CCR: Inculpatul trebuie să aibă acces la informaţiile clasificate, să le poată contesta legalitatea

CCR a statuat, în motivarea unei decizii de admitere a unei sesizări la Codul de procedură penală, ridicată de PÎCCJ-DNA, că inculpatul trebuie să aibă acces la informaţiile clasificate, pentru a le putea contesta legalitatea, până cel târziu la finalizarea procedurii de cameră preliminară.

1381 afişări
Imaginea articolului CCR: Inculpatul trebuie să aibă acces la informaţiile clasificate, să le poată contesta legalitatea

CCR: Inculpatul trebuie să aibă acces la informaţiile clasificate, să le poată contesta legalitatea

„Având în vedere aceste considerente, respectiv că probele reprezintă elementul central al oricărui proces penal, iar informaţiile clasificate, apreciate <<esenţiale pentru soluţionarea cauzei>>, au valoare probatorie în procesul penal, pe de o parte, şi că principiul contradictorialităţii este un element al principiului egalităţii armelor şi al dreptului la un proces echitabil, iar legalitatea administrării probelor are o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procesului penal, pe de altă parte, singura concluzie care se desprinde este că inculpatul trebuie să aibă acces la informaţiile clasificate în vederea combaterii sau a susţinerii, în mod contradictoriu cu acuzatorul, a legalităţii administrării acestor probe>>, precizează CCR în motivarea Deciziei nr.21 din 18 ianuarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.352 alin.(11) şi alin.(12) din Codul de procedură penală.

Potrivit CCR, consecinţa acestei constatări este că, până cel târziu la finalizarea procedurii de cameră preliminară, probele care constau în informaţii clasificate şi pe care se întemeiază actul de sesizare a instanţei de judecată trebuie să fie accesibile inculpatului în vederea asigurării posibilităţii contestării legalităţii acestora, în acord cu obiectul procedurii în camera preliminară, prevăzut de art.342 din Codul de procedură penală.

„Numai într-o atare situaţie acestea pot fundamenta o soluţie de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, adoptată ca urmare a parcurgerii unui proces penal echitabil”, subliniază CCR.

Curtea arată că nu instanţa de fond – aşa cum arată locul reglementării, dispoziţiile art.352 fac parte din Titlul III – Judecata, din Codul de procedură penală – este aceea care trebuie să solicite, din oficiu, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare şi permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului.

„Problema informaţiilor clasificate, esenţiale pentru soluţionarea cauzei, respectiv verificarea legalităţii administrării unor astfel de probe, trebuie să fi fost deja soluţionată în camera preliminară, deci înainte de a se trece la faza procesuală a judecăţii în fond, întrucât, în această din urmă fază a procesului penal, nu au cum să mai existe probe constând în informaţii clasificate inaccesibile părţilor, fără a se încălca dispoziţiile art.324-347 din Codul de procedură penală şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia procedurii camerei preliminare”, precizează CCR în motivarea la decizia nr.21din 18 ianuarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.352 alin.(11) şi alin.(12) din Codul de procedură penală”, arată CCR.

CCR a admis, în 18 ianuarie, o excepţie de neconstituţionalitate la Codul de procedură penală, ridicată de PÎCCJ-DNA, şi a statuat că protecţia informaţiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar faţă de dreptul la informare al acuzatului decât în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege.

CCR a dezbătutut astfel excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.352 alin.(11) şi alin.(12) din Codul de procedură penală, respectiv Legea nr. 135/2010, excepţie ridicată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.

Textele legale criticate au următorul conţinut: „(11) În cazul în care informaţiile clasificate cuprinse în dosar sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare şi permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului.

(12) Dacă autoritatea emitentă nu declasifică total sau parţial ori nu permite accesul la informaţiile clasificate apărătorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „instanţa solicită” cu raportare la sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului” din cuprinsul dispoziţiilor art.352 alin.(11) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

Totodată, CCR a constatat că sintagma „autoritatea emitentă” din cuprinsul dispoziţiilor art.352 alin.(12) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată condiţionează folosirea informaţiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esenţiale pentru soluţionarea procesului penal şi cu privire la care apreciază incidenţa dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe în dosarul cauzei, de permisiunea autorităţii publice care a clasificat informaţia (autoritatea emitentă) de a acorda accesul la aceste informaţii.

„Or, protecţia informaţiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar faţă de dreptul la informare al acuzatului şi faţă de garanţiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părţilor din procesul penal, decât în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real şi justificat de protecţia unui interes legitim privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau siguranţa naţională, iar decizia de refuz a accesului la informaţiile clasificate trebuie să aparţină întotdeauna unui judecător”, menţionează CCR.

De altfel, Curtea a reţinut că însăşi Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale prevede, la art.7 alin.(4), că ”Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispoziţiile dreptului intern, decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale [n.n. clasificate] în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puţin, obiectul controlului judiciar”.

Pe cale de consecinţă, Curtea a constatat că dispoziţiile art.352 alin.(11) şi (12) din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, contravin dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art.21 alin.(3) din Constituţie, precum şi principiului unicităţii, imparţialităţii şi al egalităţii justiţiei pentru toţi, prevăzut de art.16 alin.(1) şi (2) şi de art.124 alin.(2) din Constituţie.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de DNA în dosarul fostului ministrul de Interne, Gabriel Oprea, cauză în care acesta este cercetat alături de foşti şefi ai Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI. Aceştia sunt judecaţi pentru deturnarea fondurilor DIPI.

Ulterior, în 2016, un alt fost ministru al Afacerilor Interne, Petre Tobă, a fost pus sub învinuire de DNA pentru favorizarea făptuitorului pentru că ar fi refuzat să declanşeze declasificarea parţială a unor documente solicitate de anchetatori în dosarul în care Gabriel Oprea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu cheltuieli din bugetul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici