Theodor Paleologu lansează ideea revenirii la monarhie. Care sunt cei trei piloni din program

Theodor Paleologu lansează în programul său ideea ca România să revină la monarhie. În documentul obţinut de MEDIAFAX, prezidenţiabilului PMP se bazează pe trei piloni: „Educaţie”, „Performanţă”, precum şi „Siguranţă şi respect”.

2158 afişări
Imaginea articolului Theodor Paleologu lansează ideea revenirii la monarhie. Care sunt cei trei piloni din program

Theodor Paleologu lansează ideea revenirii la monarhie. Care sunt cei trei piloni din program

„În mandatul meu, îmi propun să redau substanţă funcţiei prezidenţiale şi să reprezint cu adevărat interesele naţiunii. În primul rând, consider necesară revizuirea actualei Constituţii, care creează blocaje în activitatea statului. Actualmente, un preşedinte ales prin vot universal numeşte prim ministru dar nu îl poate demite în chip simetric. Trebuie să lansăm o dezbatere naţională despre tipul de regim pe care îl dorim. Cu această ocazie, voi lansa în dezbaterea naţională şi chestiunea monarhiei, amânată de 30 de ani. Ce ne dorim: o republică prezidenţială, o republică semi-prezidenţială fără actualele blocaje constituţionale, o republică parlamentară, o monarhie constituţională?”, potrivit programului său de prezidenţiabil, obţinut de MEDIAFAX.

Teodor Paleologu îşi propune şi o reformă în învăţământ. Prezidenţiabilul PMP vrea creşterea alocării de fonduri către Ministerul Educaţiei până la cel puţin 6% din PIB, elimiarea învăţării mecanice şi dezvoltarea gândirii creative.

Cele 10 iniţiative tactice pe care Theodor Paleologu se bazează pentru a-şi îndeplini viziunea sunt:

„1. Reforma în educaţie trebuie să înceapă cu cadrele didactice: prin formarea şi actualizarea stilului de predare în aşa fel încît acesta să cultive autonomia intelectuală, morală şi profesională a elevilor şi studenţilor, prin creşterea remunerării cadrelor didactice şi prin definirea unor standarde de calitate relevante.

2. Stimularea libertăţii şi competiţiei prin reducerea şi simplificarea reglementărilor pentru acreditare atât la nivel preuniversitar cât şi universar.

3. Clasificarea universităţilor în funcţie de performanţa academică şi concentrarea finanţării pentru cercetare şi dezvoltare pe universităţile performante.

4. Constituirea unui corp voluntar de profesori-misionari pentru clasele 1-8, remuneraţi corespunzător, care să deservească zonele defavorizate.

5. Consultarea cu mediul privat şi cu societatea civilă în vederea constituirii unui plan de susţinere şi dezvoltare a instituţiilor şcolare din zonele defavorizate economic.

6. Desfiinţarea inspectoratelor şcolare în scopul depolitizării învăţământului şi înfiinţarea unor direcţii regionale ministeriale care să se concentreze pe politici publice şi controlul standardelor de calitate.

7 Dezvoltarea unei reţele de licee profesionale specializate în calificarea forţei de muncă şi conectate la realităţile pieţei, cu cifre de şcolarizare şi specialităţi stabilite prin consultare cu patronatele.

8. Reformarea învăţământului primar în scopul eliminării învăţării mecanice şi al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice şi capacităţii de dezbatere prin învăţare experienţială.

9. Creşterea progresivă a alocării de fonduri către Ministerul Educaţiei, până la cel puţin 6% din PIB, asigurându-se totodată un echilibru între creşterea remunerării cadrelor didactive, ameliorarea infrastructurii şi investiţia în cercetare şi dezvoltare.

10. Creşterea semnificativă a numărului de burse acordate de către statul român tinerilor din Republica Moldova”.

Prezidenţiabilul PMP vine cu 10 iniţiative şi pentru „O Românie performantă”, printre acestea regăsindu-se depolitizarea instituţiilor statului, diminuarea birocraţiei excesive şi constituirea unei comisii independente de analiză a sistemului medical.

„1. Depolitizarea instituţiilor statului prin stabilirea nivelului funcţiilor care sunt oniect al numirilor politice, care să se facă exclusiv la nivelul miniştrilor, secretarilor de stat şi consilierilor acestora. limitarea numprului secretariatelor de stat a numprului consilierilor de miniştri şi secretari de stat.

2. Asigurarea reală, nu doar la nivel de promisiuni, a predictibilităţii şi continuităţii legislative necesare unui mediu de afaceri performant.

3. Înucurajarea libertăţii economice prin înlocuirea reglementărilor abuzive cu cele utile, clare, cât mai aproape de necesităţile socio-economice ale ţării, diminuarea birocraţiei excesive, bazată pe nepotism şi pe relaţii condiţionate politic.

4. Respectarea fără excepţii a criteriilor de numire prin concurs a managerilor companiilor cu capital majoritar de stat, a cadrelor de conducere din poliţie, a şefilor direcţiilor descentralizate ale ministerelor, şcolilor şi spitalelor.

5. Verificarea printr-un mecanism obiectiv a lucrărilor de doctorat ale persoanelor care ocupă funcţii de conducere în aparatul de stat şi îndepărtarea din funcţii a celor care au plagiat.

6. Promovarea unei legi noi privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate prin care sistemul sanitar să fie centrat pe nevoile cetăţeanului. Constituirea unei comisii independente de analiză profundă a sistemului medical, cu scopul găsirii de soluţii pentru eficientizarea şi modernizarea sistemului de sănătate publică şi diminuarea corupţiei (de exemplu parteneriatul public-privat).

7. Dezvoltarea unei strategii naţionale şi regionale de susţinere a industriilor viitorului: informaţie tehnologică, cercetare şi dezvoltare, inovaţie, bazată pe resursele mane disponibile la nivel naţional şi în diaspora.

8. Dezvoltarea unui program de urgenţă pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene şi a creditelor pe termen lung de la Banca Europeană de Investiţii pentru dezvoltarea rapidă a reţelei de autostrăzi, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, portuare şi aviatice existente.

9.Dezvoltarea unui program de urgenţă pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene şi a expertizei tehnologice din sectorul privat pentru digitaluzarea şi automatizarea sistemelor de administraţie publică şi pentru interconectarea bazelor de date. Reluarea programului de creditare World Bank acordat pentru modernizarea ANAF.

10. Restabilirea echilibrelor macroeconomice astfel ca până în anul 2024 România să menţină deficitul bugetar sub 3% şi îndeplinirea criteriilor pentru trecerea la moneda Euro. În cazul îndeplinirii criteriilor, consultarea Băncii Naţionale, a mediului de afaceri şi a societăţii civile în vederea aderării la politica monetară unică”, sunt iniţiativele propuse de Theodor Paleologu în pilonul meritocraţiei şi performanţei.

Pentru ”Siguranţă şi respect”, candidatul PMP propune revizuirea Constituţiei în vederea acordării unor puteri sporite preşedintelui, astfel încât acesta să poată dizolva Parlamentul, să înlocuiască prim-ministrul şi să convoace alegeri anticipate. Totodată, el vrea reducerea numărului de parlamentari la 300, potrivit referendumului consultativ din 2009.

Cele 10 iniţiative din programul său de guvernare pentru „Siguranţă şi respect” sunt:

„1. Revizuirea Constituţiei în vederea acordării unor puteri sporite preşedintelui, astfel încât să dispună de mijloace pe măsura mandatului primit prin sufragiu universal (dizolvarea Parlamentului, înlocuirea prim-ministrului, convocarea de alegeri anticipate). Reducerea numărului de parlamentari la 300 şi dezbatere publică privind tipul de parlament (monocameral sau bicameral) şi forma de guvernământ (republică sau monarhie).

2. Creşterea capacităţii de luptă împotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a corupţiei generalizate prin creşterea nivelului de pregătire a instituţiilor de implementare a legii, plecând de la premisa că instituţiile vor acţiona cu deplină respectare a drepturilor fundamentale.

3. Reformarea serviciilor secrete prin adoptarea unor legislaţi care vizează activitatea acestora: legea privind activitatea de informaţii şi contrainformaţii, legile de organizare şi funcţionare a SRI şi SIE, legea privind statutul profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii.

4. Consolidarea unui parteneriat între Guvern şi culte pentru asumarea unui rol crescut al cultelor în asistenţa şi îngrijirea bătrânilor şi minorilor orfani, abandonaţi sau proveniţi din familii dezorganizate.

5. Creşterea treptată la 2,5% din PIB a bugetului destinat armatei pentru dotarea cu armament performant şi organizarea unui minim antrenament civic, militar şi de prim ajutor pentru situaţii de criză.

6. Susţinerea continuă a interesul României de a intra în spaţiul Schengen, plecând de la premisa că sunt îndeplinite condiţiile tehnice; protejarea, atunci când va fi cazul, a cetăţenilor români aflaţi în spaţiul Uniunii Europene. România va promova de asemenea ideea creării unei Agenţii de Informaţii Antiteroriste, având ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene.

7. Susţinerea unei politici comune la nivelul Uniunii Europene în materie de relaţii externe, fiscalitate, imigraţie şi securizare a frontierelor externe, astfel încât Europa să conteze cu adevărat alături de Statele Unite, Federaţia Rusă şi China.

8. Susţinerea necondiţionată a consolidării relaţiilor politice dintre SUA şi Uniunea Europeană; susţinerea respectării angajamentului cu ţările membre NATO şi UE să finanţeze cheltuieli militare cu minimum 2% din PIB; promovarea unui acord între SUA, China şi Federaţia Rusă privind neproliferarea Forţelor Nucleare Intermediare.

9. Acordarea sprijinului politic şi tehnic pentru implementarea obligaţiilor ce decurg din Acordul de Asociere la UE pentru Republica Moldova; interconectarea infrastructurii rutiere şi feroviare, dar şi a reţelelor de energie.

10. Informarea cetăţenilor în privinţa efectelor crizei climatice şi încurajarea iniţiativelor economice care vor susţine surse alternative de energie. Protejarea bogăţiilor naturale ale ţării şi sprijinirea luptei împoriva fraudei de mediu”.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici