şi de presiunea exercitată asupra magistraţilor şi a instituţiilor judiciare".

"În perioada noiembrie 2018-iunie 2019, CSM a luat doar două hotărâri de apărare a independenţei sistemului judiciar şi 19 hotărâri de apărare a reputaţiei profesionale, a independenţei şi a imparţialităţii magistraţilor. În plus, în urma unei analize, se poate constata că timpul necesar pentru luarea hotărârilor CSM a crescut în ultimii doi ani, ceea ce a diminuat impactul acestora. De asemenea, CSM nu a explicat niciodată cu claritate de ce, în privinţa legilor justiţiei, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte părţi interesate. În situaţiile în care a acţionat pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influenţelor politice. Având în vedere aceste evoluţii, părţile interesate din România şi-au exprimat rezervele cu privire la legitimitatea şi responsabilitatea unora dintre membrii CSM", se mai arată în raportul MCV.

În ciuda faptului că din rapoartele Consiliului Superior al Magistraturii reiese că acesta îşi îndeplineşte în continuare priorităţile pe care şi le-a fixat pentru mandatul său, perioada care s-a scurs de la raportul din noiembrie 2018 a fost marcată de disensiuni şi controverse în cadrul Consiliului, arată oficialii CE.

"Poziţiile exprimate în cadrul CSM cu privire la aspecte fundamentale ale funcţionării sistemului judiciar din România, cum ar fi înfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor sau numirile în posturi-cheie şi apărarea independenţei justiţiei, suscită îngrijorare cu privire la independenţa instituţiei şi la autoritatea sa. (...) CSM a reacţionat la o serie de plângeri care i-au fost înaintate cu privire la apărarea independenţei, a reputaţiei şi a imparţialităţii magistraţilor, însă reacţia sa pare modestă în raport cu amploarea problemei. În situaţiile în care a invocat apărarea independenţei sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influenţelor politice", potrivit sursei citate.

Oficialii Comisiei Europene recomandă noului Consiliu Superior al Magistraturii să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării. 'Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale, precum şi organizarea unor discuţii privind rapoartele anuale în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor", potrivit documentului.

MCV a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură menită să faciliteze eforturile susţinute ale României în reforma sistemului judiciar şi al intensificării luptei împotriva corupţiei. MCV a fost angajament comun al statului român şi al UE în acest sens. Mecanismul se va încheia atunci când vor fi îndeplinite „în mod satisfăcător” toate obiectivele de referinţă aplicabile României.

În raportul din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situaţia „evoluase de aşa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Raportul MCV recomandă ca procurorii CSM să aibă rol esenţial în numirea şefilor de parchete

Experţii europeni atrag atenţia, în raportul MCV, că posturile de şef al DNA şi al PÎCCJ sunt ocupate în prezent de adjuncţii instituţiilor şi recomandă ca Secţia pentru procurori a CSM să aibă un rol esenţial şi proactiv în procesul de numire.

Numirea şi revocarea procurorilor Raportul MCV din noiembrie 2018 a evidenţiat riscurile pe care le prezintă „concentrarea puterii în mâinile ministrului justiţiei”.

„Acesta a subliniat în special deciziile ministrului justiţiei de a solicita declanşarea procedurii de revocare a procuroarei-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), de a propune în septembrie numirea unui nou procuror-şef al DNA, în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), şi de a lansa un proces de revocare a procurorului general”, se arată în raportul MCV.

Având în vedere aceste aspecte, în 2018, Comisia a formulat trei recomandări suplimentare:

- suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt;

- relansarea unui proces de numire a unui procuror-şef al DNA cu experienţă dovedită în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în materie de corupţie;

- respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.

„Ca răspuns, ministrul de atunci al justiţiei a declarat că nu poate aplica aceste recomandări şi şi-a menţinut propunerea de numire a procurorului-şef al DNA (Adina Florea, n.r.), în ciuda unui prim refuz al preşedintelui României, continuând totodată şi procedura de revocare a procurorului general. Propunerea privind procurorul-şef al DNA a fost refuzată pentru a doua oară de către preşedintele României în ianuarie 2019 şi, de atunci, a rămas în suspensie”, atrag atenţia experţii în raportul MCV.

De altfel, propunerea de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, a primit mai întâi un aviz negativ din partea CSM. Cu toate acestea, ministrul justiţiei a înaintat cererea preşedintelui României, care a refuzat revocarea în ianuarie 2019, spune raportul.

Două luni mai târziu, ministrul justiţiei a început procesul de numire pentru funcţia de procuror general, având în vedere că primul mandat al acestuia se încheia în luna mai.

Aici, ministrul justiţiei a respins mai întâi toţi candidaţii, declarându-i „inadecvaţi” profilului cerut pentru funcţia de procuror general al României şi a iniţiat o nouă procedură.

„Toţi candidaţii deţinuseră deja funcţii de conducere în cadrul organelor de urmărire penală, printre aceştia numărându-se inclusiv procurorul general în exerciţiu. Ca urmare a schimbării ministrului justiţiei în luna aprilie, procedura de numire a procurorului general a fost suspendată. În momentul redactării prezentului raport, România nu are un procuror general şi nici un procuror-şef al DNA. Funcţiile sunt ocupate provizoriu de adjuncţii respectivi”, punctează experţii.

În septembrie 2019, problema numirilor în funcţiile de procurori de rang înalt a fost discutată de de Ministerul Justiţiei cu celelalte instituţii judiciare. Aceeaşi procedură de numire se aplică tuturor adjuncţilor şi şefilor de secţie din cadrul DNA, iar ministrul justiţiei a iniţiat mai multe proceduri pentru ocuparea acestor posturi.

„În perioada care face obiectul prezentului raport, a fost ocupat un post, însă multe alte posturi au rămas ocupate de interimari”, mai spune raportul.

Experţii au evidenţiat necesitatea ca procedura de numire a procurorilor de rang înalt să facă obiectul „unui sistem de control şi echilibru suficient”, precum şi ca procurorilor de la un nivel de conducere inferior să li se aplice aceeaşi procedură de numire şi revocare din funcţie ca şi celor de la nivelurile superioare.

În perioada care a trecut de la ultimul raport, Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 92/2018, nr. 7/2019 şi nr. 12/2019 au adus noi modificări articolului referitor la numirea procurorilor de rang înalt.

Prima ordonanţă a modificat cerinţele privind vechimea în funcţie, impunând obligaţia de a avea 15 ani vechime în funcţie în loc de 10 ani, a doua ordonanţă nu a mai menţionat o astfel de cerinţă, iar a treia a revenit la obligaţia unei vechimi în funcţie de 15 ani.

„În ciuda faptului că procedura a fost modificată de patru ori în mai puţin de şase luni, niciuna dintre aceste modificări nu a abordat problema dezechilibrului între influenţa exercitată asupra procedurii de diferitele instituţii şi concentrarea puterii în mâinile ministrului justiţiei. Atât Comisia de la Veneţia, cât şi GRECO şi-au reiterat recomandările anterioare prin avizele pe care le-au publicat în iunie 2019. Mai exact, Comisia de la Veneţia precizează în concluziile sale că „sistemul de numire şi revocare din funcţie a procurorilor de rang înalt rămâne, în esenţă, acelaşi, ministrul justiţiei având un rol decisiv în acest proces, fără să contrabalanseze puterile avute de preşedintele României sau de CSM în această privinţă”.

Experţii recomandă punerea la punct a unui sistem de numire în funcţie care să ofere Secţiei pentru procurori a CSM „un rol esenţial şi proactiv” în procesul de numire a persoanelor care vor să ocupe un post de conducere de nivel superior în cadrul instituţiilor de urmărire penală.”

Activitatea IJ a continuat să suscite îngrijorare/ Presiuni puternice pe Înalta Curte

De la ultimul raport MCV, activitatea Inspecţiei Judiciare a continuat să suscite îngrijorare, susţin oficialii CE, criticile concentrându-se pe corelaţia dintre procedurile disciplinare împotriva magistraţilor şi faptul că aceştia s-au poziţionat împotriva modificărilor aduse legilor justiţiei.

"În raportul din noiembrie 2018 au fost exprimate îngrijorări atât cu privire la activitatea Inspecţiei Judiciare, cât şi cu privire la numirea unei echipe de conducere interimare. De la ultimul raport, activitatea Inspecţiei Judiciare a continuat să suscite îngrijorare din motive similare. Criticile s-au concentrat asupra corelaţiei dintre procedurile disciplinare împotriva magistraţilor şi împotriva directorilor instituţiilor judiciare şi faptul că persoanele în cauză adoptaseră adesea poziţii publice împotriva modificărilor aduse legilor justiţiei", se arată în raportul MCV dat publicităţii marţi.

Oficialii Comisiei Europene arată că o altă problemă a fost că, în cazuri succesive, în mass-media au apărut documente din cadrul unor anchete disciplinare în curs – cu o corelaţie similară între persoanele vizate de aceste anchete şi faptul că acestea criticaseră modificările aduse legilor justiţiei şi Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii nu a organizat niciun concurs pentru numirea unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare, deşi mandatul echipei de conducere expirase la sfârşitul lunii august 2018.

"Decizia guvernului de a rezolva situaţia prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind numirea echipei actuale interimare – în loc să lase această atribuţie în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii – nu a făcut decât să alimenteze în continuare motivele de îngrijorare. Prin urmare, raportul din noiembrie 2018 a recomandat numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare. CSM nu a numit o nouă echipă de conducere interimară şi, prin urmare, conducerea a rămas provizorie până la numirea inspectorului-şef în mai 2019. Procedura gestionată de CSM a condus la numirea aceluiaşi inspector-şef, în ciuda multiplelor controverse care au avut loc. La 17 iulie, decizia CSM de validare a candidatului selectat a fost contestată în instanţă", potrivit sursei citate.

Pe plan mai general, se arată în raportul MCV, procedura numirii şefului IJ ridică întrebări cu privire la măsura în care noile dispoziţii ale legilor justiţiei privind numirea conducerii Inspecţiei Judiciare oferă garanţii suficiente şi asigură echilibrul corect între judecători, procurori şi plenul CSM.

Oficialii CE susţin, de asemenea, că în perioada de referinţă s-a înregistrat o creştere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă pentru numeroase procese de corupţie la nivel înalt.

"Guvernul a transmis Curţii Constituţionale două cereri de soluţionare a unor conflicte juridice de natură constituţională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor
de judecată în cauzele penale. În plus, Inspecţia Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva preşedintei sale, iar Secţia pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcţie. Aceste acţiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curţi, iar atunci când preşedinta ICCJ şi-a anunţat intenţia de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul", se mai arată în raportul MCV dat publicităţii marţi.

Raport MCV, despre implicarea SRI în justiţie: Este relevantă decizia CCR privind protocoalele

Forurile europene precizează, în cadrul mecanismulului de cooperare şi verificare, că România a înregistrat ca principală evoluţie, cu privire la relaţia SRI-justiţie, decizia Curţii Constituţionale ce face referire la protocoalele din 2009 şi 2016.

Documentul menţionează că principala evoluţie din 2019, relevantă pentru raportul MCV, este decizia Curţii Constituţionale privind cele două protocoale de cooperare semnate între Ministerul Public şi SRI în 2009 şi 2016.

Care sunt cele 12 recomandări din Raportul MCV la adresa României

Comisia Europeană, prin intermediul raportului MCV publicat marţi, are 12 recomandări pentru ca România să-şi întărească sistemul judiciar. Printre acestea, se numără şi cea privind punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt.

Recomandările din raportul MCV sunt:

Recomandarea 1: punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.

Recomandarea 2: asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari care este în curs de elaborare în Parlament sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc dintre instituţii şi se precizează în mod clar că parlamentarii şi procesul parlamentar ar trebui să respecte independenţa sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniştri.

Recomandarea 3: faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar parlamentul ar trebui să îşi pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autorităţile judiciare. Ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să finalizeze un plan de acţiune pentru a se asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat

Recomandarea 4: în vederea îmbunătăţirii în continuare a transparenţei şi a predictibilităţii procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate, guvernul şi parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi de Codul de procedură penală, de legile anticorupţie, de legile în materie de integritate (incompatibilităţi, conflicte de interese, averi nejustificate), de legile justiţiei (referitoare la organizarea sistemului justiţiei), precum şi de Codul
civil şi Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparenţa procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.

Recomandarea 5: guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acţiune corespunzător pentru a aborda problema executării hotărârilor judecătoreşti şi a aplicării jurisprudenţei de către administraţia publică, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici care să permită monitorizarea viitoare. De asemenea, guvernul ar trebui să elaboreze un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea de Conturi, astfel încât să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare a planului de acţiune.

Recomandarea 6: membrii Consiliului de management strategic al sistemului judiciar, şi anume ministrul justiţiei, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie şi procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acţiune astfel cum a fost adoptat şi să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluţii la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv şi întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a răspunderii. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale, precum şi organizarea unor discuţii privind rapoartele anuale în cadrul întrunirilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor

Recomandarea 8: asigurarea intrării în funcţiune a sistemului PREVENT. Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziţii publice şi rapoarte cu privire la acţiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum şi rapoarte cu privire la cazurile de conflicte de interese sau de corupţie detectate, şi să organizeze dezbateri publice la care să răspundă guvernul, autorităţile locale, sistemul judiciar şi societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi

Recomandarea 10: adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Comisia de la Veneţia şi GRECO ar putea oferi asistenţă în ceea ce priveşte luarea acestor măsuri. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona.

Recomandarea 11: continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de guvern în august 2016. Ministrul justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile şi sancţiunile disciplinare şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.

Raportul MCV, despre activitatea DNA şi ICCJ: Deşi bilanţul este pozitiv, se remarcă un uşor regres

Experţii europeni constată, în cadrul MCV, că este remarcat un „uşor regres” în privinţa luptei împotriva corupţiei, deşi bilanţul realizărilor DNA şi ICCJ din primele 6 luni ale lui 2019 este unul pozitiv. În raport se mai menţionează că noua conducere a ICCJ trebuie să păstreze profesionalismul.

În perioada septembrie 2018-august 2019, Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în judecată 349 de persoane în 182 de cauze. S-au pronunţat 213 hotărâri de condamnare definitive împotriva a 513 inculpaţi şi au fost dispuse măsuri speciale de confiscare cu o valoare de 27 de milioane de euro, iar hotărârile definitive privind despăgubirile acordate părţilor civile au fost în valoare de 95,1 milioane euro, dintre care 83 de milioane euro acordate drept despăgubiri autorităţilor şi instituţiilor publice.

În privinţa instanţei supreme, în primele şase luni ale anului 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a soluţionat în primă instanţă trei cauze de corupţie la nivel înalt şi patru cauze de corupţie la nivel înalt printr-o hotărâre definitivă.

De la ultimul raport, din 2018 în pofida situaţiei presiunilor şi a cadrului legislativ instabil, instituţiile judiciare implicate în combaterea corupţiei au continuat să ancheteze suspiciunile de corupţie şi să sancţioneze infracţiunile de corupţie la nivel înalt.

„Deşi bilanţul realizărilor este în continuare unul pozitiv, se remarcă un uşor regres”, atrag atenţia experţii europeni în cadrul raportului MCV.

De altfel, raportul din noiembrie 2018 a constatat că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) sunt în mod recurent supuse presiunilor şi că există o preocupare cu privire la capacitatea acestor instituţii de a-şi îndeplini în continuare misiunea, „ceea ce ar avea un impact negativ asupra ireversibilităţii luptei împotriva corupţiei”.

„Deşi bilanţul realizărilor în materie este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse aceste instituţii a avut un impact nefavorabil”, spune raportul MCV.

Oficialii europeni menţionează şi noua conducere a instanţei supreme şi menţionează că este deosebit de important ca ICCJ să îşi păstreze independenţa şi profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.

Măsurile luate în urma deciziei CCR privind completurile de 5 au generat insecuritate

Experţii europeni subliniază, în raportul MCV, că decizia CCR privind constituirea completurilor de 5 judecători a generat un climat de insecuritate accentuată, deoarece măsurile au vizat dosare deja închise, iar consecinţele negative ridică semne de întrebare privind lupta împotriva corupţiei.

Creşterea presiunii exercitate asupra ICCJ a avut un impact şi asupra eficacităţii justiţiei în cauzele de corupţie la nivel înalt. În această privinţă, în raportul MCV este menţionat faptul că CCR a fost sesizată de Guvern cu privire la două conflicte juridice de natură constituţională în care era implicată instanţa supremă, cele privind constituirea completurilor de 3 şi de 5 judecători.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici