Dosarul „detonat” din sertarul DNA. Cum a evoluat ancheta EADS în decursul a patru ani. Dinu Pescariu: „Mai condimentăm cu unul şi cu altul ca lumea să uite”

Dosarul EADS, una dintre anchetele a cărei detonare o anunţa procurorul şef al DNA în 2014, este în curs de cercetare după patru ani. Dacă atunci se anunţa a fi una dintre anchetele de amploare, odată cu trecerea timpului nu s-au mai făcut informări în legătură cu modul în care decurg investigaţiile

2785 afișări
Imaginea articolului Dosarul „detonat” din sertarul DNA. Cum a evoluat ancheta EADS în decursul a patru ani. Dinu Pescariu: „Mai condimentăm cu unul şi cu altul ca lumea să uite”

Ce se întâmplă cu ancheta EADS, “detonată” de DNA în urmă cu 4 ani

"Este, într-un fel, "detonat". În acelaşi dosar care vizeaza şi licenţele Microsoft sunt verificate şi contractele denumite de presă EADS. Au fost încheiate în aceeaşi perioadă de timp. Nu avem două dosare diferite, Microsoft şi EADS. Avem un singur dosar în care sunt verificate toate aceste contracte. Pe contractele care au vizat licenţele Microsoft deja au fost făcute invinuiri, ceea ce nu s-a reuşit şi pe contractele cu EADS, urmare a modului în care e administrat probatoriul. În acest dosar cu EADS s-au făcut aproape zilnic audieri, ridicări de documente, percheziţii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare care sunt în procedura unor percheziţii informatice. Deci au fost strânse multe date şi informatii", spunea procurorul şef al DNA, în noiembrie 2014, în cadrul unui interviu.

De atunci, cauzele privind Microsoft au fost fie trimise în judecată, fie închise, singurul dosar referitor la achiziţia licenţelor care a rămas la DNA fiind cel în care este cercetată Elena Udrea. În privinţa EADS, cercetările continuă.

"Dosarul despre care faceţi vorbire în solicitare se află în lucru, iar alte informaţii nu pot fi oferite, deoarece acestora le sunt incidente dispoziţiile art.12, alin.1, lit. e) din Legea 544/2001", precizează DNA într-un răspuns la o solicitare MEDIAFAX.

În luna mai a anului 2004, grupul franco-german EADS a semnat cu Ministerul de Interne in contract în valoare de aproape un miliard de euro pentru securizarea frontierelor, întrucât România dorea să intre în Uniunea Europeană şi întărirea graniţelor era o condiţie.

Prima anchetă privind contractul cu EADS a fost demarată în 2005, la acel moment fiind vizate persoane din Ministerul de Interne. Verificările au fost demarate ca urmare a unei sesizării a conducerii MAI, potrivit căreia fondurile publice ar fi fost folosite în mod necorespunzător, iar cei care au participat la negocieri au încălcat termenii legali, valoarea contractului de securizare a frontierelor fiind supraevaluată.

MAI spunea că negocierea contractului a fost efectuată în euro, la suma de 650 de milioane de euro, fără a fi însă precizată detalierea bunurilor şi serviciilor ce urmau a fi furnizate şi nici detaliile necesare. Când Guvernul a oferit, fără licitaţie, acest contract, înţelegerea presupunea şi furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei ţării şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi dotarea cu echipamente a poliţiştilor de frontieră. Presa relata, la acea vreme, că modalitatea de semnare a contractului a declanşat o serie de nemulţumiri în lumea oamenilor politici.

Contractul cu EADS a fost desecretizat în luna februarie a anului 2005, printr-o decizie a lui Călin Popescu Tăriceanu, iar în urma reluării negocierilor, s-a ajuns la o reducere de 100 de milioane de euro. Potrivit contractului, EADS furniza echipamente de supraveghere şi securizare pentru 3.147 de kilometri de frontieră a României.

Cercetările demarate în 2005 au fost încheiate un an mai târziu, când s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul fostului secretar de stat în MAI, Toma Zaharia.

Anii au trecut, iar în 2013-2014 procurorii au reluat ancheta, după ce ar fi descoperit noi legături, dosarul EADS având multe aspecte în comun cu Microsoft, DNA anchetând, astfel, contracte frauduloase încheiate în perioada 2001-2013.

Procurorii au investigat, în total, patru contracte încheiate de ministerele Educaţiei, al Comunicaţiilor şi al Afacerilor Interne, aici regăsindu-se licenţele Microsoft şi sistemele EADS şi SIVECO. Cel mai important este EADS, unde există suspiciuni legate de sume uriaşe de bani primite ca mită de oficialii români în schimbul acordării companiei din Germania acestui contract. Anchetatorii susţineau că o serie de programe informatice ar fi fost cumpărate la preţuri supraevaluate, înclusiv sistemul pentru securizarea frontierei de stat.

Contractele cu Microsoft au debutat în vremea în care Adrian Năstase avea funcţia de premier, fiind prelungite de aproape toate guvernele vreme de zece ani, iar unii dintre politicienii şi oamenii de afaceri care ar fi avut legătură cu acest contract apar şi în ancheta privind EADS.

Infracţiunile anchetate au fost trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, DNA precizând că este vorba de mită în valoare de 4 milioane de euro, iar însumată, mita plătită oficialilor români în cele patru contracte încheiate cu Microsoft şi EADS ar putea fi de 60 de milioane de euro.

„Sumele ar fi fost date prin conturi bancare, persoane fizice sau societăţi comerciale. În momentul în care se conturează indicii, procurorul va începe urmărirea penală pe numele persoanei. Un prejudiciu estimativ ar putea fi de 60 de milioane de euro, dar el poate creşte sau sa scadă. Vom verifica şi tranzacţii financiare făcute prin offshoreuri", a declarat Laura Codruţa Kovesi, în 2014.

În aceste dosare ar fi fost implicate nu mai puţin de 40 de persoane importante, inclusiv foşti miniştri şi oameni de afaceri.

Un important pion în traseul acestor contracte ar fi fost Claudiu Florică, unul dintre oamenii de afaceri care ar fi efectuat denunţuri în dosarul Microsoft. Mai exact, în calitate de şef al Fujitsu Siemens pentru România, Florică şi-ar fi conturat un cerc de oameni de încredere prin intermediul cărora putea contacta orice ministru pentru a-şi introduce în Guvern firmele agreate pentru contracte, se preciza la momentul demarării cercetărilor.

În ceea ce priveşte ancheta EADS, DNA a efectuat o serie de percheziţii în 2014, printre cei anchetaţi numărându-se şi Cătălin Harnagea, fost şef al SIE, a cărui firmă, ICAR Business Research, ar fi încheiat un contract de consultanţă cu firma germană. La contractul pentru Securizarea Frontierei de Stat (SISF) au aderat, în calitate de subcontractanţi, Fujitsu Siemens Computers (Claudiu Florică), UTI, şi alte firme.

Tot în cadrul afacerii EADS, a apărut şi firma Profinet (companie deţinută de Dinu Pescariu şi de alte persoane), care ar fi emis o factură de câteva milioane de dolari către Fujitsu Siemens, ce ar fi fost virată într-un cont din Elveţia. Potrivit procurorilor, Profinet nu ar fi prestat niciun serviciu pentru cele 7,2 milioane de euro încasate. Totodată, EADS ar fi plătit 4,6 milioane de euro către Fujitsu Siemens, firma subcontractată în această afacere, în cadrul unui nou act adiţional. Procurorii spun că Fujitsu ar fi dat mai departe banii unor companii, subcontractoare, însă de fapt aceştia erau mită pentru cei care au negociat cu EADS.

„Mă gândesc şi eu că una dintre motivaţiile pentru care s-a fabulat şi s-a fabricat atât de multă minciună în jurul Microsoft a fost ca să se îngroape acest dosar EADS. Nu am date concrete. Sunt alte locuri în care am date concrete. Aici, un jurnalist de investigaţii poate să meargă să vadă dacă nu cumva, capătul firului sunt nume grele. Şi, atunci, decât să ajungem acolo, mai bine umflă şi minţim. Şi fabulăm cu doarul Microsoft şi fabulăm şi minţim cu prejudicii de sute milioane şi demonizăm turnătorii de serviciu, Florică şi Pescariu. Mai condimentăm cu unul şi cu altul ca lumea să uite de doarul EADS”, spunea Dinu Pescariu la finalul anului 2017.

În luna noiembrie a anului 2016, procurorii Parchetului din Munchen, care investigau, la rândul lor, posibile fapte de corupţie în legătură cu contractul de securizare a frontierelor României, au închis cercetările din cauza lipselor unor probe pentru a avea inculpaţi. Anchetatorii germani au cercetat mai mulţi ani modul de încheiere a contractelor EADS privind modernizarea frontierelor din România şi Arabia Saudită, fiind vizaţi patru manageri ai companiei că ar fi dat mită în valoare de câteva milioane de euro pentru a obţine aceste acorduri.

Cu câteva luni înainte ca procurorii din Germania să claseze dosarul, Laura Codruţa Kovesi declara că anchetatorii români au semnat un acord de colaborare cu cei dintâi.

„Nu s-au făcut inculpări până acum. E un dosar complex, cu multe activităţi care trebuie verificate, contractele s-au derulat pe o perioadă mare de timp, sunt sute de funcţionari implicaţi. (...) Procurorul care are această investigaţie are peste o sută de dosare, o parte din Microsoft precum şi alte dosare deja cunoscute publicului, complexe. Pentru că nu avem toate resursele în acest moment, investigaţiile merg mai încet. Este greu să îi ceri unui procuror cu 120 de dosare să lucreze ritmic în toate. Microsoft şi EADS sunt priorităţi, dar e un singur procuror. Am încercat să suplinim procurorul prin atribuirea unui număr mai mare de poliţişti”, explica, la acea vreme, Kovesi.

În prezent, EADS rămâne în aer, în vreme ce, recent, în dosarul Microsoft, DNA a anunţat că acuzaţiile faţă de foştii miniştri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Şerban Mihăilescu au fost clasate. În afară de Daniel Funeriu, în situaţia căruia s-a constatat că nu a comis nicio faptă penală, în cazul tuturor celorlalţi foşti miniştri faptele de care erau acuzaţi s-au prescris.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici