Anul 2025 va fi un an complicat pentru viitorul guvern, dar sunt factori care să contracareze riscurile

PSD, PNL, USR şi UDMR fac calcule şi duc negocieri pentru formarea unui guvern care să administreze bugetul de 115 mld. euro al României din 2025. Nu este clar în acest moment cine va fi premierul şi cum va fi format guvernul, PSD fiind singurul partid care a transmis cerinţe specifice: continuarea plafonării unor preţuri, programele de reindustrializare sau menţinerea investiţiilor publice la peste 100 mld. lei (20 mld. euro) anual.

Ideea unei coaliţii a partidelor proeuropene şi euroatlantice era acum o lună de domeniul fantasticului în România şi o situaţie cu care se confruntau mai degrabă ţări precum Georgia şi Republica Moldova. Iată că, în urma şocurilor administrate la alegeri, partidele cu retorică antioccidentală au obţinut mai bine de o treime din scaunele parlamentare, iar partidele mainstream au obţinut scoruri mai mici decât în mod normal.

Scorurile mici ale partidelor tradiţionale au venit însă mai degrabă ca urmare a unei prezenţe mari la vot, decât a voturilor primite. Spre exemplu, Partidul Social Democrat a obţinut 2 milioane de voturi, cu 300.000 mai multe decât în 2020, dar procentual a scăzut de la 29% la 23%, pentru că în 2020 au ieşit 7 milioane de persoane la vot, iar acum 9,5 milioane.

În aceste condiţii, partidele tradiţionale s-au trezit în situaţia în care nu mai fac majorităţi confortabile, cum era cazul PSD-PNL în legislatura trecută. Acum, fără UDMR şi minorităţi nu se poate forma o majoritate.

Variantele de pe masa discuţiilor din acest moment sunt fie o coaliţie PSD-PNL-UDMR sprijinită de minorităţi, fie aceeaşi formulă, împreună cu USR. Cert este că există o majoritate a partidelor proeuropene şi euroatlantice, care pot menţine încrederea investitorilor în România, să continue investiţiile în ţară şi să finanţeze datoria publică a României.

Pentru orice guvernare însă, anul 2025 nu va fi uşor. Riscurile sunt contrabalansate de fluxul de fonduri europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR) şi fondurile clasice. Doar 2025 ar putea intra în investiţii 10 mld. euro din aceste fonduri europene. De asemenea, sunt aşteptaţi aproape 120 km de autostradă, cea mai mare parte din Autostrada Moldovei, să fie daţi în folosinţă, fiind cel mai bun an din ultimii 13 din acest punct de vedere. De asemenea, 2025 poate fi cel mai bun an pentru investiţiile în capacităţi noi de producţie de energie, după 1992: aproape 2.854 MW.

Provocările sunt legate de reducerea deficitului bugetar, o măsură necesară pentru a menţine credibilitatea finanţatorilor României, care ar însemna creşterea veniturilor şi frânarea cheltuielilor bugetare.

De asemenea, creşterea economică este sub semnul întrebării, în condiţiile în care şi în 2024 economia a mers mai slab decât aşteptările. Baza creşterii economice din 2025 stă în evoluţia pieţelor vestice, în special zona euro cu Germania vioara întâi, care să revigoreze industria şi să antreneze exporturile.