DGA îi dă replica lui Carmen Dan: Activitatea de prevenire a corupţiei s-a concentrat pe personalul Ministerului de Interne

Direcţia Generală Anticorupţie a reacţionat marţi, cu date statistice, după ce ministrul de Interne, Carmen Dan, a anunţat că vor fi modificări organizatorice la nivelul DGA pe motiv că trebuie să existe un echilibru între prevenţia şi combaterea corupţiei şi că DGA s-a concentrat pe prevenirea din „cu totul alte zone”.

2833 afişări
Imaginea articolului DGA îi dă replica lui Carmen Dan: Activitatea de prevenire a corupţiei s-a concentrat pe personalul Ministerului de Interne

DGA îi dă replica lui Carmen Dan: Activitatea de prevenire a corupţiei s-a concentratat pe personalul Ministerului de Interne

Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne a reacţionat marţi cu trimitere evidentă la polemica declanşată între Cătălin Ioniţă, şeful DGA, şi ministrul de Interne Carmen Dan, care a anunţat că vor fi modificări organizatorice la nivelul DGA pe motiv că trebuie să existe un echilibru între cele două componente ale structurii, cea privind combaterea corupţiei şi cea privind prevenirea sa.

„(...) Activitatea preventivă desfăşurată de D.G.A. şi-a concentrat eforturile, în primul rând, pe personalul ministerului afacerilor interne, numărul personalului participant de 68.109 angajaţi dovedind cu prisosinţă acest lucru, respectându-se documentele strategice anticorupţie şi reglementările de linie. Ministrul i-a reproşat şefului DGA că activitatea de prevenire s-a concentrat ”mult prea mult în cu totul alte zone, decât MAI”. DGA a reacţionat marţi printr-un veritabil raport de activitate, şi face o evidenţă a tuturor acţiunilor DGA exact pe cele două zone nominalizate de ministrul Carmen Dan”, se spune într-un comunicat al DGA remis marţi MEDIAFAX.

Mai mult, DGA o contrazice pe Carmen Dan şi spune că, din datele prezentate în documentul dat publicităţii marţi „rezultă în mod vădit că activitatea preventivă desfăşurată de D.G.A. şi-a concentrat eforturile, în primul rând, pe personalul ministerului afacerilor interne, numărul personalului participant de 68.109 angajaţi dovedind cu prisosinţă acest lucru, respectându-se documentele strategice anticorupţie şi reglementările de linie!”.

De asemenea, DGA anunţă că pentru perioada imediat următoare va fi convocată „o şedinţă a Comitetului Strategic pentru sprijinirea activităţii DGA, pentru realizarea unei analize şi a evaluării situaţiilor obiective şi subiective de natură a îmbunătăţi operaţiunile DGA.”

Carmen Dan a anunţat săptămâna trecută că vor fi schimbări la Direcţia Generală Anticorupţie, din cadrul MAI, condusă de Cătălin Ioniţă pentru a stabili un echilibru între componenta de prevenţia şi cea de combatere a corupţiei şi a recproşat DGA că activiatea sa ”s-a concentrat mult prea mult în cu totul alte zone, altele decât MAI”.

La rândul său, şeful DGA a reacţionat în weekend, transmiţând o scrioare deschisă în care a acuzat că schimbările pe care vrea să le facă ministrul Carmen Dan în DGA, îl vizează de fapt pe el. Acesta a descris şi momentul din 2018, când s-a aflat în mijlocul unui conflict între premierul de atunci, Mihai Tudose, şi ministrul Carmen Dan.

Comunicatul DGA

„La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia Generală Anticorupţie este structura specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest context, activitatea de prevenire desfăşurată de D.G.A. are la bază şi Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2016-2020, adoptată prin Hotărârea nr. 583 din 10 august 2016. Acest document strategic, pe care îl aplică în mod obligatoriu, toate instituţiile publice prevede principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate. Conform acestui principiu identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative.

Activităţile de prevenire sunt desfăşurate, la nivel central, de către personalul Direcţiei Prevenire, iar la nivel teritorial, de către ofiţerii care îndeplinesc atribuţii specifice domeniului prevenirea corupţiei în cadrul serviciilor judeţene anticorupţie sau în cadrul Direcţiei Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov.

În anul 2018, activitatea de prevenire s-a caracterizat, pe de o parte, prin organizarea şi derularea activităţilor prevăzute în documentele de planificare aprobate, iar pe de altă parte, prin diversificarea categoriilor de activităţi desfăşurate.

În ceea ce priveşte cadrul normativ, a fost emis Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 62 din 13 iunie 2018 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei şi de educaţie pentru promovarea integrităţii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial nr. 519 din 25 iunie 2018, care asigură baza legală diversificării activităţilor preventive, punând accent pe educaţia pentru promovarea integrităţii.

Astfel, activitatea preventivă a D.G.A. s-a concentrat pe personalul ministerului afacerilor interne.

Având în vedere rezultatele evaluării pe domeniile prioritare aferente anului 2017, precum şi principalele vulnerabilităţi şi riscuri la corupţie ale structurilor M.A.I. identificate DGA a supus aprobării ministrului afacerilor interne domeniile prioritare pentru anul 2018, astfel:

1. domeniul „poliţie rutieră”, din cadrul Poliţiei Române;

2. domeniul „resurse umane”, de la toate structurile M.A.I., inclusiv cu participarea membrilor comisiilor de concurs/contestaţie etc. şi a personalului implicat în selecţia, recrutarea, promovarea şi evoluţia în carieră;

3. domenii specifice la nivelul fiecărui judeţ, stabilite în baza analizelor realizate de structurile subordonate D.G.A proprii, ce au fost comunicate structurilor M.A.I. beneficiare.

Însumând activităţile de informare şi instruire anticorupţie derulate de ofiţerii D.G.A. în cadrul structurilor M.A.I., rezultă un număr de 4.424 activităţi de informare şi instruire, la care au participat 68.109 angajaţi (10.626 cu funcţii de conducere şi 57.483 cu funcţii de execuţie).

Comparativ cu anul 2017, se evidenţiază o creştere cu 14,40% a activităţilor desfăşurate, precum şi o creştere cu 18,05% a personalului participant.

Tematica a făcut referire la prevederile legale în materie de corupţie, prezentarea modului de acţiune în situaţia în care sunt implicaţi sau iau cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie în cadrul ministerului, prezentarea normelor care reglementează obligaţia de sesizare şi a modurilor de sesizare, cadrul general privind testarea integrităţii personalului M.A.I., prezentarea unor situaţii reale cu implicarea în fapte de corupţie a personalului M.A.I. (acţiuni de prindere în flagrant, teste de integritate etc.), prezentarea unor filme documentare, interviuri, spoturi video/audio etc. cu mesaje anticorupţie, dar şi speţe, discuţii libere.

În plus, a existat o preocupare permanentă pentru diversificarea tipului de activităţi preventive, astfel încât să corespundă în mod real nevoilor personalului ministerului căruia i se adresează. Astfel, exemplificăm cu activităţile DGA desfăşurate în beneficiul elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţământ din cadrul M.A.I.:

 activităţi de predare şi seminar în cadrul disciplinei de studiu „Integritate şi prevenirea corupţiei”, destinată studenţilor din anul I ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Facultăţile de Poliţie, Poliţie de Frontieră, Jandarmi şi Ştiinţe Juridice şi Administrative;

 workshop dedicat problemei integrităţii profesionale în activitatea Ministerului Afacerilor Interne, organizat de către DGA, în colaborare cu Facultatea de Poliţie din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;

 activităţi de pregătire (predări şi lucrare practică) susţinute de ofiţerii DGA la grupa de studenţi din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, specialitatea „anticorupţie”.

 Este important a fi menţionat faptul că, anul 2018 este punctul de plecare în ceea ce priveşte constituirea unei grupe de studenţi din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” în cadrul unui profil distinct – „anticorupţie”, care, în baza unei curricule întocmite la nivelul structurilor DGA, se pregătesc pentru a activa în cadrul unităţii noastre după terminarea studiilor.

Totodată, în scopul adaptării activităţii preventive la situaţia operativă, în baza „Planului comun de măsuri în vederea prevenirii corupţiei, în contextul migraţiei ilegale pentru anul 2018”, încheiat între D.G.A., I.G.P.F. şi I.G.I., începând cu 20 iulie 2018, au fost desfăşurate activităţi de instruire în colaborare cu Institutul Român pentru Drepturile Omului adresate personalului MAI cu atribuţii în domeniu dar şi întâlniri regionale anticorupţie cu toţi partenerii din cadrul instituţiilor anticorupţie din Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova şi Bulgaria.

Pentru personalul nou încadrat în MAI, din anul 2015, Direcţia Generală Anticorupţie în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române au organizat stagii de formare destinat funcţionarilor debutanţi ai M.A.I., aflaţi în primii 2 ani de carieră şi stagii de perfecţionare pentru managerii nemijlociţi ai acestora, în cadrul Proiectului „Etică organizaţională şi integritate în M.A.I.”. Proiectul abordează domeniul eticii organizaţionale şi profesionale, oferind în acelaşi timp modele profesionale şi repere menite să contribuie la promovarea unei culturi organizaţionale în M.A.I. bazată pe valori, comunicare, profesionalism şi integritate, pentru cultivarea conduitei promovate de cadrul strategic al M.A.I. în rândul funcţionarilor proprii. La aceste stagii au participat până în prezent, 854 funcţionari, din care 93 cu funcţii de conducere şi 761 cu funcţii de execuţie.

Considerând prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii, educarea cetăţenilor în general şi a tinerei generaţii, în special, DGA a desfăşurat activităţi şi în sprijinul cetăţenilor, adulţilor şi copiilor care să conducă la o mai bună informare şi conştientizare a corupţiei la nivelul societăţii româneşti. Iată doar câteva exemple:

 participarea D.G.A. la Programul de educaţie „Şcoala altfel” al Ministerului Educaţiei Naţionale (pentru al treilea an consecutiv). Astfel, numai la nivelul capitalei, în perioada 26-30 martie 2018, au avut loc la sediul D.G.A. 9 sesiuni de informare anticorupţie cu elevii a 10 unităţi de învăţământ din. La activităţi au participat 287 de liceeni şi cadre didactice.

 participarea D.G.A. la concursul de eseuri desfăşurat în contextul activităţilor din cadrul proiectului „Tinerii României la Centenarul Marii Uniri”, derulat de Universitatea „Ovidius” din Constanţa, alături de alte 4 universităţi din ţară, proiect la care D.G.A. este partener;

 implicarea în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi ce au avut loc la nivelul structurilor teritoriale, activităţi ce au condus la creşterea vizibilităţii instituţionale, dintre care amintim: evenimentele organizate de D.G.A., în colaborare cu Universitatea „Ovidius” din Constanţa, la sediul Universităţii, cu ocazia activităţilor dedicate Centenarului 2018 şi a celor 140 de ani de la alipirea Dobrogei la România (seminarul „Etică şi integritate – valori şi perspective”, workshop-ul „Dileme etice” şi concursul de eseuri); masă rotundă cu tema „Cooperare interinstituţională şi valorile morale în contextul Centenarului Marii Uniri” – Târgu Jiu; seminar „Etică organizaţională şi integritate în M.A.I.” – Galaţi şi Ploieşti; atelierul de lucru „Aspecte de etică şi integritate sub semnul dezbaterii interdisciplinare”, la Târgul Mureş, organizat de S.J.A. Mureş în parteneriat cu Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgul Mureş;

 activităţi dedicate Zilei Internaţionale a Copilului. În cadrul evenimentului „Ziua Porţilor Deschise la M.A.I.”, D.G.A. a participat cu un stand specific, cu sprijinul Corpului Naţional al Poliţiştilor.

Din datele prezentate, rezultă în mod vădit că activitatea preventivă desfăşurată de D.G.A. şi-a concentrat eforturile, în primul rând, pe personalul ministerului afacerilor interne, numărul personalului participant de 68.109 angajaţi dovedind cu prisosinţă acest lucru, respectându-se documentele strategice anticorupţie şi reglementările de linie.

De la momentul înfiinţării Direcţiei Generale Anticorupţie până în prezent, capacitatea acestei unităţi de a combate faptele de corupţie s-a bucurat de recunoaştere atât la nivel naţional, cât şi în plan internaţional.

În plan naţional, această apreciere se fundamentează în principal pe numărul mare de ordonanţe de delegare emise de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (parchete de pe lângă curţi de apel, parchete de pe lângă tribunale, respectiv parchete de pe lângă judecătorii), Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în considerarea experienţei extinse şi a gradului ridicat de specializare al lucrătorilor de poliţie judiciară, dar şi a profesionalismului şi operativităţii cu care aceştia desfăşoară activităţi procedurale în dosare penale.

Prin lege, organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.

Delegarea lucrătorilor de poliţie judiciară din Direcţia Generală Anticorupţie de către procurori, pentru efectuarea unor acte de urmărire penală în cauze complexe de corupţie care vizează un spectru larg de subiecţi activi ai acestui tip de infracţiuni, fără a se limita doar la personalul Ministerului Afacerilor Interne îşi are fundamentul în vocaţia legală a acestora de a-şi delega o astfel de competenţă organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare.

Potrivit dispoziţiilor art. 283 din Codul de procedură penală, “neîndeplinirea în mod nejustificat de către organul de cercetare penală a dispoziţiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta” reprezintă abatere săvârşită în cursul procesului penal şi se sancţionează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către lucrătorii poliţiei judiciare a obligaţiilor ce le revin în activitatea desfăşurată în calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate retrage avizul de poliţie judiciară, iar retragerea avizului conduce la încetarea calităţii de lucrător în cadrul poliţiei judiciare.

Ipoteza neîndeplinirii în mod nejustificat de către lucrătorii de poliţie judiciară a dispoziţiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta este de natură să atragă consecinţa încetării calităţii de lucrător în cadrul poliţiei judiciare.

Prevederile sus-menţionate, referitoare la neîndeplinirea în mod nejustificat a dispoziţiilor scrise ale procurorului nu se referă doar la lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul acestei direcţii generale, ci sunt opozabile tuturor organelor de cercetare ale poliţiei judiciare din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române şi a unităţilor teritoriale ale acestora.

Evaluarea profesională a poliţiştilor din cadrul poliţiei judiciare se realizează de către şeful nemijlocit prin luarea în considerare a referatului conducătorului parchetului sub coordonarea, controlul şi conducerea căruia îşi desfăşoară activitatea aceştia.
Prevederile legale enunţate anterior sunt obligatorii pentru organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, indiferent de structura din care acestea fac parte.

Un moment deosebit în atingerea maturităţii instituţionale a Direcţiei Generale Anticorupţie în activitatea de combatere a corupţiei l-a constituit adoptarea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 51/2016 şi ulterior a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016, în urma cărora mandatele de supraveghere tehnică nu au mai fost puse în executare de serviciile de informaţii, întrucât acestea nu au calitatea de organ de urmărire penală.

Un efect direct al acestui episod legislativ l-a constituit creşterea semnificativă a numărului ordonanţelor procurorilor prin care dispun punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, în consecinţa recurgerii, de către procurori, la efectuarea unor astfel de procedee probatorii.

În aceeaşi notă, pentru evitarea unor lacune operaţionale în probarea infracţiunilor de corupţie, corelativ cu nivelul ridicat de încredere în calitatea actelor efectuate prin delegare de către lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul acestei unităţi, procurorii au emis ordonanţe de delegare pentru utilizarea metodelor speciale de cercetare prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. (privind utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor), precum şi la art. 138 alin. (1) lit. j) C.pr.pen. (referitoare la obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului), care au vizat nu doar personalul Ministerului Afacerilor Interne, ci şi alte categorii de subiecţi activi.

Aprecierea în plan internaţional a fost exprimată pe componenta operativă sub forma cooperării Direcţiei Generale Anticorupţie, realizate conform prevederilor legale, cu structuri similare din state precum Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria şi Ucraina.

Au existat multe cazuri în care săvârşirea de infracţiuni de către funcţionari ai Ministerului Afacerilor Interne s-a făcut cu participarea altor persoane care nu deţin această calitate, împrejurare care justifică numărul mare al suspecţilor cercetaţi în dosare penale în care lucrătorii de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie au fost delegaţi de procurori.

În plus, din numărul total de 1.495 de suspecţi care au făcut obiectul cercetărilor în dosare penale în care lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au fost delegaţi să efectueze acte procedurale, semnificativ este faptul că un număr 495 de suspecţi au făcut obiectul cercetărilor pe parcursul anului 2018 pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută la art. 290 C.pen., infracţiune pentru care subiectul activ poate fi orice persoană.

Cu titlu de exemplu, relevăm comunicatul Direcţiei Generale Anticorupţie din data de 17.10.2018, prin care s-a precizat că, urmare a denunţurilor a doi agenţi de poliţie din cadrul cadrul I.P.J. Neamţ - Serviciul Rutier - B.D.N.E. Bicaz, un număr de 33 de persoane fără calitate specială sunt cercetate penal pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, pentru promisiunea, oferirea sau darea unor sume de bani sau foloase materiale pentru ca aceştia să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu îi sancţioneze.

Având în vedere aspectele menţionate mai sus referitoare la activităţile DGA pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, ne propunem pentru perioada imediat următoare, convocarea unei şedinţe a Comitetului Strategic pentru sprijinirea activităţii DGA, în scopul realizării unei analize şi evaluări a situaţiilor obiective şi subiective de natură a îmbunătăţi operaţiunile DGA.”

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici