Tăriceanu: Se conturează sentimentul că românii nu sunt recunoscuţi ca membri UE cu drepturi depline

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că se conturează din ce în ce mai mult printre cetăţenii români sentimentul de a nu fi recunoscuţi ca membri UE cu drepturi depline şi că trebuie remarcat „că acest gust amar nu a generat un val populist”.

653 afişări
Imaginea articolului Tăriceanu: Se conturează sentimentul că românii nu sunt recunoscuţi ca membri UE cu drepturi depline

Tăriceanu: Se conturează sentimentul că românii nu sunt recunoscuţi ca membri UE cu drepturi depline. Foto: Hepta

„Toate sondajele arată că peste două treimi dintre români sunt încrezători în viitorul Uniunii Europene. Acest procent este semnificativ mai mare decât media europeană. Românii cred într-adevăr că cele patru libertăţi fundamentale, piaţa internă, politica de coeziune, politica agricolă comună şi extinderea Uniunii Europene reprezintă procese ce le-au influenţat în bine viaţa lor de zi cu zi. Este foarte dificil pentru noi, membri ai Parlamentului României, să explicăm alegătorilor noştri de ce nu se pot mişca liber încă în zona Schengen, chiar dacă guvernul român a îndeplinit de mult toate cerinţele impuse. Un sentiment de a nu fi recunoscuţi ca membri cu drepturi depline se conturează din ce în ce mai mult printre cetăţenii români. Ar trebui remarcat cu un ton apreciativ la adresa societăţii din România că acest gust amar nu a generat un val populist. Cu toate acestea, instituţiile europene sunt percepute acum ca nişte centre bune din punct de vedere economic, dar slabe din punct de vedere politic”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, la Conferinţa Interparlamentară privind Viitorul Uniunii Europene, care a avut loc în Parlament.

Preşedintele Senatului a mai susţinut elitele europene au fost înlocuite de birocraţi, bancheri şi de ”experţi nealeşi”.

„Într-adevăr, elitele europene au abandonat ceea ce am fost obişnuiţi să apreciem, în cadrul naţional, drept politică şi au înlocuit-o cu supremaţia birocraţilor, a bancherilor şi a altor feluri de experţi nealeşi. Până acum au avut succes. Alegerile din mai vor reprezenta un test pentru Parlamentul European, un test prin care se va demonstra dacă aceştia vor avea în continuare succes. Uniunea Europeană speră să fie neperturbată de aceste alegeri, după cum se aşteaptă ca funcţionarea Parlamentului European să se bazeze în continuare pe compromisurile deja făcute între grupurile politice dominante. Este evident că Uniunea Europeană nu a dezvoltat niciodată componenta importantă a democraţiei pe care o ştim cu toţii drept opoziţie. Aşa că, ne lipseşte încă abilitatea de a organiza opoziţia în politica europeană. Acest eşec va conduce eventual atât la abandonarea completă a conceptului de opoziţie, cât şi la mobilizarea unei opoziţii populiste împotriva Europei din afara instituţiilor sale”, a conchis Tăriceanu.

El a adăugat că deficitul democraţiei e reprezentat la nivel european de lipsa de reprezentare la nivelul Parlamentului European.

„Principala trăsătură a deficitului democratic vizează o lipsă de reprezentare chiar la nivelul Parlamentului European. Partidele politice europene ca atare nu concurează pentru voturile unui electorat european bazându-se pe subiecte europene. Mai degrabă, lupta de la alegerile europene se poartă între partide politice naţionale şi se discută preponderent subiecte domestice, opţiunile alegătorilor bazându-se pe părerile acestora despre subiectele naţionale şi despre percepţia acestora asupra poziţiilor partidelor naţionale raportate la astfel de subiecte. De asemenea, alegătorii folosesc aceste alegeri pentru a evalua guvernul naţional. Astfel privite, alegerile europene eşuează ca instrument al democraţiei la nivel european pentru că nu reuşesc să reflecte voinţa demos-ului european cu privire la subiecte europene. Cetăţenii prind voce la nivelul Uniunii prin reprezentarea directă în Parlamentul European dar nu le este asigurată nici o modalitate de a mandata sau de a trage la răspundere instituţiile cheie ale guvernului Uniunii. Instituţia care-i reprezintă, Parlamentul European, nu are control direct asupra acţiunilor instituţiilor care guvernează, în primul rând asupra Comisiei. Această separaţie dintre reprezentare, pe de-o parte şi guvern, pe de alta este unică şi neobişnuită”, a mai susţinut Tăriceanu.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici