Fântână Mioriţa, un simbol al Capitalei, a redevenit funcţională, după mai mulţi ani în care a fost lăsată în paragină

Fântâna Mioriţa, din apropierea Gării Băneasa din Bucureşti, a redevenit funcţională, vineri seara, după un proces amplu de restaurare, a anunţat, pe pagina de Facebook, primarul general Gabriela Firea.

1721 afişări
Imaginea articolului Fântână Mioriţa, un simbol al Capitalei, a redevenit funcţională, după mai mulţi ani în care a fost lăsată în paragină

Fântână Mioriţa, un simbol al Capitalei, a redevenit funcţională, după mai mulţi ani în care a fost lăsată în paragină

Fântâna Mioriţa, amplasată la intrarea în Capitală, în zona de Nord, sectorul 1, în apropierea Gării Băneasa, în faţa Muzeului de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” a redevenit funcţională, vineri seara.

„Reconstituirea din punct de vedere artistic s-a făcut în baza schiţelor originale, a planurilor existente ale acestui simbol emblematic al oraşului. Lucrările de recondiţionare au fost realizate din materiale de înaltă calitate care să păstreze autenticitatea operei. Pentru eficientizarea procesului de reabilitare, lucrările au fost separate în cele de restaurare a mozaicului şi lucrări operaţionale care au prevăzut intervenţii arhitecturale, de structură, de înlocuire a instalaţiilor şi echipamentelor învechite. În prezent, Fântâna Mioriţa integrează tehnologii care permit operarea în regim automatizat, dar şi consum redus de energie”, a scris primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, pe pagina de Facebook.

Mozaicul Fântânii Mioriţa, realizat în urmă cu 80 de ani de Miliţa Petraşcu, cea mai înzestrată femeie-sculptor a României în secolul XX, se afla într-o stare de degradare ce nu permitea restaurarea in situ, astfel că acesta a fost scos cu avizul Ministerului Culturii, restaurat de muzeografi şi replantat, după execuţia lucrărilor de consolidare a monumentului.

Primarul explică faptul că, exact ca în momentul inaugurări, pe faţadele monumentului se găsesc frize de mozaic alb şi negru, fixate în piatră, care ilustrează scene din balada Mioriţa. Pe una din părţi sunt reprezentaţi cei trei ciobani şi cele trei turme de oi, iar pe cealaltă parte este ilustrată nunta stâpânului Mioriţei şi moartea acestuia.

Fântâna Mioriţa a fost realizată după planurile arhitectului Octav Doicescu şi a fost inaugurată în toamna anului 1936, cu prilejul manifestărilor „Luna Bucureştilor”, eveniment în cadrul căruia a fost inaugurată şi expoziţia Satului Românesc, astăzi „Muzeul Satului”.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici