EXCLUSIV: După furtul armelor de la Ciorogârla peste 70.000 de poliţişti au fost angrenaţi în misiuni

După furtul armelor de la Ciorogârla, de la începutul lui 2009, peste 70.000 de poliţişti au fost angrenaţi în misiuni şi s-au organizat peste 20.000 de filtre de circulaţie, toate având scopul de a lua urma armelor furate, se arată în motivarea condamnării militarilor de la această unitate.

173 afișări
Imaginea articolului EXCLUSIV: După furtul armelor de la Ciorogârla peste 70.000 de poliţişti au fost angrenaţi în misiuni

EXCLUSIV: După furtul armelor de la Ciorogârla peste 70.000 de poliţişti au fost angrenaţi în misiuni (Imagine: Andreea Balaurea/Mediafax Foto)

Judecătorul militar, Sorin Corneliu Petrean, cel care a dictat condamnări între şase luni şi 15 ani de închisoare, pentru fapte de furt şi călcare de consemn sau nerespectarea normelor militare, face publică în motivarea acestor sentinţe, obţinută în exclusivitate de MEDIAFAX, o adresă a IGPR referitoare la măsurile imediate luate după constatarea lipsei armelor de la unitatetea militară din Ciorogârla.

Astfel Potrivit adresei IGPR existentă la dosar, imediat după aflarea furtului armelor, şi exclusiv pentru găsirea acestora, "au fost angrenaţi în misiuni un număr de 76.010 poliţişti, au fost organizate 22.098 filtre de circulaţie, au fost verificate 646.621 de persoane şi s-au efectuat 14.799 de controale în locurile şi mediile de interese operativ".

TITLURILE ZILEI

În continuare judecătorul notează că probele adunate de anchetatorii militari relevă "pe deplin" faptele de călcare de consemn comise de cei 11 militari deferiţi justiţiei în cazul furtului de arme de la Ciorogârla, precizând că faptele lor au creat o situaţie gravă la nivelul unităţii militare cât şi a securităţii şi instabilităţii sistemului.

"Sustragerea armamentului din unitatea militară a cauzat o perturbare deosebit de gravă a activităţii acestei unităţi, precum şi a Brigăzii nr.1 Rachete sol-aer, având în vedere că lipsa unei asemenea cantităţi de armamament reprezintă o diminuare a capacităţii de luptă a brigăzii şi a unităţilor subordonate, precum şi faptul că evenimentul produs a impus angrenarea în desfăşurarea cercetărilor efectuate în cauză a unui număr foarte mare de cadre militare, ce nu au mai putut să fie folosite, în anumite intervale de timp, pentru îndeplinirea misiunilor specifice", mai notează judecătorul Petrean.

Ptrivit acestuia "evenimentul produs a impus adoptarea unor măsuri ferme, de înlocuire din funcţie a mai multor persoane cu atribuţii de conducere, atât din cadrul UM 01916 Ciorogârla, cât şi al Brigăzii nr.1 Rachete sol-aer şi chiar Statului Major al Forţelor Aeriene".

Magistratul mai reţine că "tot în cadrul consecinţelor deosebit de grave ale faptei comise trebuie avută în vedere şi starea de pericol pentru ordinea publică, generată de posibilitatea folosirii armelor sustrase în comiterea altor infracţiuni deosebit de grave".

În altă ordine de idei, judecătorul militar Sorin Corneliu Petrean, reia aspecte esenţiale din rechizitoriul anchetatorilor militari, şi reia filmul evenimentelor din momentul furtului de arme, aşa cum reiese din combinarea tuturor probelor strânse de procurori pe parcursul urmăririi penale.

Legat de acuzaţiile de călcare de consemn, pentru care au fost condamnaţi toţi cei 11 militari, instanţa notează că, aceştia nu aveau voie sub nicio formă să aibă asupra lor în timpul serviciuului un telefon mobil, cu atât mai mult să nu îl folosească, şi să nu părăsească posturile în care erau localizaţi.

Judecătorul Petrean arată în motivarea sa că militarii angajaţi care au efectuat serviciul de pază în perioada cu pricina au avut asupra lor şi chiar au folosit telefoanele mobile, contrar consemnelor generale şi particulare ale celor două posturi de santinelă care interzic militarilor să aibă asupra lor orice alte obiecte cu excepţia ce,lor neceasre desfăşurării serviciului şi de asemenea să desfăşoare orice activitate care le-ar putea distrage atenţia de la îndeplinirea misiunii.

"În intervalul 27 ianuarie 2009 ora 9.00 şi 28 ianuarie 2009 ora 9.00 Marius Rudorache a efectuat 9 apeluri plus un mesaj scris şi a primit patru apeluri, Marian Tudorache a efectuat trei apeluri şi a primit un apel, Nicuşor Niţă a efectuat şase apeluri şi a primit patru, Cristian Radu a efectuat cinci apeluri şi a primit patru, Ionuţ Nicolae Gagea a efectuat şase apeluri şi a primit cinci, Constantin Marian Danciu a efectuat patru apeluri şi a primit unul, Daniel Gagea a efectuat şase apeluri şi a primit şase apeluri şi un SMS, Ştefan Stoilăa primit cinci apeluri, Ion Petrică a efectuat 11 apeluri şi a trimis un SMS, primind trei apeluri şi un SMS iar Valerică Gavrilă în intervalul 28 ianuarie 2009, ora 9.00, şi 29 ianuarie 2009, ora 9.00, a efectuat patru apeluri şi a primit trei", conchide judecătorul pe baza probelor de la dosar.

Ca mai mare pedeapsă aplicată de magistraţii militari unui cadru condamnat în dosarul furtului de arme de la Ciorogârla este de 15 ani, ea fiind primită de un sergent, pedepsele tuturor celor 11 militari judecaţi însumând 78 de ani şi două luni de închisoare.

Sergentul Marius Tudorache a fost condamnat la 13 ani de detenţie pentru furt calificat, la şase ani pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, un an pentru încălcarea consemnului şi cinci ani pentru instigare la cea din urmă infracţiune.

Tudorache va executa pedeapsa cea mai grea - cea de 13 ani de închisoare - la care instanţa a aplicat un spor de doi ani, rezultând o pedeapsă finală de 15 ani, din care va fi dedusă perioada în care a fost încarcerat, respectiv 12 februarie - 23 decembrie 2009.

Sergentul major Ionuţ Nicolae Gagea a fost condamnat la 13 ani de detenţie pentru furt calificat şi la şase ani pentru nerespectarea regimului armelor şi municţiilor. La pedeapsa cea mai grea, cea de 13 ani, instanţa militară i-a aplicat un spor de un an, rezultând o pedeapsă finală de 14 ani.

Tot 14 ani de închisoare a primit şi caporalul Ion Petrică, după ce a fost pedepsit la 13 ani de închisoare pentru furt şi la şase ani pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. După aplicarea sporului de un an la cea mai mare pedeapsă a rezultat un cuantum al pedepsei de 14 ani de închisoare.

Caporalul în rezervă Cristian Radu va executa cinci ani de închisoare, obţinuţi de instanţă după aplicarea unui spor de un an şi opt luni la una dintre cele două condamnări de trei ani şi patru luni pentru cele două fapte de încălcare de consemn.

Tot pentru două fapte de încălcare de consemn a fost găsit vinovat şi soldatul Nicuşor Niţă, însă la pedeapsa de trei ani şi patru luni pentru această faptă instanţa a aplicat un spor de doi ani, astfel că sentinţa finală în cazul lui este de cinci ani şi patru luni de închisoare.

Caporalul Marian Tudorache, soldatul în rezervă Daniel Gugea şi caporalul Marian Constantin Donciu vor executa câte cinci ani de închisoare, toţi trei fiind găsiţi vinovaţi pentru câte două fapte de încălcare a consemnului, fiecare pedepsită cu trei ani şi patru luni închisoare, la care instana a aplicat câte un spor de un an şi opt luni de detenţie.

Soldatul Marian Dinu va face trei ani şi patru luni de închisoare, fiind găsit vinovat pentru o singură faptă de încălcare de consemn, în cazul lui instanţa neacordând vreun spor de pedeapsă.

Soldatul Ştefan Stoilă va face şase ani de închisoare, după ce a fost condamnat la patru şi cinci ani de închisoare pentru două fapte similare de încălcare a consemnului. Pedepsei celei mai dure i-a fost aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală în cazul acestuia este de şase ani de detenţie.

Deşi găsit vinovat pentru încălcare a consemnului, sergentul Valerică Gavrilă a primit doar şase luni de închisoare, instanţa suspendând executarea pedepsei pentru o perioadă de încercare de doi ani şi jumătate.

Toate condamnările cu executarea pedepsei au fost însoţite de degradarea celor găsiţi vinovaţi, precum şi de interzicerea anumitor drepturi pentru o perioadă de cinci ani.

În plus, instanţa i-a obligat pe Marius Tudorache, Ionuţ Gagea şi Ion Petrică să plătească împreună suma de 50.552 de lei, reprezentând contravaloarea armelor şi a celorlalte obiecte furate din depozitul unităţii din Ciorogârla.

Cei trei vor trebui să plătească statului şi câte 70.000 de lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Ceilalţi opt condamnaţi în acest dosar au de plătit, tot cu titlul de cheltuieli judiciare, câte 4.500 de lei fiecare.

Decizia Tribunanului Militar Bucureşti nu este definitivă, ea fiind atacată cu recurs la Caurtea Militară de Apel, potrivit noilor reglementări ale Legii micii reforme, care prevede că sentinţele date de o Judecătorie sunt atacabile doar cu recurs la o instanţă competentă, în acest caz Tribunalul Militar Bucureşti având grad de judecătorie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici