CC: Nu există conflict Guvern - Preşedinţie privind reprezentarea României la Consiliul European

Curtea Constituţională a decis, miercuri, cu unanimitate, că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie, referitor la reprezentarea României la Consiliul European din iunie.

3388 afișări
Imaginea articolului CC: Nu există conflict Guvern - Preşedinţie privind reprezentarea României la Consiliul European

Victor Ponta, Traian Băsescu (Imagine: Octav Ganea/ Mediafax Foto)

Judecătorii Curţii Constituţionale au analizat sesizarea formulată de premierul Victor Ponta, în care a solicitat să fie constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte, să se constate că acest conflict este generat de acţiunile concrete ale preşedintelui prin care îşi "arogă atribuţii şi competenţe" care, potrivit Constituţiei, aparţin Guvernului şi să stabilească faptul că preşedintele trebuia să-i delege prim-ministrului atribuţia de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie 2014.

Premierul Victor Ponta a fost, miercuri, la Curtea Constituţională pentru a-şi susţine punctul de vedere în cazul sesizării.

Ponta a declarat că a cerut Curţii Constituţionale să stabilească, pentru viitorul preşedinte şi viitorul prim-ministru, un cadru foarte clar de acţiune privind participarea la CE, pentru evitarea altor conflicte, şi să impună respectarea unei decizii deja emise de CC în acest sens.

Premierul a spus, la plecarea de la CC, că există o decizie de anul trecut a Curţii Constituţionale, cu numărul 449, privind relaţia de cooperare în domeniul afacerilor europene, care stabileşte că puterea de apreciere a preşedintelui nu este una nelimitată sau arbitrară, ci că trebuie să ţină cont de anumite criterii obiective, precum autoritatea cea mai bine poziţionată în raport de subiectul abordat, iar poziţia să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului.

"Eu, înainte de a propune comisarul european, voi merge în Parlament. Dacă preşedintele merge şi propune la Consiliul European să luăm portofoliul X pentru Ion Ionescu, eu nu o să implementez acea decizie, că nu îmi este opozabilă. Deci, dacă eu sunt cel care trebuie să desemnez comisarul, mi se pare normal să fiu cel care participă la negocieri, că altfel negociază preşedintele ceva ce trebuie să fac eu, ceea ce sigur că nu funcţionează", a mai spus Ponta.

Premierul Victor Ponta a transmis în 24 iunie Curţii Constituţionale scrisoarea în care îl reclamă pe preşedintele Traian Băsescu pentru faptul că nu l-a lăsat să reprezinte România la reuniunea Consiliului European din iunie.

El a cerut Curţii să constate că preşedintele trebuia să delege prim-ministrului atribuţiile de reprezentare a ţării la reuniunea Consiliului European din iunie, cu argumentul că problemele de pe agendă ţineau în totalitate de atribuţiile Guvernului, şi a arătat că în Constituţie nu există prevederi care să confere "dreptul exclusiv" al preşedintelui de a reprezenta România la astfel de reuniuni.

Primul ministru mai arăta că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, a fost stabilit că un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor. Premierul invocă şi un articol din Tratatul privind Uniunea Europeană,conform căruia statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în faţa parlamentelor naţionale, fie în faţa cetăţenilor lor.

Premierul Ponta declara atunci că aşteaptă de la CC o decizie "de principiu", care să reglementeze pentru viitor problema reprezentării ţării la Consiliul European.

"Este evident că nu se va pronunţa Curtea până joi (26 inie, nr.). Eu vorbesc de o problemă de principiu, faptul că joi, la Consiliul European, este pe ordinea de zi un singur subiect, al programului şi componenţei Comisiei Europene 2014-2019. Conform legii din România şi regulamentelor europene, decizia în totalitate privind comisarul european al României şi programul politic ţine de Guvern. Deci, preşedintele se duce într-un loc în care, şi dacă nu avea toate problemele pe care le are, oricum nu putea decât dacă mă reprezenta pe mine. Eu aştept o decizie a Curţii Constituţionale de principiu, pentru viitor, care să reglementeze şi să evite în viitor orice fel de discuţie", a spus atunci Ponta.

El s-a referit şi la "povestea cu sentimentalismul", invocată de preşedinte în legătura cu Republica Moldova, ca motiv al prezenţei sale la reuniunea CE, arătând că, de fapt, şeful statului nu a făcut nimic concret timp de zece ani pentru Moldova.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 23 iunie, că va participa la Consiliul European din 26-27 iunie, având în vedere obligaţiile constituţionale, hotărârea CC, dar şi tematica reuniunii, căreia, datorită experienţei în probleme europene, îi va "face faţă mult mai bine".

Şeful statului preciza că i-a răspuns premierului Victor Ponta că nu îi dă mandat să participe la Consiliul European din 26-27 iunie şi că va participa el. El a adăugat: "Am avut cu dânsul o experienţă, când l-am trimis la Consiliul pe Energie şi nu a putut susţine Nabucco".

Şeful statului s-a referit şi la faptul că premierul "s-a plâns la Parlament că nu i-a dat mandat de participare la Consiliu". "Vreau să fie foarte clar, preşedintele României nu are nevoie, în mod legal, de mandat de la prim-ministru, nici măcar nu poate funcţiona aşa ierarhia în stat", preciza Băsescu.

El adăuga că, din practica de până acum, a luat un punct de vedere de la Guvern, care este aprobat de premier.

Preşedintele mai arăta că are un motiv sentimental pentru care doreşte să meargă la Consiliul European de la Bruxelles, anume vrea să semneze Acordul de asociere cu Republica Moldova, fiind "al doilea politician", după Guvernul moldovean, care a făcut eforturi pentru aderare.

În iunie 2012, după ce Ministerul de Externe a transmis la Comisia Europeană componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European, care îi includea pe prim-ministrul Victor Ponta ca şef al delegaţiei, ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Afacerilor Europene, nu şi pe preşedintele Traian Băsescu, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la conflictul juridic de natură constituţională privind reprezentarea României la Consiliul European.

Preşedintele a atras atunci atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.

Anterior, Parlamentul adoptase o Declaraţie în care arăta că România este reprezentată la Consiliul European din 28-29 iunie 2013 de către primul-ministru.

Curtea Constituţională a decis însă, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

La acel moment, premierul Victor Ponta a declarat că va respecta în egală măsură atât decizia Parlamentului, cât şi hotărârea Curţii Constituţionale în cazul participării la reuniunile Consiliului European, adăugând însă că "cea mai legitimă" instituţie este totuşi Parlamentul.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici