DNA arată modul în care CNAS selecta furnizorii de servicii: „Nişte oameni de încredere, mai aşa...”

Procurorii DNA arată cum grupul infracţional din dosarul CNAS deconta ilegal fondurile pentru îngrijirile medicale la domiciliu şi cum erau selectaţi furnizorii de astfel de servicii, în timp ce pacienţilor li se spunea că cererile de îngrijire le sunt refuzate, pentru că fondurile au fost epuizate.

478 afișări

Procurorii DNA arată, în referatul prin care au cerut noi arestări în dosarul decontările fictive de la CNAS, că fostul preşedinte al CASMB, Lucian Bara, a observat că suma de 214.000 de lei, alocată pentru îngrijirile medicale la domiciliu, a rămas necheltuită în urma întreruperii sau finalizării sesiunilor de îngrijire a bolnavilor, înainte de termenul prevăzut (deces, internare sau la cerere).

Potrivit legislaţiei, sumele necheltuite sunt păstrate de către CASMB în contul de la trezorerie şi sunt purtătoare de dobânzi.

TITLURILE ZILEI

„Inculpatul Bara Lucian-Vasile, (...) a decontat, în afara cadrului legal, firmelor cunoscute în dauna asiguraţilor şi a CASMB. Concomitent cu păstrarea sumelor de bani ce nu mai erau angajate pentru plăţi în trezorerie, CASMB a respins cereri de acordarea a îngrijirilor medicale la domiciliu, pentru motivul `epuizarea fondurilor`”, se arată în referatul procurorilor.

În acest context, DNA subliniază că inculpata Jeana Sardare, una dintre persoanele care a stat la baza acestui grup infracţional, a contactat, în iunie 2017, mai mulţi furnizori de servicii de îngrijiri la domiciliu şi le-a cerut să întocmească „formal” o cerere adresată CASMB, prin care să solicite plata serviciilor, în avans.

„Inculpata Sardare Jeana a pretins că la nivelul CASMB exista o sumă de bani necheltuită, pentru primul semestru şi, în cazul în care nu o cheltuiau, exista riscul ca pe viitor să le fie aprobate sume mai mici pentru decontare. (...) Din modalitatea în care a fost gestionată problema aşa zisului excedent de fonduri, se deduce faptul că preşedintele CASMB, cu ajutorul funcţionarilor din subordine nu a urmărit cu precădere interesele asiguraţilor, ci mai degrabă cheltuirea selectivă a banilor publici alocaţi îngrijirilor medicale la domiciliu. (...) Sardare Jeana a început să contacteze mai mulţi furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, care au fost „selectaţi” din grupul infracţional, potrivit criteriului exprimat plastic de inculpata Sardare Jeana: „nişte oameni mai de încredere, mai de aşa…”, cărora li s-a cerut discreţie”, mai precizează sursa citată.

La dosarul cauzei au fost ataşate documentele care atestă plata în avans a sumei de 214.000 lei către cinci furnizori agreaţi de îngrijiri medicale la domiciliu, pentru servicii medicale prestate în cursul aceleiaşi luni – iunie 2017, lună în care cererile asiguraţilor au fost respinse pentru că „fondurile au fost epuizate”, mai arată procurorii.

Potrivit documentelor DNA, cele care ar fi constituit în primă faza grupul despre care vorbesc procurorii, Mocanu Gabriela-Rodica, Sardare Jeana şi Petrescu Mina-Elena, angajate ale CASMB, ar fi comisi fapte similare şi anterior anului 2016, respectiv în perioada 2014-2015, acestea fiind investigate până acum de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. DNA a preluat această anchetă, în care sunt investigate fapte de luare de mită, dare de mită, trafic şi cumpărare de influenţă, în legătură cu activitatea funcţionarilor CNAS şi CASMB şi ale medicilor şi asistenţilor medicali.

Cercetările în dosarul privind frauda de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au fost extinse. Două din cele 16 persoane reţinute la începutul acestei săptămâni în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) au fost arestate preventiv, iar opt au primit arest la domiciliu. Alte şase persoane au fost plasate sub control judiciar.

Printre persoanele reţinute sunt şi furnizori de servicii medicale, au precizat sursele menţionate.

La începutul lunii septembrie, 14 persoane au fost arestate în dosarul decontărilor fictive de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), între acestea numărându-se şi preşedintele instituţiei, Marian Burcea.

Potrivit DNA, bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti a fost păgubit cu aproximativ trei milioane euro, în intervalul ianuarie 2016-august 2017, prin decontarea ilegală a unor servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals. Cei care beneficiau de bani ar fi avut şi protecţia unor persoane din conducerea Casei de asigurări de sănătate a Capitalei, dar şi din conducerea CNAS.

Citeşte şi: Şerban Nicolae: Avem de clarificat accesul intempestiv în arhiva SIPA în ianuarie 2005

Citeşte şi: Wi-Fi gratuit în mai multe staţii, printre care Sinaia, Piteşti, Târgu Jiu şi Caracal. VEZI întreaga listă

Citeşte şi: Vremea va fi închisă. PROGNOZA METEO pentru joi şi vineri

Citeşte şi: Autotestul HIV/SIDA, pentru prima dată pe piaţa din România

Citeşte şi: Alertă printre jandarmii montani | Doi bărbaţi care au plecat să culeagă ciuperci s-au rătăcit

Citeşte şi: Un pădurar din Mureş, agresat şi sechestrat de hoţii de lemne

Citește pe alephnews.ro: Scandalul cu sânge infectat: Sute de copii din Marea Britanie au fost supuși în anii ’70 și ’80 la o serie de teste clinice cu viruși

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”

Citește pe www.zf.ro: Final de linie: A dispărut definitiv unul dintre cele mai cunoscute hipermarketuri din România

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.