Ziua de 19 decembrie 1989 când PRESA străină începe să vadă că România se mişcă. Premoniţia: „lui Ceauşescu, calea unei retrageri paşnice (...) îi este închisă”

Pe 19 decembrie 1989, la Timişoara avea loc deja a patra zi de proteste, iar presa din străinătate începea să scrie despre mişcările din vestul României.

2077 afişări
Imaginea articolului Ziua de 19 decembrie 1989 când PRESA străină începe să vadă că România se mişcă. Premoniţia: „lui Ceauşescu, calea unei retrageri paşnice (...) îi este închisă”

FOTO: „Editia de Dimineata”: Este a patra zi de proteste în Timişoara, iar muncitorii de la fabrica Electrobanat (ELBA) refuză să se mai „aşeze la posturi”

Pe 19 decembrie 1989, Elena Ceauşescu era liderul României. Nicolae Ceauşescu era plecat în continuare din ţară, în Iran. Graniţa de vest era închisă.

Timişorenii ieşeau în stradă, însă mai timid decât în zilele anterioare, iar greva muncitorilor de la fabrica Elba a reaprins flacăra revoltei.

Spitalele din Timişoara erau tot mai aglomerate, iar penitenciarele din judeţ continuau să primească arestaţi de pe străzi. În oraş, tancurile şi alte vehicule blindate ale armatei începeau să devină o privelişte obişnuită şi oamenii continuau să moară. Începeau să apară cei care îşi căutau la morgă şi în spitale copiii sau părinţii care dispăruseră în ultimele două zile.

Premierul de atunci, Constantin Dăscălescu, şi secretarul Comitetului Central, Emil Bobu, au venit la Timişoara şi s-au întâlnit cu manifestanţii.

Mai multe întreprinderi din Timişoara îşi opresc activitatea şi au loc mitinguri de protest, muncitorii formulând primele revendicări. În unele cazuri militarii fraternizează cu revoluţionarii şi începe să se scandeze: "Armata e cu noi!".

Radu Bălan, prim-secretarul Comitetului Judeţean Timiş al Partidului Comunist Român, şi Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei Române, au vizitat muncitorii din fabricile timişorene, dar nu au reuşit să-i determine să reia munca.

Armata deschide focul împotriva muncitorilor în apropierea intreprinderii Elba Timişoara.

La ora 11.00, prim-secretarul Radu Bălan era reţinut de muncitorii din fabrică. Muncitorii îi cereau şefului judeţului să răspundă la întrebări care nu se refereau la producţie sau la salarii, ci la evenimentele petrecute în oraş.

Muncitorii voiau să ştie cine a ordonat să se tragă în populaţie, unde sunt morţii Timişoarei şi de ce au fost arestaţi oameni nevinovaţi. Generalul Guşă, care condusese represiunea împotriva manifestanţilor, încearcă să-l recupereze pe primul-secretar, însă este silit de muncitori să ordone retragerea militarilor de la porţile întreprinderii.

Generalul se întoarce la sediul comandamentului militar cu ajutorul unui ofiţer din gărzile patriotice, întrucât echipajul său îl abandonase. Evenimentele de la întreprinderea Elba se transmit cu mare viteză către celelalte fabrici, care decid să declanşeze greva generală, povesteşte istoricul Alexandru Oşca.

"Morţii nu ne lasă să plecăm acasă!", scandau acum timişorenii ieşiţi pe străzile oraşului.

Începeau să apară primele semne ale revoltei şi la Arad. La Întreprinderea de Orologerie Industrială (IOI) se vorbeşte despre un protest pasiv, de 19 decembrie. Era vorba despre întreruperi periodice ale lucrului, de câte exact 10 minute, în majoritatea secţiilor din întreprindere.

Presa străină relata pe primele pagini situaţia din vestul României.

Il Giornale publica un editorial de Indo Montagnese care nota: "Vocile fragmentare şi confuze care reuşesc să ne parvină din România, chiar dacă ne înşeală asupra a ceea ce s-a petrecut deja, nu ne înşeală asupra a ceea ce se va întâmpla. Lui Ceauşescu, calea unei retrageri paşnice şi în surdină pe care o încearcă sau vrea să o încerce diverşii honeckeri, husari, jivkovi şi alţii îi este închisă. Nu ştim cât va mai dura. Ceea ce va urma însă este cert. Ceauşescu şi-a făcut-o cu mâna lui. De aceea va încerca să reziste până la ultimul securist care va fi dispus să îi facă scut. Ştie prea bine că nu poate conta pe niciun fel de sprijin, nici dinafară, nici dinăuntru. Dar asta o ştiu bine şi românii, deşi vor să le ascundă".

Potrivit postului Europa Liberă, organul Partidului Comunist Italian, L´Unita, titra pe pagina întâi: "Foc asupra mulţimii în România".

La Reppublica, publicaţie de stânga de la Roma, dedica României trei pagini cu titlul "Revoltă în România. Ţara este izolată de lume".

Emil Hurezeanu spunea la Europa Liberă: "Stimaţi compatrioţi. Revenim la microfonul acestei emisiuni nocturne, în direct, o emisiune de criză. Şocaţi la rândul nostru, precum milioane şi milioane de români şi de străini, martori în aceste zile ai unuia din cele mai sălbatice scenarii de represiune în masă cunoscute în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentele din România cunosc o evoluţie galopantă şi tragică. Demonstraţiile şi, din nefericire, se pare că şi gravele incidente continuă la Timişoara, dar şi în alte oraşe ale ţării".

Printre cei care transmit mesaje de solidaritate se numără şi Eugen Ionescu. "Trăiască România mare, liberă, independentă! Sunt cu voi, toţi! Sunt departe, dar sufletul meu suferă alături de voi. Văd, doresc izbânda, pe care sunt convins că până la urmă o să o aveţi. Nu se poate să nu se înmoaie inima lui Gorbachev şi să nu se încălzească inima Americii şi al oamenilor de stat din Europa. Să trăiţi...sunt alături de voi!", spunea cunoscutul dramaturg.

Europa Liberă încheia emisiunea din acea noapte cu anunţul lui N.C. Munteanu: "Liderul sindical polonez, Lech Walesa, a cerut organizarea de proteste internaţionale împotriva regimului Ceauşescu".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici