DOSARUL MINERIADEI - Fostul premier Adrian Năstase, audiat la Parchetul instanţei supreme: Trebuie să aflăm ce a fost la Mineriadă

Fostul premier Adrian Năstase a venit, joi, la Parchetul instanţei supreme, pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei, în care au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii. La plecarea de la ICCJ, Adrian Năstase a precizat că a dat o declaraţie de martor în dosarul Mineriadei, precizând că trebuie să aflăm ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, dar lucrurile să fie puse în contextul de atunci.

6251 afişări
Imaginea articolului DOSARUL MINERIADEI - Fostul premier Adrian Năstase, audiat la Parchetul instanţei supreme: Trebuie să aflăm ce a fost la Mineriadă

Fostul premier Adrian Năstase, audiat la Parchetul instanţei supreme, în dosarul Mineriadei

UPDATE 13:50 - Năstase: Trebuie să aflăm ce a fost la Mineriadă, dar lucrurile trebuie puse în contextul de atunci

Adrian Năstase a declarat, joi, că a dat o declaraţie de martor în dosarul Mineriadei, precizând că trebuie să aflăm ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, dar lucrurile să fie puse în contextul de atunci, când era un moment de început, cu nemulţumiri de toate felurile.

Fostul premier Adrian Năstase, care în iunie 1990 era secretar cu relaţiile externe ale Frontului Salvării Naţionale, a fost audiat timp de aproximativ trei ore la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în dosarul Mineriadei, în care au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

"La vremea respectivă, eu eram secretar cu relaţiile externe ale FSN şi purtător de cuvânt, ministru am devenit după două săptămâni, în momentul în care s-a format, în baza alegerilor din 20 mai (1990, n.r.), noul Guvern. Sigur, întâlnirea (de la PICCJ, n.r.) s-a derulat absolut normal. O declaraţie de martor, amintind unele dintre lucrurile pe care eu le ştiam, poate erau deja cunoscute, în legătură cu funcţionarea partidului la acel moment, al FSN. Sigur, foarte multe lucruri nu am putut să spun, poate, pe unele chestiuni de detaliu. Eu nu participam la luarea deciziilor în acea perioadă. Au fost  întrebări, numeroase întrebări. Sunt avocaţi din partea suspecţilor în dosar, unii dintre ei au dorit să adauge sau să obţină anumite clarificări. Ce am putut eu să ajut, în această chestiune, sigur că mi-am propus să fac acest lucru şi sper că l-am făcut într-un mod convenabil", a spus Adrian Năstase, la ieşirea de la Parchetul instanţei supreme.

Întrebat dacă a dat şi informaţii în legătură cu persoanele care au luat decizia de reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în iunie 1990, Adrian Năstase a răspuns: "Aceasta este o întrebate centrală în acest dosar. Eu, din păcate sau din fericire, nu eram în postura de a participa la luarea unor eventuale decizii de acest gen".

Adrian Năstase a adăugat că nu are cum să comenteze, ca martor în dosar, despre stabilirea vinovaţilor pentru ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, însă părerea sa este că cele întâmplate trebuie analizate în contextul de atunci, când era un moment de început, cu nemulţumiri de toate felurile.

"Problema este de a pune în context lucrurile care s-au întâmplat atunci. Foarte greu cu standardele de acum să interpretăm ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, într-un moment de început, în care, sigur, erau nemulţumiri de toate felurile (...) Putem să discutăm într-un anumit mod despre ceea ce s-a întâmplat până în 20 mai (1990, n.r.), până la alegeri, ce s-a întâmplat în Piaţa Universităţii după aceea, temeiuri, forme de luptă politică sau acţiuni în forţă ale unora, ale altora", a precizat Adrian Năstase.

Acesta a adăugat că dosarul de la Parchetul instanţei supreme are menirea de a da răspunsurile la întrebările despre cele întâmplate la Mineriada din 1990.

"Despre prezenţa mea ca martor, nu pot să vă relatez mai mult. În rest, dacă trebuie să aflăm ce s-a întâmplat la Revoluţia franceză, ce s-a întâmplat cu moartea lui Kennedy, ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, sigur, răspunsul este clar: Ar trebui să aflăm. Dar problema este cum, când, în ce condiţii", a mai spus Adrian Năstase.

Adrian Năstase a declarat, la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că a fost chemat de procurorii militari în calitate de martor, precizând că în perioada în care a avut loc Mineriada din iunie 1990 răspundea de relaţiile externe la Frontul Salvării Naţionale, atunci nefiind demnitar.

"Cred că vă aşteptaţi de la mine în acest moment să nu comentez mai mult decât faptul că am fost invitat ca martor", a spus Adrian Năstase.

Întrebat cum a văzut Mineriada în 1990, Adrian Năstase a răspuns: "Asta poate o să citiţi într-o carte pe care o să o scriu cândva. E o chestiune mult mai complicată. De altfel puteţi să vedeţi câteva din comentariile mele dacă o să citiţi România după Malta, nu toate cele zece volume, dar primele două ar fi foarte interesante".

Adrian Năstase a fost ales pentru prima dată în Camera Deputaţilor din partea Frontului Salvării Naţionale în 9 iunie 1990 şi a fost ministrul Afacerilor Externe în guvernele Petre Roman şi Theodor Stolojan, în perioada 28 iunie 1990 - 16 octombrie 1992.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanţa de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu şi alţii au decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.

"În zilele de 11 - 12.06.1990, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ş.a., a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alţi membri ai Guvernului, lideri de sindicat şi conducători ai unor centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a decis organizarea deplasării la Bucureşti a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, au continuat atacul declanşat în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane", potrivit procurorilor.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul şef al Inspectoratului General al Poliţiei Corneliu Diamandescu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, pentru declanşarea atacului asupra populaţiei civile, urmare a deciziei luate în 11 - 12 iunie 1990.

În 27 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală, în dosarul Mineriadei, pentru Roman Petre, premier în perioada 26 decembrie 1989 - 26 septembrie 1991, Gelu Voican Voiculescu, vicepremier în perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, şi Victor Atanase Stănculescu, ministru al Apărării Naţionale în perioada 16 februarie 1990 - 30 aprilie 1991. Cererea a fost transmisă în urma solicitării din 22 octombrie a procurorului general al Parchetului instanţei supreme, de declanşare a procedurilor pentru urmărirea penală a celor trei, pentru infracţiuni contra umanităţii.

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României şi şef al Direcţiei Parchetelor Militare, şi al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 - 12 iunie.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct şi a coordonat atacul violent declanşat asupra populaţiei civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puşi sub urmărire foştii comandanţi ai unităţilor militare din Măgurele şi Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, şi generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum şi Cazemir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, şi Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriţi penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la Bucureşti, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condiţiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanţă.

Foştii lideri sindicali, directori sau angajaţi la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Ţebea, Petrila, Bărbăteni, Paroşeni şi Comăneşti sunt acuzaţi de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la Bucureşti.

Un fost ofiţer activ la Secţia de Informaţii Gorj - Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Mina Albeni.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară. Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari şi civili, sute de persoane fiind audiate ca martori şi alte câteva zeci, printre care mai mulţi oficiali, fiind puse sub învinuire.

Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

Decizia a fost luată în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 - 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 - dreptul la viaţă - din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din Convenţie. 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici