CCR a amânat, pentru 22 ianuarie, pronunţarea pe conflictul Parlament şi ÎCCJ, cerere formulată de Meleşcanu

CCR a amânat pronunţarea pentru data de 22 ianuarie conflictul juridic între Parlament şi ÎCCJ, privind modalitatea de constituire a completurilor de trei judecători de la instanţa supremă, sesizat de şeful Senatului Teodor Meleşcanu, au declarat surse din cadrul instituţie, pentru MEDIAFAX.

420 afişări
Imaginea articolului CCR a amânat, pentru 22 ianuarie, pronunţarea pe conflictul Parlament şi ÎCCJ, cerere formulată de Meleşcanu

CCR dezbate astăzi conflictul juridic dintre Parlament şi ÎCCJ, cerere formulată de Meleşcanu

UPDATE ora 12.00 Preşedintele Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie Corina Corbu a declarat, miercuri, în susţinerea punctului de vedere la CCR privind conflictul între Parlament şi ÎCCJ, că instituţia nu a adăugat la lege şi nu a încălcat prevederile legale privind alcătuirea competurilor de judecată.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în faţa Curţii Constituţionale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faptul că şi-a arogat atribuţia de legiferare în materia legii organice în ceea ce priveşte modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. Nu voi relua în faţa dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis şi în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin cele două dispoziţii, nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva decât a rămas în limitele unei operaţiuni clasice de organizare a executării Legii 304”, a declarat Corina Corbu în faţa judecătorilor CCR.

La şedinţa publică a Curţii Constituţionale de miercuri nu a participat niciun reprezentant al Senatului.

Ştire iniţială:

„Cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de preşedintele Senatului”, potrivit ordinii de zi afişate pe site-ul instituţiei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a cerut, pe 20 noiembrie, Curţii Constituţionale, să constate inexistenţa unui conflict juridic de natură constituţională în cazul sesizării făcute de preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, privind modalitatea de constituire a completurilor de 3 judecători de la Instanţa supremă.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) susţine, în punctul de vedere transmis judecătorilor Curţii Constituţionale, că, pe fondul adoptării Regulamentului de organizare şi funcţionare administrativă, nu a exercitat atribuţia de legiferare în materia legii organice, în condiţiile în care nici nu a reglementat contra legii şi nici nu a „alterat” dispoziţiile legii, prin înlăturarea sau adăugarea unor aspecte rezervate legiuitorului, ci a acţionat strict în limitele delegării legislative acordate chiar de puterea legiuitoare, care conferă Colegiului de conducere dreptul de a adopta Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În concluzie, preşedintele Instanţei supreme arată că, în raport cu jurisprudenţa invocată a Curţii Constituţionale, cererea preşedintelui Senatului nu poate fi calificată ca o "veritabilă cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională".

La începutul lunii noiembrie, Teodor Meleşcanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că a sesizat un conflict la CCR între Parlament şi Înalta Curte, motivând acţiunea sa prin faptul că în instanţă sunt blocate mai multe dosare pe această procedură.

Preşedintele Senatului arată în sesizarea privind existenţa unui conflict constituţional între Parlament şi ÎCCJ că aspecte esenţiale ale compunerii instanţelor Înaltei Curţi sunt prevăzute în decizii ale Colegiului de conducere ÎCCJ, care sunt "acte administrative cu caracter inferior legii", astfel încălcând Constituţia.

"Aşadar, se poate observă că dispoziţiile infralegale criticate, în ciuda prevederilor cât se poate de clare ale art. 73 alin. (3) lit. |) şi art. 125 alin. (4) din Constituţia României, republicată, deleagă acest atribut preşedinţilor de secţii şi Colegiului de conducere al Înaltei Curţi, care este abilitat să stabilească în mod unilateral şi arbitrar completele specializate de 3 judecători. Prin urmare, potrivit dispoziţiilor infralegale criticate, se ajunge la situaţia în care nu numai că modul de compunere a completelor de judecată este reglementată printr-un act administrativ, dar acest act administrativ este emis de însăşi conducerea instanţei. Aşadar, faptul că aspecte esenţiale ale compunerii celei mai înalte instanţe naţionale sunt prevăzute în acte administrative cu caracter inferior legii conduce la încălcarea normei constituţionale potrivit căreia organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti se reglementează prin lege organică, şi anume la art. 73 alin. (3) lit. 1) şi art. 126 alin. (4) din Constituţia României, Republicată", arată sesizarea semnată de Teodor Meleşcanu.

De asemenea, Meleşcanu argumentează că hotărârile conducerii Înaltei Curţi, de stabilie a completelor de judecători, "determină o stare de incertitudine juridică".

"Mai mult, normele de compunere a instanţelor ar trebui să se bucure de accesibilitate, previzibilitate şi stabilitate. Or, delegarea atributiei de a stabili aceste norme Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin emiterea unor hotărâri de stabilire a completelor, ceea ce nu reprezintă altceva acte administrativ cu caracter infralegal, determina o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 172/24 martie 2016, paragrafele 18-22 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 307/2018 paragrafele 21 - 29)", potrivit sesizării.

Un alt aspect semnalat de preşedintele Senatului este că normele de compunere a instanţelor trebuie stabilite astfel încât să asigure imparţialitatea judecătorilor.

"Pe lângă faptul că normele de compunere a instanţelor trebuie să se bucure de accesibilitate, stabilitate şi previzibilitate, este imperios necesar că acestea să se bucure de transparenţă şi încredere din partea justiţiabililor. Dacă înfiinţarea unui număr de complete cu o anumită specializare, având în vedere numărul de cauze cu un anumit profil şi cel al judecătorilor cu experienţă în acele materii, intră în sfera administrativă şi, pe cale de consecinţă, în - competenţă Colegiului de Conducere ai ÎCCJ, nu acelaşi lucru se poate spune despre compunerea completelor. Compunerea completelor, reprezentând desemnarea nominală a judecătorilor ce urmează să formeze un complet, este o problema jurisdicţională ce ţine de însăşi săvârşirea actului de justiţie şi, prin urmare, trebuie realizată printr-o procedura legală menită să asigure independenţa şi imparţialitatea judecătorilor", conform sesizării.

Astfel, Meleşcanu susţine că prin procedura de numire a completelor de trei judecători de către preşedinţii de secţii sunt justificate "temerile privind imparţialitatea obiectivă a instanţei".

"Neexistând un mecanism procedural care să reglementeze în vreun fel, o modalitate şi o procedură de constituire a completelor de 3 judecători, aceştia fiind numiţi în mod unilateral şi arbitrar de preşedinţii de secţii şi aprobaţi de conducerea instanţei, temerile privind imparţialitatea obiectivă a instanţei apar total justificate", conform sursei citate.

Preşedintele Senatului arată că "o serie de instanţe de judecată" au sesizat deja Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de trei judecători, la cererea părţilor aflate în proces.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Taguri:
meleşcanu,
îccj,
ccr

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici