IICCMER cere urmărirea penală a torţionarilor Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului începerea urmăririi penale pentru Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu, pe care îi acuză de crime şi abuzuri în perioada comunistă.

574 afișări
Imaginea articolului IICCMER cere urmărirea penală a torţionarilor Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu

IICCMER cere urmărirea penală a torţionarilor Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu (Imagine: Shutterstock)

Reprezentanţii IICCMER au anunţat, miercuri, că au solicitat procurorilor bucureşteni începerea urmăririi penale în cazul lui Refic Fizula, fost ofiţer politic al unui penitenciar din Făgăraş, care ar fi responsabil de aplicarea unui regim de detenţie ce a dus la decesul a cel puţin 22 de deţinuţi politici, precum şi al lui Neculai Tilici, fost comandant de penitenciar, pe care îl acuză de aplicarea unui regim de detenţie care a dus la decesul a cel puţin nouă deţinuţi politici.

TITLURILE ZILEI

De asemenea, IICCMER a solicitat Parchetului Militar Cluj începerea urmăririi penale pentru Teodor Sârbu, fost subofiţer de Securitate, pe care îl acuză că a participat la mai multe arestări de persoane, fiind implicat şi în anumite misiuni care au dus la executarea prin împuşcare a unor arestaţi.

Preşedintele executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, a declarat că este prima dată când instituţia pe care o conduce prezintă un pachet de trei nume, însă doar doi dintre cei trei torţionari se regăsesc în lista iniţială de 35 de persoane, prezentată de IICCMER.

Directorul general al IICCMER, Cosmin Budeancă, a precizat că Refic Fizula, născut în 1925, în comuna Agigea, judeţul Constanţa, a fost locţiitor politic la Penitenciarul Târgu Mureş (în perioada 27 decembrie 1950 - 5 octombrie 1951), locţiitor politic la Penitenciarul Caransebeş (5 octombrie - 31 decembrie 1951), locţiitor politic la Penitenciarul Făgăraş Central (31 decembrie 1951 - 21 noiembrie 1952), comandant la Penitenciarul Buzău (1 iulie 1953 - 1 noiembrie 1955) şi comandant la Penitenciarul Dumbrăveni (1 noiembrie 1955 - 1 iunie 1958).

Sesizarea procurorilor în cazul lui Refic Fizula vizează perioada în care a lucrat la Penitenciarul Făgăraş.

Refic Fizula este acuzat de faptul că în unităţile în care şi-a îndeplinit serviciul a manifestat un comportament "abuziv şi pe alocuri violent".

"În concordanţă cu scopurile imediate ale regimului, activitatea sa în cadrul Penitenciarului Fărăgaş a fost apreciată de către superiori: «la unităţile Târgu Mureş şi Făgăraş (cât a fost locţiilor politic), ofiţerul a reuşit ca printr-o muncă politică susţinută să contribuie din plin la creşterea şi educarea militarilor, asigurând prin aceasta paza şi aplicarea regimului de penitenciar». În condiţiile în care la Făgăraş regimul a fost unul cu veleităţi de exterminare, contribuţia sa la aplicarea lui îl indică drept unul dintre responsabilii pentru abuzurile din închisoare", arată IICCMER.

Tot la Făgăraş, în intervalul în care Refic Fizula a asigurat "paza şi aplicarea regimului de penitenciar", în mai puţin de un an au murit cel puţin 22 de deţinuţi politici care aveau între 39 şi 71 de ani, potrivit datelor IICCMER.

"Cauzele deceselor indicate în actele de moarte dovedesc că regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea medicală au fost gândite în scopul eliminării fizice a deţinuţilor: TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiacă, hemiplegia membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroză. Relevante în acest sens este cazul deţinutului politic Ioan Haiduc. Fost subşef de poliţie în localitatea Turda, acesta a fost arestat la 27 iulie 1948. Conform comisarului şef Florin Şinca, autor al lucrării «Martirii poliţiei române», Haiduc ajunsese «cu cangrenă şi infirmitate la piciorul stâng», iar «infecţia s-a extins şi nu i s-a acordat nicio îngrijire medicală după bătăile încasate aici de la torţionarul Tibor Lazăr». În urma acestora a murit într-o celulă de la Făgăraş la 5 februarie 1952", se arată în biografia lui Fizula, întocmită de IICCMER.

Sursa citată a precizat că informaţiile găsite sunt confirmate inclusiv de certificatul de deces.

IICCMER mai arată că trecerea lui Refic Fizula prin Făgăraş nu a rămas nesesizată nici în viaţa civilă, unde acesta "s-a remarcat" prin abuz şi violenţă. În biografia acestuia se arată că în primele luni de la plecarea sa din Făgăraş, la Regiunea MAI Ploieşti, Secţia Penitenicare, apar o serie de reclamaţii: datorii neachitate la foşti subalterni, datorii rămase pentru chirie, gaz, electricitate, dar şi o reclamaţie din partea fosţilor proprietari ai imobilului naţionalizat în care a locuit la Făgăraş.

Refig Fizula a rămas angajat al Direcţiei Generale a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă până în martie 1960, când a fost trecut în rezervă.

Cel de-al doilea torţionar, Neculai Tilici, a fost locţiitor politic la Penitenciarul Zalău (15 decembrie 1950 - 1 martie 1951), locţiitor politic la coloniile de muncă agricole ale MAI (7 iunie 1951 - 30 august 1951), locţiitor politic la Penitenciarul Oradea (1 aprilei 1952 - 19 noiembrie 1952), şef al Biroului Penitenciare din Direcţia Regională MAI Oradea (19 noiembrie 1952 - 30 aprilie 1953) şi comandant al Penitenciarului Oradea, până 1 aprilie 1955.

În biografia lui Tilici se arată că, la Oradea, din raţiile prevăzute pentru deţinuţi îşi creştea şi întreţinea câţiva porci pentru nevoile lui şi ale familiei. Mai mult, obişnuia să-şi taie porcii în incinta penitenciarului, folosindu-i pe deţinuţi sau pe subordonaţi.

"Insultele grosonale, regimul alimentar sinonim cu distrofia, lipsa îngrijirii medicale, tratamentul inuman general (expunere la frig, duşuri cu apă rece în plină iarnă), toate erau păstorite cu sadism la Penitenciarul Oradea de către căpitanul Neculai Tilici", arată IICCMER în biografia lui Tilici.

Un referat de cadre din 1954, întocmit de secţia Cadre a DIP pe numele lui Tilici, arăta că acesta a obţinut în activitatea sa unele rezultate, în special în munca politică, întrebuinţând "metode juste şi principiale", sprijinind din aproape munca politică, făcând în acelaşi timp educaţia celor din unitate, în timpul în care a fost locţiitor politic.

În referat sunt notate şi mai multe lipsuri ale ofiţerului Tilici, cum ar fi faptul că a întrebuinţat trăsura unităţii la baluri şi nunţi din diferite comune, că timp de o lună a tăiat 50 de porci, iar carnea a fost dată contracost cadrelor din unitate, că a sustras sume de bani pentru popotă, pe care i-a folosit în scopuri personale şi a permis cadrelor de la procuratură să servească masa la popotă. În biografia acestuia se arată că el nu a fost îndepărtat din MAI, ci a fost mutat la altă unitate penitenciară, câteva luni mai târziu.

La 30 iunie 1956, Neculai Tilici a fost trecut în rezervă prin ordin MAI. La 1 iulie 1957 a fost reîncadrat în MAI ca angajat civil şi repartizat la Gospodăria Anexă Mărgineni din cadrul Penitenciarului Mărgineni, unde a ocupat mai multe funcţii. În decembrie 1971 a fost rechemat în rândul corpului ofiţerilor MAI, cu gradul de căpitan, şi numit în funcţia de inspector cu pregătirea militară, politico-ideologică şi de specialitate la Penitenciarul Mislea. Ulterior, Tilici a ocupat mai multe funcţii la Penitenciarul Râmnicu Vâlcea, Penitenicarul Ploieşti, Penitenciarul Târgşor, până când a fost trecut în rezervă, prin decret prezidenţial, la 21 septembrie 1981.

Despre cel de-al treilea torţionar, Teodor Sârbu, IICCMER arată că provine dintr-o familie modestă de ţărani şi imediat după satisfacera stagiului militar a fost solicitat să se angajeze în Securitate. Sârbu a acceptat şi, în decembrie 1949, a fost încadrat cu gradul de plutonier la Serviciul Judeţean al Securităţii Poporului (SJSP) Turda, unde a lucrat o scurtă perioadă de timp, iar în 1956, la cererea sa, a fost trecut în rezervă.

După ce a părăsit structurile Securităţii, Sârbu a fost încadrat în muncă la Fabrica de Ciment din Turda, unde a rămas până la pensionare.

IICCMER arată că, în urma unor investigaţii, a obţinut informaţii care indică faptul că în perioada în care Sârbu a îndeplinit funcţii de execuţie în cadrul SJSP Turda, a participat la mai multe arestări de persoane, fiind implicat şi în misiuni care au dus la executarea prin împuşcare a unor arestaţi.

Conform datelor IICCMER, Teodor Sârbu a participat la împuşcarea lui Remus Lăluţ, în localitatea Orosia, judeţul Mureş, şi există probe că ar fi fost implicat în împuşcarea lui Viorel Bihoreanu, în localitatea Papiu Ilarian, tot din Mureş.

"Crimele au fost săvârşite în noapta de 2 spre 3 august 1950, iar la înfăptuirea lor au participat mai multe cadre operative de la SJSP Turda. Ambele victime au fost ţărani care aveau o stare materială bună, fiind consideraţi de autorităţile comuniste drept chiaburi. Prin atitudinile manifestate împotriva regimului şi influenţa pe care o aveau asupra consătenilor, ambii s-au opus procesului de colectivizare şi de înfiinţare a gospodăriilor agricole colective. Acesta a fost şi motivul principal care a dus la arestarea celor două persoane şi la anchetarea lor timp de mai multe zile. Fiecare a fost transportat cu un mijloc auto în apropierea localităţilor de domiciliu, unde au fost executaţi prin împuşcare", arată IICCMER.

Ordinul pentru execuţia lor a fost dat de colonelul Mihai Patriciu, care atunci avea funcţia de şef al Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj.

IICMER precizează că este posibil ca Teodor Sârbu să fi participat şi la alte execuţii de acest fel, care au fost înfăptuite în acea perioadă de către unele cadre angajate la securitatea judeţului şi apoi a Raionului Turda.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici