Opinie Adrian Vasilescu, BNR: Creditarea sănătoasă între vis şi realitate

O nouă reglementare a creditelor e în pregătire la Banca Naţională. Un proiect, schiţat de direcţia de specialitate, a fost supus dezbaterii publice. Opiniile exprimate, unele pro şi altele contra, propunerile de modificare au fost numeroase. Acum dezbaterea s-a încheiat. Proiectul final, îmbunătăţit în urma dezbaterii publice, va fi înaintat Consiliului de Administraţie al BNR. Decizia se va lua aici, prin vot.

2 afișări
Imaginea articolului Opinie Adrian Vasilescu, BNR: Creditarea sănătoasă între vis şi realitate

Opinie Adrian Vasilescu, BNR: Creditarea sănătoasă între vis şi realitate (Imagine: Andreea Balurea/Mediafax Foto)

Două obiective îşi propune Banca Naţională cu acest proiect: o creditare sănătoasă şi evitarea supraîndatorării populaţiei. De altfel, dincolo de noile reguli cerute de banca centrală, chiar şi băncile comerciale manifestă un evident spor de prudenţă.

Noul proiect de reglementare, prin care banca centrală îşi propune să introducă un nou stil de creditare, întemeiat pe diminuarea riscurilor şi pe evitarea supraîndatorării, a stârnit dezbateri furtunoase. Mulţi au spus: BNR blochează creditul. Adevărul este că nu-l blochează. Dar îl temperează. Practic, Banca Naţională a făcut cu un ceas mai devreme pasul pe care îl vor face, în vremea ce va urma, multe alte bănci centrale din lume. De unde, atunci, opinia privind blocarea creditelor? S-a făcut multă vâlvă că băncile vor fi descurajate de impactul noilor norme din proiectul BNR. S-a spus şi s-a scris chiar că Banca Naţională ar vrea să rărească clientela băncilor; şi că băncile ar fi în situaţia de a-şi pierde o mare parte a clientelei. E absurd. Pentru că, în esenţă, e vorba doar de o măsură prudenţială: "limitarea riscului de creditare". Fără a bloca însă creditarea.

Astăzi, în condiţiile crizei globale, nimeni în România n-ar putea să blocheze funcţionarea pieţei monetare şi de credit. Se impune însă o mai mare atenţie la cei doi stâlpi mari ai acestei pieţe: cât plătesc băncile pentru resursele atrase (dobânzile pasive) şi cât cer pentru creditele acordate (dobânzile active). Dacă dobânzile pasive nu ajung la o rată optimă, cu trei componente - 1) umbrela ce apără banii de inflaţie; 2) un premiu pentru riscul depunătorului; 3) plus sau minus cota băncii - instituţiile bancare îşi vor epuiza resursele şi nu vor avea de unde să dea credite. Mai mult: dacă dobânzile active o iau razna, companiile şi populaţia vor suporta scumpiri iraţionale ale împrumuturilor. Şi cu atât mai mult s-ar afla în suferinţă piaţa interbancară.

Citeşte continuarea opiniei lui Adrian Vasilescu pe www.zf.ro

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici