Augustin Lazăr îşi încheie la finalul acestei săptămâni mandatul la conducerea Parchetului General/ Pensionare şi final de mandat, în plină procedură de revocare

Augustin Lazăr, în vârstă de 63 de ani, îşi încheie în această săptămână, pe 27 aprilie, după trei ani, mandatul de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

623 afişări
Imaginea articolului Augustin Lazăr îşi încheie la finalul acestei săptămâni mandatul la conducerea Parchetului General/ Pensionare şi final de mandat, în plină procedură de revocare

Augustin Lazăr îşi încheie la finalul acestei săptămâni mandatul la conducerea Parchetului General

Augustin Lazăr a fost numit procuror general al României pe 28 aprilie 2016 de actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, la propunerea ministrului tehnocrat al Justiţiei, Raluca Prună, după avizul pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii.

Candidatul Augustin Lazăr la conducerea celei mai înalte instanţe penale din ţară

 

"Proiectul managerial are propunerea de a reforma Ministerul Public şi de a îl ridica la standarde europene, din punct de vedere al managementului şi al mentaţităţii. Proiectul e bazat pe o cunoaştere aprofundată a Ministerului Public, care vine nu doar din experienţă ci şi din activitatea de cercetător pe care am avut-o fiind şi cadru didactic", a spus magistratul în interviul pe care l-a susţinut la CSM pentru şefia Ministerului Public din România.

Augustin Lazăr a suţinut în faţa procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii că intenţionează înfiinţarea unui serviciu de integritate, care va avea rolul verificării integrităţii magistraţilor procurori şi că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui restructurat, susţinând că ar trebui desfiinţate parchetele mici, pentru ca procurorii să nu mai fie sub influenţa persoanelor puternice pe plan local.

Avea la acea vreme o vechime în profesie de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. Înainte de ajunge procuror general, Augustin Lazăr a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2013, unde a instrumentat dosarul repatrierii tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, făcut prin cooperare judiciară internaţională. Lazăr nu era la prima sa experienţă profesională în Parchetul Înaltei Curţi, fiind, din septembrie 1998 până în februarie 2001, şef al Secţiei Anticorupţie, Urmărire penală şi Criminalistică, timp în care la conducerea României s-au perindat patru guverne conduse de: Radu Vasile, interimarul Alexandru Athanasiu, Mugur Isărescu şi Adrian Năstase, între ultimii doi producându-se şi schimbarea puterii politice.

Pensionarea şi finalul mandatului, în plină procedură de revocare

 

Încheierea mandatului său din această săptămână la conducerea Parchetului General coincide cu pensionarea, pe care şi-a cerut-o în plin scandal public legat de prezenţa sa, ca procuror, într-o comisie de eliberare a deţinuţilor politic din închisoarea de la Aiud, înainte de 1989. El a fost acuzat public că a refuzat de două ori eliberarea deţinutului politic Iulius Filip, închis la Aiud în anii 80.

La vremea respectivă, procurorul Lazăr era şeful comisiei de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud. În apărarea sa, Lazăr a susţinut că atribuţiile sale în comisia de liberări erau reduse, conform legii, doar la constatarea îndeplinirii fracţiei de pedeapsă, fără ca el să fi putut decide cu adevărat asupra eliberării sau nu a deţinuţilor.

De asemenea, predarea la instanţă a dosarului Revoluţiei din 1989, cu suspiciunea exprimată în spaţiul public, că, de fapt, dosarul nu a fost finalizat şi că au continuat audierile în dosar şi după finalizarea rechizitoriului şi trimiterea sa la instanţă, reprezintă alte semn de întrebare care planează asupra finalului său de mandat.

Candidatura pentru un nou mandat

 

Aflat în plină procedură de revocare, Augustin Lazăr şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Parchetului General, unde a fost intervievat în urmă cu două săptămâni de o comisie condusă chiar de ministrul care ceruse revocarea sa.

Tudorel Toader a anunţat apoi că niciunul dintre cei patru candidaţi nu a îndeplinit condiţiile necesare pentru a conduce Ministerul Public, motiv pentru care procedura va fi reluată. Între timp, Comitetul Executiv al PSD a decis retragerea încrederii ministrului Tudorel Toader, aşa că ministrul şi-a dat demisia asupra căreia urmează să se pronunţe săptămâna aceasta preşedintele României.

Declanşarea procedurii de revocare

 

Revocarea lui Lazăr de la conducerea Ministerului Public şi a Parchetului General, cea mai înaltă instanţă penală din ţară, a fost demarată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe 24 octombrie 2018, unde a propus-o pe Adina Florea, actualul procuror-şef adjunct al Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ). Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat, însă, revocarea lui Lazăr şi numirea Adinei Florea la şefia Parchetului General.

Tudorel Toader a declarat, la acea vreme, că argumentele în favoarea revocării lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general sunt chiar mai puternice decât cele care au dus la cererea de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, în februarie 2018. Tudorel Toader spunea atunci că ”concluzia este aceea a necesităţii de revenire la normalitate”, prin ”cunoaşterea şi respectarea competenţelor constituţionale, legale şi în acelaşi timp o interpretare şi aplicare a legii în baza principiului loialităţii constituţionale”. Activitatea lui Augustin Lazăr, spunea ministrul Justiţiei, ”contravine obligaţiilor legale”.

La rândul său, Lazăr i-a reproşat ministrului Tudorel Toader că solicitarea sa are un conţinut strict politic şi că ignoră legea. Cererea lui Toader a fost avizată negativ de procurorii din CSM şi respinsă de preşedintele Iohannis. Procurorii din CSM i-au reproşat lui Toader că solicitarea ministrului nu respectă condiţiile de legalitate şi că i-a făcut o evaluare personală lui Lazăr, iar preşedintele a spus că el consideră cererea ministrului ”o eroare”, motivându-şi refuzul prin faptul că e mulţumit de activiatea lui Lazăr la Parchetul General, unde a spus că ”face o treabă bună”.

Ulterior, Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba o cerere de suspendare a procedurii de revocare a sa din funcţia de procuror general. Procesul a fost amânat până pe 23 aprilie.

Controversele asupra numirii în funcţia de procuror general

 

Nici numirea lui Lazăr la şefia Parchetului General nu a fost lipsită de controverse, pusă în discuţie tot la cererea sa de revocare, atunci când ministrul Justiţiei Tudorel Toader a susţinut că preşedintele Iohannis l-a numit fără să aibă dosarul complet al candidatului Lazăr, căruia i-ar fi lipsit o evaluare, detaliu peste care şeful statului ar fi trecut în compensaţie pentru o rezoluţie de clasare pe care Lazăr ar fi dat-o într-un dosar care-l viza pe preşedinte, pe când acesta din urmă era primar al Sibiului.

”Preşedintele Republicii nu a verificat legalitatea evaluării în propunerea numirii făcute. De ce ministrul justiţiei a transmis fără ca dosarul să fie complet, preşedintele a numit fără a exista verificarea legalităţii şi nu credem faptul că are vreo legătură numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care, şi nu înţeleg de ce, apare o rezozluţie de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la preşedintele României în funcţie", a spus Tudorel Toader.

Detaliul s-a dovedit ulterior a fi fost generat de o confuzie, pentru că altul era procurorul care semnase decizia de clasare, al cărui nume de familie coincidea cu cel al actualului procuror general şi anume Cristian Aurel Lazăr, adjunct al secţiei de Urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General, care a clasat o speţă care-l viza pe şeful statului pe 14 septembrie 2014.

Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la momentul clasării, a susţinut că ministrul Justitiei exploatează o eroare de grefă survenită în martie 2016, cu ocazia selectării lucrărilor necesare pentru procedura de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Faptul că ministrul nu a putut duce la bun sfârşit revocarea lui Lazăr de la şefia Parchetului General i-a fost imputată acestuia de anumiţi membri ai PSD care, prin vocea lui Eugen Nicolicea, i-au reproşat ministrului că ”tărăgănează” revocarea lui Lazăr pe care ”îl lasă să iasă la pensie”.

Prima evaluare. Ancheta OUG 13. Tandemul Lazăr-Kovesi

 

Prima evaluare a lui Augustin Lazăr a fost făcută în martie 2017, când a fost pusă în discuţie chiar revocarea acestuia, în tandem cu procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la acea vremea, Laura Codruţa Kovesi.

Contextul a fost dat de ancheta DNA asupra modului în care a fost elaborată OUG 13, unul dintre primele acte normative date de guvernul PSD-ALDE de la acea vreme, condus de Sorin Grindeanu, la nicio lună de la preluarea puterii în decembrie 2016. Sesizată de şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al ALDE, Curtea Constituţională a stabilit că Parchetul General şi DNA şi-au arogat o competenţă pe care nu o posedă, prin controlul asupra actului normativ.

Acesta a fost contextul în care ministrul Tudorel Toader a anunţat, pe 12 martie 2017, că va avea discuţii separate cu procurorul general Augustin Lazăr şi cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi că nu exclude ca aceştia să aibă ”iniţiativa unei proceduri lăturalnice individuale”, sugerând astfel posibilitatea ca aceştia să-şi dea demisia, pentru modul în care ”s-au poziţionat la dispoziţiile legale constituţionale şi chiar în dezbaterile din spaţiul public într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire desebită, o aşteptare deosebită, în 2017, când ne aflăm."

Evaluarea, însă, nu s-a soldat cu efecte nici pentru procurorul general Augustin Lazăr, nici pentru procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. În ciuda evaluării negative a celor doi, Tudorel Toader a anunţat pe 29 martie 2017 că nu este oportună declanşarea mecanismului de revocare a lor şi le-a recomandat să-şi respecte competenţele, anunţând totodată că va continua monitorizarea celor două instanţe penale şi a activităţii lui Lazăr şi Kovesi la conducerea lor.

În iunie 2017, Parchetul General a clasat dosarul deschis după adoptarea OUG 13. Dosarul fusese deschis de DNA la finele lunii februarie, iar cauza a fost apoi declinată la Parchetul General cu o parte din acuzaţii, clasând acuzaţia de folosire a influenţei. În dosar fuseseră audiaţi ca martori ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, Graţiela Gavrilescu, la acea vreme ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, secretarul general al guvernului de atunci, Mihai Busuioc, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei şi Oana Hăineală, procuror şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Decizia declinării cauzei a fost luată după ce judecătorii Curţii Constituţionale au decis că există un conflict juridic între Parchetul General şi Guvern. Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) viza infracţiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual. Cauza viza posibile infracţiuni comise în legătură cu Ordonanţa de Urgenţă 13, dată de Guvernul Grindeanu în seara zilei de 31 ianuarie, prin care erau modificate codurile penale, una dintre prevederi fiind impunerea unui prag de 200.000 lei pentru abuzul în serviciu. Ulterior, OUG 13 a fost abrogată ca urmare a protestelor din Bucureşti şi din ţară, produse sub simbolul #rezist.

A doua evaluare. Protocoalele cu SRI

 

Pe fondul discuţiilor publice despre protocoalele încheiate de Parchetul General cu Serviciul Român de Informaţii, în august 2018, procurorul general Augustin Lazăr este supus încă unei proceduri de evaluare a activităţii, anunţată de ministrul Tudorel Toader pe 25 august 2018. Toader nu lasă niciun dubiu asupra motivului evaluării procurorului general şi-i reproşează lui Augustin Lazăr, în plin anunţ al evaluării, într-o postare pe Facebook, că a desecretizat un protocol abrogat încă din 2016 în ciuda faptului că-şi exprimase disponibilitatea de a desecretiza protocolul din 2009.

Precizările lui Toader au venit după ce protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi SRI a ajuns la opinia publică.

Discuţia asupra protocoalelor a apărut odată cu publicarea, de către SRI, în aprilie 2018, a unui protocol, încheiat în 2009 între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General, în baza căruia SRI a acordat asistenţă procurorilor timp de 7 ani. Protocolul fusese semnat pe 4 februarie 2009 de Tiberiu Niţu - prim-adjunct al procurorului general, de Florian Coldea - prim-adjunct al directorului SRI şi aprobat de Laura Codruţa Kovesi - procuror general al României la acea dată şi de George Marior - director al Serviciului Român de Informaţii la data încheierii protocolului.

Printre obiectivele cooperării se stabilea "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2".

Articolul 2 prevedea ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să coopereze, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave.

Protocolul mai prevedea că SRI acordă, cu titlu gratuit, "asistenţă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale".

Documentul consfinţea, de asemenea, elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe comune, dar şi acordarea de către experţii SRI a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care fac urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor art. 91 şi art.98 din Codul de procedură penal.

Replica lui Lazăr la reproşurile lui Toader nu s-a lăsat aşteptată. El a spus că tema protocoalelor e una falsă şi a susţinut, despre colaborarea dintre Ministerul Public şi SRI, că s-a făcut strict în temeiul legii şi că protocolul era o simplă procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituţii. Augustin Lazăr a mai evidenţiat că protocolul clasificat are ca obiect doar identificarea, investigarea şi documentarea faptelor de terorism şi a celor care pun în pericol siguranţa naţională şi că, de fapt, documentul nu şi-a produs efectele, fiind denunţat pe 13 martie 2017 în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele. Acesta a mai declarat că protocoalele încheiate în anul 2016 nu au fost declarate nelegale de nicio instanţă, ”fiind prezentate în acest mod doar de o parte a mass-mediei”. Lazăr a spus că aducerea lor în discuţie în spaţiul public reprezintă, de fapt, un atac la adresa Ministerului Public, ”într-o perioadă în care sunt în curs de soluţionare dosare cu o miză esenţială pentru societate, respectiv Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 şi Dosarul evenimentelor violente din 10/11 august 2018.”

Adversari, dar împreună

 

Între a doua evaluare, din august 2018, şi cererea de revocare a lui Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General, din octombrie 2018, între procurorul general şi ministrul Justiţiei are loc un schimb de şarje, prin intermediul instituţiilor statului.

În septembrie 2018, Tudorel Toader cere Consiliului Superior al Magistraturii să prezinte o situaţie a dosarului de candidatură a lui Lazăr la şefia Parchetului General. Toader îi reproşează lui Lazăr că nu şi-a făcut o autoevaluare în postura de procuror general şi Consiliului că nu i-a făcut o evaluare în ultimii trei ani.

Replica lui Augustin Lazăr vine imediat, procurorul general răspunzându-i lui Toader că el de 36 de ani a fost evaluat foarte bine. Ministrul Tudorel Toader revine şi spune, exact cu o zi înainte să expire termenul de 30 de zile acordat propriei evaluări, demarate pe 25 august împotriva lui Augustin Lazăr, că CSM i-a confirmat: Lazăr ”nu a fost supus niciunei evaluări”.

Pe 15 octombrie anunţă că rezultatul este ”doar o chestiune de zile”, că îl va servi cu o cafea pe Augustin Lazăr şi că va ”concluziona” asupra propriului raport. ”Înainte de a face raportul public, îl voi invita, îl voi servi cu o cafea şi voi concluziona", spunea Toader pe 15 octombrie 2018.

Pe 24 octombrie avea să anunţe declanşarea procedurii de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general al României, în baza unui document de 63 de pagini şi cinci capitole.

Pe 17 aprilie 2019, în aceeaşi zi în care Augustin Lazăr şi-a trimis cererea de pensionare la CSM, cu o săptămână înainte să-i expire mandatul de procuror general al României, Comitetul Executiv al PSD a decis să-i retragă sprijinul politic lui Tudorel Toader, iar a doua zi, acesta îşi anunţă demisia de la conducerea ministerului Justiţiei.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici